Anatomia Stomacului

STOMACUL (ventriculus gaster) este segmentul cel mai lung al tubului digestiv.

ASEZAREA: se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga , sub diafragma, in loja gastrica (etajul supramezocolic). La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.

RAPORTURI: aflandu-se situat in regiunea supramezocolica, stomacul are in partea de sus, inainte si la dreapta, raporturi cu diafragma, ficatul si micul epiplon, la stanga cu splina, in jos cu colonul transvers, inainte cu peretele abdominal si inapoi cu pancreasul, rinichiul stang si splina).

CONFIGURATIA EXTERNA: are forma literei „J”, masurand cand este plin moderat 25 cm. lungime, 10 cm. latime si 8 cm. grosime. Capacitatea mijlocie atinge 1300 ml.

Stomacul prezinta trei portiuni:

– fundul sau marea tuberozitate este partea cea mai larga si priveste spre diafragm. Reprezinta camera cu aer a stomacului si nu contine alimente.
– corpul este partea mijlocie;
– portiunea pilorica sau portiunea orizontala este partea inferioara, cea mai ingusta a stomacului si are doua segmente:
– antrul piloric;
– canalul piloric.
Stomacul are:

a) doua fete:

– anterioara;
– posterioara.

b) doua margini sau cuburi:
– mica curbura concava si orientata spre dreapta;
– marea curbura convexa si orientata spre stanga, avand o lungime de circa 40 cm.
Stomacul este in legatura, prin cele doua extremitati ale sale, cu esofagul si intestinul subtire.
Orificiul prin care stomacul comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, avand un muschi sfincter slab dezvoltat.
Orificiul dinspre intestinul subtire se numeste pilor si este inchis printr-un muschi – sfincterul piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera este indreptata spre intestin, formand valvula pilorica.

STRUCTURA STOMACULUI

Peretele stomacului este constituit din patru tunici, care, considerate de la exterior spre interior, sunt:
I. Tunica seroasa: – aceasta tunica este formata din peritoneul visceral. Seroasa inveleste stomacul aproape in intregime, lasand neacoperita, la nivelul ligamentului gastrofrenic, numai o mica portiune care vine in raport direct cu diafragmul. Ea se continua cu elementele de sustinere si fixare ale stomacului alcatuind epiplonul gastrocolic, gastrohepatic si ligamentul gastrofrenic.
II. Tunica musculara: – este alcatuita din fibre musculare netede, asezate in trei straturi:
– stratul extern este format din fibre longitudinale, fiind continuare a fibrelor longitudinale ale esofagului;
– al doilea strat contine fibre asezate circular;
– al treilea strat, cel intern, este format din fibre dispuse oblic („parabolice” sau „in ansa”).
Paturile de fibre musculare aluneca unele fata de altele ceea ce permite destinderea si relaxarea peretilor stomacului atunci cand acesta este plin sau gol.
III. Tunica submucoasa: – este formata din fibre conjunctive si fibre elastice.
IV. Tunica mucoasa: – numita si mucoasa stomacala este prevazuta cu numeroase cute longitudinale anastomozate, numite plici gastrice. Aceste cutari se datoreaza faptului ca intinderea mucoasei este mai mare decat suprafata interna a stomacului, chiar cand acesta este plin.
La nivelul curburii mici pliurile sunt mici, aici fiind calea gastrica).
Mucoasa are o grosime de circa 2 mm. si este formata dintr-un epiteliu cilindric simplu, printre care se afla glandele unicelulare, care secreta mucus si dintr-un corion, in grosimea caruia se gasesc numeroase glande gastrice in numar de aproximaiiv 40.000.000, care alcatuiesc aparatul secretor al mucoasei.
Dupa pozitia lor, dupa structura si functiile pe care le indeplinesc, glandele gastrice sunt de trei tipuri:
1. Glandele fundice: – sunt glandele principale ale stomacului – numite si glandele proprii se afla situate in regiunea fundica a corpului stomacului.
Ele sunt glande tubuloase, ramificate sau simple.
Secreta acid clorhidric, pepsina, labferment si mucina.
2. Glandele pilorice: – situate in regiunea pilorica sunt glande tubuloase, ramificate sau simple, secreta labferment si mucina.
3. Glandele cardiale: – situate in mucoasa regiunii orificiului cardia, sunt glande tubuloase, ramificate sau simple si secreta lipaza stomacala.

VASCULARIZATIA STOMACULUI

Stomacul este vascularizat de ramurile trunchiului celiac. Astfel, artera gastrica stanga si artera gastrica dreapta se anastomozeaza de-a lungul micii curburi a stomacului; artera gastroepiploica dreapta se anatomozeaza cu artera gastroepiploica stanga de-a lungul marii curburi; arterele gastrice scurte, ramuri din artera splionica vascularizeaza fundul si fetele stomacului. Ramurile tuturor acestor artere se anatomozeaza si formeaza trei retele:
– reteaua seroasa;
– reteaua musculara;
– reteaua submucoasa.
Din capilarele acestor retele se formeaza venele, care alcatuiesc un plex in subseroasa si apoi formeaza venele stomacului:
– vena coronara a stomacului;
– venele gastroepiloice (dreapta si stanga);
– venele scurte.
Toate aceste vene se varsa in vena porta sau ramurile ei.
LIMFATICELE stomacului formeaza o retea mucoasa, o retea subseroasa. Acestea sunt repartizate in mica curbura si in marea curbura. (vezi figura II).

INERVATIA

Stomacul are o inervatie complexa. Ea este formata din fibre provenite din plexul solar, care sunt fibre simpatice si fibre parasimpatice (din nervii vagi).

Aceste fibre, patrunzand in peretele stomacului, formeaza trei plexuri simpatico – parasimpatice:
– un plex slab dezvoltat, numit plexul subseros al suprafetei tunicii musculare;
– un plex mai dezvoltat, asezat in grosimea tunicii musculare, numit plexul Auerbach;
– un al treilea plex, de asemenea mai putin dezvoltat, care se numeste plexul Meissner, asezat in submucoasa.
Plexurile sunt formaie din fibre nervoase si celule nervoase.