Niciodata, ca acum nu s-a acordat o atat de mare importanta nutritiei in profilaxia si patologia umana. In ultimele decade ale nutritiei un rol din ce in ce mai important se acorda relatiei alimentatie-boala, in speranta ca se vor putea elabora strategii precise pentru complexul alimentatie-sanatate. Problema a depasit limitele stiintei capatand valente politice, economice cu implicatii sociale care in cadrul unui concept alimentar unitar, care decid strategia nutritionala, starea de nutritie si de sanatate a unei natiuni.

In prezent se considera ca nutritia este implicata in toata patologia umana, mai putin accidentele si bolile infectioase desi daca ne gandim bine, o serie de boli infectioase au drept etiologie, o proasta igiena a alimentelor care induc grave perturbari in starea de sanatate (boli diareice acute de diverse etiologii – salmonela, shigela, stafilococul,clostridium botulinum, toxiinfectii alimentare,etc).

Peste 90% din bolile cardiovasculare, metabolice, canceroase, alergice, aterosclroza, hipovitaminozele,denutritia energoproteica deriva sau sunt induse de o alimentatie deficitara, fie ca este vorba de malnutritia de exces , fie ca este vorba de malnutritia deficitara.

Numeroase studii epidemiologice nationale si mondiale certifica faptul ca intre alimentatie si boala este o stransa corelatie care se evidentiaza tot mai pregnant in declansarea cancerului, determinand lumea stiintei sa indice o noua orientare dand prioritate programelor de studii privind rolul factorilor alimentari in incidenta cancerelor dar si a bolilor metabolice, cardiovasculare, etc.

Complexitatea relatiei om-aliment, se evidentiaza pe multiplele cai prin care nutritia afecteaza fiinta umana. Ca este vorba de metabolism, homeostazie, imunocompetenta, echilibrul energetic si termic, dezvoltarea celulara, activitatea motorie si comportamentul, nutritia exercita o mare influenta asupra acestora si in final modifica comportamentul. Dezechilibrul dintre aport si necesarul de substante biologic-active determina profunde modificari metabolice care amprenteaza patologia omului modern. Interactiunea complexa dintre alimentatie si starea de sanatate au determinat relevarea unor aspecte deosebite si noi orientari in nutritie cu consecinte majore in cercetare, secolul XXI, fiind numit pe buna dreptate “SECOLUL NUTRITIEI”.

Cei care au citit acest articol au mai citit si:

1. Alimentatia in bolile ficatului Ficatul este un organ cu multiple functii in economia organismului. O parte din aceste functii sunt legate de metabolismul energetic (ficatul jucand un rol cheie in transformarea nutrientilor in surse energetice). Bolile hepatice (cum ar fi hepatitele, ciroza) pot influenta in mod dramatic functionarea corecta a organului, acest lucru avand repercusiuni asupra intregului organism (care [...]...
2. Alimentatia corecta in gastrite In caz de gastrita fiecare trebuie sa-si analizeze singur modul de alimentatie, sa respecte orele de masa. Daca mananca doar dimineata si seara, sarind peste masa de pranz, se aduna in miezul zilei prea mult acid clorhidric, care nu descompune mancarea si roade mucoasa stomacului ducand astfel la o gastrita. Persoana care sufera de gastrita trebuie [...]...
3. Date generale despre alimentatia in cirozele hepatice Regimul alimentar va fi normocaloric sau hipercaloric la pacientii denutriti, normoproteic, normolipidic, normoglucidic, cu asigurarea unui aport optim de proteine si lipide animale. Vitaminele si sarurile minerale vor fi asigurate in cadrul unei gastrotehnii corecte. Proteinele se vor asigura in cantitate normala, din cele cu valoare biologica mare, cu continut complet in aminoacizi esentiali, necesare [...]...
4. Alimentatia in bolile de stomac In zilele noastre, afectiunile digestive sunt tot mai des intalnite. Stresul zilnic, alimentatia dezechilibrata, tutunul, cafeina (si cate altele.) au facut ca, pentru omul modern, bolile precum ulcerul, gastrita, constipatia, enteritele sa devina obisnuinta. De multe ori, ameliorarea suferintelor acestor pacienti tine, in mare masura, de schimbarea modului de viata si de introducerea unei alimentatii echilibrate. Dieta [...]...
5. Hipertensiunea arteriala si alimentatia Hipertensiunea arterială este cea mai răspândită afecţiune cronică, fiind un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic etc. Pacienţii care vor să prevină sau să trateze această afecţiune trebuie să pună mare accent pe alimentaţie, alegând mai ales alimentele care au proprietatea de a regla presiunea sanguină. Alimente ce trebuie evitate in hipertensiunea arteriala 1. Sarea Pacienţii [...]...