Ulcerul nu este cauzat doar de infectia bacteriana amintita, ci si de alte cauze, dintre care cele mai frecvente sunt abuzul de alcool si refluxul sucului intestinal in stomac. Persoanele de grupa sanguina A (II) fac mai frecvent ulcer gastric. Durerea in capul pieptului (epigastrica) este principala acuza, ea fiind destul de frecvent asociata cu senzatia de greata si balonare. Daca apare voma repetata, este foarte posibil ca ulcerul sa afecteze zona de golire a stomacului (antrul piloric) determinand o ingustare a acesteia (stenoza).

Caracteristic pentru ulcerul gastric este declansarea durerii imediat dupa masa. Fara tratament, persoana cu ulcer gastric va dezvolta o tendinta de evitare a meselor (mancarea aduce durere) si va pierde in greutate.

Ulcerul duodenal afecteaza de patru ori mai frecvent barbatii decat femeile, acestea din urma “recuperand” dupa menopauza – se pare ca estrogenii joaca un rol protector. Persoanele de grupa O (I) sunt mai afectate de ulcer duodenal.
Spre deosebire de ulcerul gastric, in ulcerul duodenal mancarea alina durerea pentru o perioada, insa dupa doua-trei ore ea va reveni. Peste noapte durerea te poate trezi din somn.

Alimente “rele”

Nimeni nu-ti poate spune cu exactitate care sunt acele alimente care, cu siguranta, iti provoaca dureri. Medicii au liste de alimente care pot creste secretia acida, dar nu este obligatoriu ca toata lista sa fie valabila si la tine, asa cum este foarte posibil ca un aliment inofensiv pentru majoritatea bolnavilor de ulcer, tie sa-ti provoace dureri intense.
Asadar, este bine sa incepi un jurnal in care sa-ti notezi impresiile referitoare la actiunea diverselor alimente si sa le discuti cu medicul tau. Prin incercari repetate vei descoperi care sunt cele rele si vei invata sa le eviti.

Cerealele

Painea este unul dintre alimentele prietenoase, la fel ca si spaghetele, pastele fainoase, macaroanele, biscuitii sarati preparati fara multa grasime. Pe parcursul zilei este bine sa servesti sase-zece portii de cereale. Cerealele gen seminte din paine, tarate, orez nedecorticat, amestecuri de cereale din orz, ovaz sau grau doar macinate putin sunt de evitat. Fereste-te si de biscuitii cu crema, sau cei cu grasime.

Carnea si branzeturile

Carnea slaba (porc, vita, pasare, miel) este bine tolerata, in timp ce fripturile condimentate si pregatite din carne grasa au toate sansele sa declanseze durere.

Trebuie sa uiti de arome de tipul: sos chilli, usturoi, condimente pentru barbeque si piper negru. Mezelurile slabe sunt bine primite. Ouale sunt si ele acceptate in dieta, insa nu mai mult de trei-patru pe saptamana.
Pentru a avea un aport suficient de proteine animale de calitate, carnea va fi servita in doua-trei portii, avand un total de cca 200 g/zi.

Legumele si fructele

In functie de toleranta fiecaruia, legumele si fructele pot fi servite atat proaspete, cat si conservate. Precautii insa trebuie avute in vedere cu: rosiile, legumele care predispun la balonare (conopida, broccoli, varza de Bruxelles, ridichi, ceapa, castraveti). Zarzavaturile calite in grasime sunt foarte periculoase.

10 moduri de a reduce secretia acida

1. Pe parcursul zilei mananca trei mese reduse ca volum, intercaland alte doua gustari frugale. Nu lasa sa treaca prea multe ore intre mese si nici nu manca excesiv.
2. Invata sa te relaxezi, goneste toate grijile si problemele cotidiene inainte de a te aseza la masa. Mananca incet si mesteca bine inaine de a inghiti. Refuza pranzurile de lucru!
3. Laptele si produsele lactate nu trebuie folosite drept pansament gastric antiacid! Chiar daca pe scurta durata au puterea de a neutraliza secretia acida, ele au totusi un efect stimulant important asupra secretiei acide.
4. Ia-ti cu sfintenie medicamentele prescrise de medic (blocante de receptori H2, blocante de pompa de protoni, antiacide, antibiotice impotriva Helicobacter pylori). Fara ele, nici cea mai restrictiva dieta nu aduce mari beneficii!
5. Chiar daca mananci in oras si sunt prezentate foarte apetisant, evita alimentele care s-au dovedit a-ti creste secretia acida.
6. Alcoolul si tutunul sunt unii dintre cei mai agresivi factori implicati in geneza ulcerului! Evita-i!
7. Nu manca culcat si nici nu te intinde imediat ce mananci, mai ales daca suferi de reflux gastro-esofagian. Este bine ca dupa masa sa-ti faci siesta intr-un fotoliu, sau intr-un sezlong confortabil.
8. Dintre fructe, cele mai “pacatoase” sunt portocalele, grapefruitul, lamaile, nectarinele si ananasul. Merele pot, de asemenea, sa creasca secretia acida.
9. Cafeaua, chiar si cea decofeinizata poate creste secretia acida. La fel se comporta si celelalte bauturi ce contin cofeina: bauturi tip cola sau cele energizante, ceaiul negru, ceaiul verde etc. Daca iti sunt foarte dragi si le suporti, ele sunt permise in cantitati moderate in timpul sau imediat dupa masa.
10. Nu manca inainte de culcare! Trebuie respectat un interval “liber” de circa trei ore, altfel alimentele vor creste secretia acida si risti ca durerea sa te trezeasca din somn.

Chiar daca nu mai joaca rolul principal in tratamentul ulcerului, dieta trebuie cu grija supravegheata pentru a nu Indesi episoadele dureroase. Exista alimente prietenoase si alimente dusmanoase pentru ulcerul tau!

Cu ani in urma nu se cunosteau o serie de medicamente care astazi actioneaza foarte bine asupra excesului de secretie acida si, mai ales, asupra microbului care lezeaza mucoasa digestiva, stricand echilibrul existent intre secretia acida si secretia de mucus protector.
In acele vremuri se punea foarte mult accent pe alimentatie, fiind patentate retete foarte stricte, de la care nu trebuia sub nici o forma se te abati. In ciuda tuturor acestor masuri ulcerul isi facea de cap, ba chiar de multe ori ulcerul gastric se maligniza! Astazi insa, tratamentul ulcerului pune mai mult accent pe terapia medicamentoasa (include mai multe linii de tratament) subliniind importanta unei alimentatii nu excesiv de restrictive dar totusi echilibrata, din care se exclud doar acele alimente ce pot declansa episoade dureroase.

Dieta cu lactate nu mai este recomandata. In criza dureroasa se vor alege alimente cu o capacitate cat mai mare de neutralizare. Pana nu de mult, se recomanda consumarea laptelui dulce din doua in doua ore ziua si din patru in patru ore noaptea, pentru ca  neutralizarea produsa de acesta tine cam o ora. Pe masura ce durerile cedau, se introduceau supe strecurate cu prez, fulgi de ovaz, oua fierte moi, piure de legume, branza de vaci.

Astazi insa efectul benefic al laptelui in criza ulceroasa este contestat si dietele lactate nu se mai folosesc si se considera ca pot chiar inrautati boala. Chiar daca la inceput produce netralizarea datorita acidului din stomac, se poate ca ulterior se produce o secretie mult mai crescuta de acid, prin anumite mecanisme hormonale. La fel si mesele dese, care, prin prezenta alimentelor in stomac, stimuleaza secretia gastrica, vor avea efectul nedorit de stimulare a aciditatii.

Oricum, dieta in perioada acuta ramane una de crutare. Ea se va continua in primele 2-3 saptamani cu supa din cereale sau de zarzavat, paine uscata (nu prajita!), cartofi (pire sau copti), paste fainoase, preparate din aluat fiert, compot.

Dieta cu varza.

Varza si alte cateva legume verzi contin un factor antulceros, numit “vitamina U”, care favorizeaza vindecarea eroziunilor mucoasei gastrice sau duodenale. Folosirea sucului de varza se pare ca grabeste vindecarea ulcerului. Pentru o asemenea cura, varza va fi stoarsa proaspata, deci nefiarta, pentru a nu-i distruge factorii activi. Se poate combina in raport de 3/2 cu suc de telina la cei care nu suporta varza singura. Si telina contine acelasi factor protectiv. Pentru un litru de suc sunt necesare 2,5 kg de varza proaspata, verde. Varza murata sau tinuta la temperatura camerei, ca si sucul de altfel, in 2-3 zile isi pierde calitatea. Pastrat la frigider, sucul isi mentine calitatea trei saptamani. El va fi consumat cate 200 ml de 4-5 ori pe zi. La inceputul tratamentului pot aparea balonari, dureri abdominale, constipatie, dar dupa 3-5 zile de tratament, de obicei aceste tulburari dispar. Daca persista, se poate intrerupe o zi tratamentul, apoi se incearca reluarea lui. Un efect alcalin, deci benefic, asupra activitatii gastrice au si cartofii, care pot neutraliza aciditatea gastrica, avand in plus si un bogat continut in vitamina C.

Migdalele uscate, dulci, bine mestecate, reduc aciditatea sucului gastric, scazand producerea de acid. La fel si maslinele coapte (nu si cele conservate in otet), care pot fi folosite in cantitate de 4-6 la o masa.

Este de remarcat asocierea dintre prezenta ulcerului si hipoglicemie (scaderea nivelului zaharului in sange) si de aceea la bolnavii diabetici mai ales, care folosesc medicamente hipoglicemiante, echilibrul trebuie sa fie mentinut constatnt. Pe de alta parte, si aportul crescut de zahar 9sub diferite forme) poate stimual cresterea secretiei gastrice de acid cu pana la 20 %.

Dieta in perioada de liniste a ulcerului.

Acum bolnavul poate consuma ceai, branza de vaci, fulgi de ovaz, orez, fidea, taietei, gris, spaghete, oua fierte moi, paine (dar nu proaspata, ci veche de o zi), supe mucilaginoase, de cartofi, de legume, prajituri de casa, biscuiti. Dintre legume, sunt indicate: conopida, cartofii, dovleceii, morcovii sub forma de piure, fierturi, sufleuri, budinci. Se vor evita prajelile si rantasurile. Sunt contraindicate zarzavaturile crude, tari (castravetii, ridichile, gogosarii), maioneza, ouale tari, muraturile si condimentele. Cafeaua si bauturile cu continut de cofeina stimuleaza secretia gastrica si nu trebuie consumate.

Regimul dietetic in bolile stomacului are o importanta covarsitoare. Trebuie diferentiat insa regimul recomandat in faza de criza a bolii ulceroase de cel administrat in perioada de liniste a ulcerului.

Reguli alimentare pentru bolnavii de ulcer
Alimentatia corecta este un mijloc terapeutic important, in cazul ulcerului, motiv pentru care trebuie respectate o serie de reguli.
– Medicii specialisti considera ca o componenta importanta o constituie orarul meselor. Luati cel putin trei mese pe zi, nu sariti peste ele (sunt de preferat cinci – sase mese, dar mai reduse cantitativ).
– Mancati in liniste si fara graba.
– Mestecati bine hrana.
– Nu consumati alimentele prea reci sau prea fierbinti.
– Preparati alimentele prin fierbere, inabusire sau la gratar, in nici un caz prin prajire.

Alimente permise bolnavilor de ulcer
Medicii de sppecialitate considera ca in dieta bolnavilor de ulcer pot fi incluse urmatoarele alimente: carne slaba de vaca, vitel, pasare, peste slab, sunca slaba, parizer, crenvursti, legume bine fierte sub forma de piureuri, budinci sau sufleuri, lapte dulce, smantana, unt, branza proaspata de vaci, cas, urda, oua proaspete fierte moi sau sub forma de ochiuri romanesti, ulei, fainoase – gris, orez, paste fainoase, paine veche de o zi, biscuiti, dulciuri sub forma de budinci sau prajituri cu aluat uscat, fructe dulci si bine coapte (fara samburi si coji), ceaiuri de menta, musetel, sunatoare, tei, apa minerala plata, sucuri crude de morcovi, mere, piersici.

Alimente interzise bolnavilor de ulcer
Sunt interzise in boala ulceroasa: alcoolul, cafeaua, ceaiul negru, bauturile carbogazoase, bauturile acre sau fierbinti, carnea grasa sarata, afumata sau preparata prin prajire, pestele gras, sarat, afumat, conservele de peste, branzeturile fermentate, sarate, afumate, laptele batut, iaurtul, untura, slanina, rantasurile, maioneza, painea moale, prajita, painea neagra, pesmet prajit, dulciurile concentrate (marmelada, dulceata, ciocolata, aluaturi dospite proaspete, foietaje), zarzavaturile crude fibroase, cu celuloza dura (castraveti, ridichi, sfecla, varza alba, fasole uscata, linte, vinete, rosii), ceapa, usturoi, ardei iute, fructe crude sau acre, nuci, alune, migdale, condimente iuti si iritante (piper, boia, hrean, mustar, otet).
Nota: Inainte de a incepe orice fel de regim alimentar, consultati-va medicul.

• Medicii specialisti considera ca o componenta importanta o constituie orarul meselor. Luati cel putin trei mese pe zi, nu sariti peste ele (sunt de preferat cinci – sase mese, dar mai reduse cantitativ).
• Mancati in liniste si fara graba.
• Mestecati bine hrana.
• Nu consumati alimentele prea reci sau prea fierbinti.
• Preparati alimentele prin fierbere, inabusire sau la gratar, in nici un caz prin prajire.

1. Primele 1-7 zile:
- Regim lactat. Bolnavul sta la pat si primeste 200 ml lapte la 2 ore interval, iar noaptea la 4 ore (pana la 2 litri in 24 ore). Daca laptele nu este tolerat, se dilueaza cu ceai sau apa alcalina sau se adauga o lingurita de carbonat de calciu la o cana de lapte sau se adauga 5 g citrat de sodiu la o cana cu lapte.1
-  Se consuma fie 2 litri lapte si 30 g zahar, fie 1 litru lapte si 500 g crema proaspata si 30-40 g zahar.
- Se adauga vitamina C 500 – (comprimat sau fiole) si fier (Glubifer 3 drj.).
- Se combate constipatia cu o lingura ulei de parafina.

2. Urmatoarele 7 zile se adauga treptat: supe de orez strecurate, supe mucila-ginoase, preparate cu lapte si unt, gris, fulgi de ovaz, oua moi, frisca, piureuri de legume sau untdelemn.

3. Urmatoarele 3 saptamani: la regimul de mai sus se adauga supe de orez cu orezul trecut prin sita, perisoare din carne sau peste, fierte in aburi, supe de cereale* paine alba uscata. Din saptamana a doua se adauga cartofi piureu, fainoase fierte, supe de zarzavat trecute prin sita, unele prajituri (pandispan, ecleruri, biscuiti); carne de pasare, vitel, vita, fiarta si tocata, in cantitate redusa si progresiv; 5-6 mese pe zi.
Nu se permite nimic altceva si in special: alcool, cafea, ape minerale, tutun.

4. In perioada de liniste (nedureroasa): Interzise: – alcool, tutun, cafea, ceai tare.

• lapte batut, iaurt, chefir, lapte acidulat, branzeturi fermentate;
• oua tari, maioneaza;
• peste gras (morun, nisetru, somn, cega), peste conservat, sardele, icre;
• carne de porc grasa sau vanat, mezeluri grase (exceptie sunca presata), con­serve nedietetice, slanina, untura;
• supe de carne, ciorbe grase, carne conservata (mezeluri, carnati, afumaturi);
• zarzavaturi crude tari (salata verde, gogosari, varza, castraveti, usturoi, cea­pa, ridichi, morcovi, sfecla, telina);
• legume uscate (fasole, bob, mazare, linte), ciuperci;
• condimente (mustar, hrean, piper, boia, ardei, muraturi);
• alimente prea sarate sau conservate in sare;
• fructe crude, fructe bogate in ulei (migdale, alune, nuci);
• dulciuri: marmelade, dulceturi, gemuri, inghetata, bomboane, prajituri de cofetarie, siropuri concentrate.
• alimente pregatite in grasime, rantasuri, ceapa prajita, sosuri, cartofi prajiti;
• alimente prea fierbinti sau prea reci, ape carbogazoase;
• nu se fumeaza si nu se consuma lichide sau alcool, mai ales in timpul mesei. Indicatii si alimente permise:
• repararea danturii, masticatie prelungita;
• 5-6 mese pe zi, la ore fixe, in cantitate mica. Se vor evita alimentele nedorite de bolnav, iar alimentele vor fi preparate cat mai simplu;
• lapte dulce (daca nu e suportat se dilueaza cu ceai sau se adauga o lingurita de carbonat de calciu sau 5g citrat de sodiu la o cana de lapte). Lapte cu ceai, cu cafea, cu fainoase, fulgi de ovaz, gris, fidea, orez;
• crema de lapte, branza de vaci, urda, cas, telemea desarata;
• unt proaspat si nesarat, margarina, untdelemn dietetic (in nici un caz alimente prajite in unt sau ulei);
• oua fierte moi, ochiuri in apa, oua in budinci etc;
• crema de lapte, lapte de pasare, supe mucilaginoase, preparate din lapte, fainoase si putin unt;
• carne de vitel, vita tanara, pasare fiarta, coapta, inabusita la cuptor, gratar;
• peste slab (salau, stiuca, lin, pastrav, calcan, biban), fiert, fript sau copt in pergament;
• supe de legume: zarzavaturi si legume tinere fierte (morcovi, dovlecei, conopida) cu unt sau untdelemn crud, piureuri sau soteuri;
• fainoase din faina fina: fulgi de ovaz, paine alba prajita sau uscata, biscuiti;
• prajituri de casa (gelatine, sufleuri, creme, tarte);
• fructe sub forme de compoturi nu prea dulci si trecute prin sita; fructe coapte la cuptor (mere), zeama de fructe, uneori fructe bine parguite, coapte (caise, prune, piersici, fragi, zmeura) in cantitate redusa.

In ulcerul gastroduodenal ca principii se recomanda:

• principalul factor al tratamentului este dieta, regim de crutare gastrica;
• alimentul de baza este laptele. in caz de intoleranta este diluat cu ceai sau st adauga carbonat de calciu; – alcoolul, cafeaua si tutunul maresc hiperaciditatea, deci sunt strict contrain­dicate;
• alimentele trebuie preparate dietetic. Zarzavaturile vor fi bine fierte, zeama fiind ingrosata cu gris, orez, piureu de cartofi. Se pot folosi chiar zarzavaturi nefierte, trecute prin sita. Legumele verzi, bine fierte, vor fi servite in forma de piureu, soteuri, la care se poate adauga inainte de consumare untdelemn sau putin unt, alteori budinci sau sufleuri preparate in baia de apa. Carnea se prepara fiarta, inabusita sau sub forma de perisoare fierte in aburi. Se serveste cu garnitura din piureuri de legume verzi, macaroane, gris, orez. Sosurile se prepara cu undelemn crud, niciodata incins;
• mesele se iau la ore fixe, 5-6 pe zi in cantitate moderata, in liniste, fara graba.

Scurt rezumat cu alimente permise si alimente interzise pentru bolnavii de ulcer

Alimente permise bolnavilor de ulcer
Medicii de specialitate considera ca in dieta bolnavilor de ulcer pot fi incluse urmatoarele alimente: carne slaba de vaca, vitel, pasare, peste slab, sunca slaba, parizer, crenvursti, legume bine fierte sub forma de piureuri, budinci sau sufleuri, lapte dulce, smantana, unt, branza proaspata de vaci, cas, urda, oua proaspete fierte moi sau sub forma de ochiuri romanesti, ulei, fainoase – gris, orez, paste fainoase, paine veche de o zi, biscuiti, dulciuri sub forma de budinci sau prajituri cu aluat uscat, fructe dulci si bine coapte (fara samburi si coji), ceaiuri de menta, musetel, sunatoare, tei, apa minerala plata, sucuri crude de morcovi, mere, piersici.

Alimente interzise bolnavilor de ulcer
Sunt interzise in boala ulceroasa: alcoolul, cafeaua, ceaiul negru, bauturile carbogazoase, bauturile acre sau fierbinti, carnea grasa sarata, afumata sau preparata prin prajire, pestele gras, sarat, afumat, conservele de peste, branzeturile fermentate, sarate, afumate, laptele batut, iaurtul, untura, slanina, rantasurile, maioneza, painea moale, prajita, painea neagra, pesmet prajit, dulciurile concentrate (marmelada, dulceata, ciocolata, aluaturi dospite proaspete, foietaje), zarzavaturile crude fibroase, cu celuloza dura (castraveti, ridichi, sfecla, varza alba, fasole uscata, linte, vinete, rosii), ceapa, usturoi, ardei iute, fructe crude sau acre, nuci, alune, migdale, condimente iuti si iritante (piper, boia, hrean, mustar, otet).