Coma

Coma este o stare de inconstienta in care indivizii sunt in viata, procesele lor interne continuand sa functioneze, insa nu sunt capabili sa raspunda in mod constient la mediul inconjurator. Uneori pot sa zambeasca, sa-si deschida ochii, si chiar par sa incerce sa vorbeasca. Coma poate fi provocata de o ruptura a vaselor creierului, de diabet, de uremie sau de alte boli, precum scleroza multipla.

Primul lucru care se face la un pacient in coma este mentinerea unei cai respiratorii. Apoi se masoara tensiunea arteriala. Daca sunt semne de soc, se stabileste un acces intravenos si se trateaza socul. Se cauta un cardiolog si un chirurg pentru consultatie. Apoi se recolteaza sange pentru realizarea hemoleucogramei complete, grupul sangvin, VSH-ul, biochimia, ionograma, dozarea amoniacului seric si alcoolemia.

Inainte de a scoate proba recoltata se introduce 50 ml de dextroza 50% cu exceptia cazurilor in care pacientul este suspectat de coma diabetica noncetonica hiperosmolara. Trebuie facut si sumarul de urina si examenul toxicologic al urinii. Gazele arteriale trebuiesc masurate iar daca situatia este urgenta se poate realiza o tomografie cat timp sunt asteptate rezultatele analizelor de laborator. Daca analizele nu sunt concludente o tomografie trebuie facuta oricum.

Daca toate analizele de mai sus sunt negative, se punctioneaza meningele si din lichidul cefalorahidian se face citologia, se dozeaza proteinele, VDRL-ul, se face un frotiu si o cultura cu antibiograma. Acestea sunt indicate mai ales atunci cand pacientul prezinta rigiditate a cefei.
Daca diagnosticul este inca neclar, se mai pot face analize de sange pentru depistarea altor substante toxice cum ar fi plumbul, hemoculturi si electroencefalograma. Este indicat sa se consulte un neurolog sau un neurochirurg cat mai repede.