PROTEINE
» carne de vita sau pasare (fiarta sau gratar)
» peste alb
» lactate – lapte dulce, iaurt, branza de vaci
» oua (fierte, eventual fara galbenus)

GLUCIDE
» paine alba (prajita sau veche de o zi)
» fainoase: orez, gris, macaroane, fidea (fierte bine)
» zarzavaturi si legume proaspete: morcovi, dovlecei, fasole verde (sub forma de pireuri)
» budinci
» dulciuri concentrate: miere, zahar, gem, dulceata
» prajituri de casa
» fructe (fierte sau coapte, fara coji sau samburi)

LIPIDE
» unt, uleiuri vegetale, margarina

Numarul meselor va fi 4-5 pe zi, pentru a preveni ingestia unui volum crescut de alimente.

Regimul alimentar in cirozele hepatice

- Ciroza hepatica este o afectiune hepatica difuza, caracterizata prin fibroza si dezorganizarea arhitecturii hepatice.
- Etiologia este multipla: virusuri hepatitice, B si C in special, alcoolismul cronic, bolile metabolice si autoimune,hemocromatoza, boala Wilson,deficenta de alfa 1 antitripsina, agenti toxici hepatici, inclusiv medicamente (izoniazida, methotrexat).

- Perturbari ce pot apare:
1) -  Perturbarea sintezei proteice, cu hipoproteinemie, hipoalbuminemie, scaderea fibrinogenului, protrombinei. Concomitent scade aportul proteic, datorita inapetentei, cresc pierderile proteice prin cresterea catabolismului, singerari, cresterea excretiei urinare de aminoacizi.
2) -  Aminoacizii, ajunsi la ficat pe cale portala, nu mai sunt retinuti si ajung in circulatia sistemica.
3) -  Creste amoniemia, datorita scaderii enzimelor implicate in ciclul ureogenetic, dezaminarii aminoacizilor din intestin sub actiunea florei intestinale, prin scaderea fluxului sanguin renal-sindromul hepatorenal, (se produce retentia ureei, care difuzeaza in intestin si sub actiunea ureazelor bacteriene este transformata in amoniac ), din glutamina, prin sub actiunea glutaminazei renale, la pacientii cu hipertensiune portala, prin suntul porto-cav sau porto-sistemic sau porto-cav realizat chirurgical, cand amoniacul circulant ocoleste ficatul si nu mai este detoxifiat.
4) -  10-37% dintre pacientii cu ciroza hepatica prezinta diabet zaharat, iar 60-70% au toleranta scazuta la glucoza, in special datorita insulinorezistentei.

Hipoglicemia a jeune este frecventa, datorita scaderii rezervelor hepatice de glicogen, a scaderii gluconeogenezei.
- Regiuml alimentar in cirozele hepatice face parte integranta din tratament, in cadrul caruia detine un rol important.
- Aportul caloric va fi normal, sau crescut la pacientii cu denutritie.
- Proteinele vor fi date la limita superioara a normalului, sau regimul alimentar va fi usor hiperprotidic, datorita deficitului proteic de diverse grade, pe care il prezinta pacientii cirotici. Se vor indica proteinele cu valoare biologica ridicata, din lactate, branzeturi, carne. In iminenta aparitiei insuficientei hepato-celulare se va reduce aportul de proteine, ce predispune la cresterea derivatilor amoniacali si a altor compusi toxici in organism, dar ele vor fi reintroduse dupa ameliorarea tabloului clinico-biologic.
- Lipidele vor fi recomandate la limita inferioara a normalului, sau dieta va fi hipolipidica in perioadele icterice, cand scade toleranta digestiva la acestea. Peste 50% din proteine si lipide vor fi de origine animala.
- Glucidele vor completa aportul caloric, ele fiind indicate la limita superioara a normalului, uneori dieta fiind hiperglucidica. Va fi evitat consumul excesiv de dulciuri concentrate, datorita asocierii frecvente a diabetului zaharat la bolnavii cirotici.
- Vitaminele sunt in general asigurate prin dieta, dar pot fi suplimentate in caz de nevoie.
- Aportul de sodiu va fi moderat restrans in cirozele compensate, atingand 2 grame/zi, dar va fi scazut sub 500mg/zi cand ciroza se decompenseaza.

Regimul alimentar in ciroza compensata, fara ascita si fara icter

-  Numarul meselor va fi de 4-6 pe zi pentru a permite prize alimentare mici; ultima masa va fi servita seara, cu 2-3 ore inainte de culcare.
Ambianta de servire a mesei va fi placuta pentru a nu inhiba apetitul si asa redus al acestor bolnavi.
Alimentele vor fi bine mestecate, se vor servi caldute, nu se vor consuma lichide in timpul mesei
Alcoolul este proscris. Orice consum de alcool poate declansa alterari hepatice profunde, uneori cu consecinte grave.
Aportul de sodiu va fi de 2g/zi in medie. Regimul alimentar este acelasi cu cel de crutare hepatica din hepatitele acute si cronice.

Regimul alimentar in ciroza hepatica decomensata cu ascita si edeme

Regimul alimentar in acest caz va fi asemanator cu al cirozei compensate, urmarindu-se insa reducerea marcata a ingestiei de sodiu, sub 500 mg/zi.
Prepararea alimentelor se va face fara sare, in plus fiind excluse din alimentatie preparatele cu continut excesiv in sodiu: painea se va recomanda nesarata, laptele si produsele lactate vor fi desodate, va fi limitat consumul unor legume cu continut crescut in sare (telina, varza, sfecla, spanacul, ridichiile), carnea si ouale vor fi limitate functie de continutul lor in sare; se vor contraindica apele minerale cloruro-sodice, cele bicarbonatate. Dupa compensarea cirozei se va reveni la regimul alimentar anterior.
Cand apare insuficienta hepato-celulara bolnavul va fi internat in spital, necesitand adaptarea dietei si a terapiei de la o etapa la alta, functie de evolutie. Cand apare encefalopatia hepatica se scad proteinele la 20-40 g/zi, iar lipidele sub 60 g/zi.

BAUTURI
» toate tipurile de bauturi alcoolice
» bauturile carbogazoase sau prea reci

PROTEINE
» carne grasa (porc, oaie, rata, gasca)
» carne afumata, sarata sau conservata
» mezeluri
» peste sarat, afumat, conservat sau prajit
» oua prajite, maioneza, galbenus de ou in exces (mai mult de 2 pe saptamana)
» branzeturi grase, sarate sau fermentate
» prajeli, tocaturi

GLUCIDE
» cartofi prajiti
» paste fierte insuficient
» leguminoase boabe (fasole, mazare, linte, bob)
» legume tari: ridichi, varza, gulii, castraveti, conopida (in special nefierte)
» prajiturile cu unt sau nuci, placinte cu grasime, gogosile

LIPIDE
» untura, slanina, grasime prajita
» sosuri grase
» oleaginoase (nuci, alune, arahide, migdale)

DIVERSE
» sare (peste 5 g  pe zi)
» condimente: piper, boia, hrean, ardei iute, mustar, otet, ceapa cruda sau prajita, usturoi

Desi ciroza este ireversibila, cu ajutorul unui tratament adecvat, simptomele cirozei pot fi controlate.
O parte importanta a tratamentului in ciroza  consta in renuntarea completa la alcool. Pacientii sunt sfatuiti de asemenea sa se vaccineze impotriva hepatitei A si B, sa evite analgezicele si alte medicamente care pot afecta ficatul.
Regimul alimentar in ciroza hepatica  este la fel de important in controlarea cirozei. De obicei, pacientii sunt avertizati in legatura cu infectiile grave ce pot aparea ca urmare a consumului de moluste si crustacee crude, ce pot transmite bacteria Vibrio vulnificus. De asemenea, ei trebuie sa limiteze cantitatea de sare ingerata, pentru a evita retentia de lichid.
O dieta saraca in grasimi si bogata in fructe si legume proaspete este de obicei recomandata pentru pacientii cu ciroza. Acizii grasi Omega-3, care se gasesc in pestele gras (somon) si in unele uleiuri vegetale sunt recomandati datorita proprietatilor benefice pentru ficat.
Alimentatia bolnavilor de ciroza trebuie sa fie bogata in carbohidrati (paine, cereale, leguminoase uscate, paste fainoase, orez), care furnizeaza energia necesara organismului.
Aportul de proteine trebuie sa fie normal sau crescut (cu exceptia unei come hepatice), pentru a repara si mentine tesuturile corpului, inclusiv tesutul hepatic. Bolnavii de ciroza au uneori tendinta de a tolera mai bine proteinele din lactate si plante decat cele din carne.
Carentele de vitamine si minerale (zinc, calciu, magneziu) se pot manifesta la pacientii cu ciroza, necesitand administrarea de suplimente. Este important ca suplimentele de vitamine si minerale sa nu fie luate decat la indicatia medicului, deoarece supradozele sunt toxice.
Bolnavii de ciroza au uneori dificultati in digerarea si absorbtia grasimilor din alimentatie. Rezultatul este steatoreea (prezenta grasimilor nedigerate in scaun), care necesita modificarea dietei. In acest caz, se recomanda reducerea grasimilor la 25% din totalul caloriilor (cca 40 – 70 grame zilnic).
In mod normal, cantitatea de sare ingerata trebuie limitata la bolnavii de ciroza. Sarea determina retentia de lichide in organism, ducand la ascita, des intalnita in cazurile de ciroza. Numeroase alimente contin mult sodiu, adaugat in timpul procesului de fabricare. Carnea, branza si alimentele gata preparate din comert, supele si legumele conservate, snacks-urile si biscuitii contin mai mult de 1000 miligrame intr-o singura portie. Tinand cont ca un bolnav de ciroza trebuie sa limiteze sarea la 2500 miligrame pe zi, aceste produse lasa putin loc pentru alte alimente mai nutritive.

Reguli generale de respectat in tratamentul cirozei

» evitarea alcoolului
» limitarea cantitatii de sare ingerata
» evitarea meselor abundente
» preferintele alimentare ale pacientului trebuie sa fie luate in considerare
» alimente permise: zahar, miere, cereale, leguminoase, lapte si produse lactate, oua, fructe si legume
» alimente interzise: alimente grase sau prajite, grasimi, uleiuri, nuci si seminte

Obiectivele dietei in ciroza hepatica:

» corectarea echilibrului de lichide si electroliti
» promovarea regenerarii celulelor hepatice
» corectarea deficientelor nutritionale

Băuturi: lapte dulce, lapte cu cafea de orz sau cu ceai, lapte cu carbonat de calciu (o linguriţă la un pahar), iaurt, decoct de tărâţe, sucuri de fructe sau de zarzavaturi (suc de sfeclă), chisel din lapte sau din sosuri de fructe.

Supe şi ciorbe: (de preferinţă câte o jumătate de porţie de supe de zarzavaturi îngroşate cu făinoase ca: griş, orez, fulgi de ovăz, tăiţei, găluşte de griş; supe cu perişoare de brânză de vaci sau de carne (acestea se vor fierbe aparte).

Pâine: pâine albă prăjită, sau pâine albă veche de o zi.

Carne: Carne slabă de vacă sau viţel, preparată rasol. Rasol de găină sau de pui. Perişoare sau chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Grătar preparat cu carne mai întâi fiartă şi friptă la cuptor fără coajă. Mâncăruri de carne preparate dietetic: musaca, chiftele marinate, ardei umpluţi.

Peşte: peşte alb slab, rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi.

Ouă: zdrenţe de albuş în supă, omletă dietetică numai din albuş cu zahăr, cremă de albuş cu lapte, bezele. Gălbenuşul e permis numai o dată sau de două ori pe săptămână în preparate.

Brânzeturi: brânză de vaci, telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără edeme sau ascită), urdă, caş slab nesărat şi nefermentat.

Făinoase: orez, griş, macaroane, tăiţei, fidea, foarte bine fierte şi limpezite în apă fierbinte, preparate mai ales sub formă de budinci sau albuş bătut. Mămăligă moale, bine fiartă.

Zarzavat şi legume: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albuş bătut spumă. Cartofii se vor da de preferinţă fierţi în coajă. Măncăruri din zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, , fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi bine fierte şi în cantităţi moderate, de preferinţă servite cu garnitură lângă rasol sau friptură.

Salate: sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită, salată verde bine mărunţită, morcovi raşi mărunt pe răzătoare, roşii bine coapte, fără coji şi sâmburi.

Fructe: crude foarte bine coapte, rase pe răzătoare în cantitate moderată, fără coji şi sâmburi. De preferinţă sucuri de fructe preparate cu gelatină, compoturi scăzute sau date prin sită, preparate din fructe fără coajă. Fructe coapte la cuptor fără coji şi sâmburi.

Grăsimi: grăsimi proaspete ca unt şi untdelemn, care constituie grăsimea cea mai indicată pentru cirotici. Untul se adaugă la mâncarea pregătită fără grăsime, iar untdelemnul se va fierbe în sosul mâncării sau se va adăuga crud la salate. Se va respecta cantitatea de grăsime prescrisă de medic (în medie 50 g/zi) socotindu-se şi grăsimile pe care le conţine laptele şi brânza, având în vedere că: 500 g lapte conţin 20 g grăsimi; 100 g telemea de primăvară conţine 20 g grăsimi; 100 g telemea de toamnă conţine 30 g grăsimi.

Sosuri: preparate dietetic, fără grăsime prăjită, cu zeamă de zarzavat, cu lapte, cu verdeţuri, cu suc de roşii.

Dulciuri: miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte şi albuş, biscuiţi din albuş, budinci din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină, chiseluri, gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spumă de albuş, bezele, aluat uscat preparat cu brânză de vaci, cu jeleuri sau fructe.

Sare: în cantitate moderată.

Diverse: pentru a acri supele, sosurile, salatele, se va folosi sucul de lămâie sau sarea, de lămâie diluată; de asemenea borşul, iaurtul şi chiar oţetul de fructe, în cantitate mică. Se vor folosi toate condimentele aromate, verdeţuri ca: pătrunjel, mărar, tarhon, leuştean, dafin şi cimbru. Pentru deserturi sunt indicate vanilia şi coaja de lămâie sau de portocale.

Conserve: se pot folosi conservele de legume din comerţ, care nu conţin grăsimi, ca dovlecei, fasole verde, ardei graşi – aruncând apa în care sunt conservate şi fierbându-le din nou, pentru a înlătura sarea. De asemenea, se poate folosi sucul de roşii crude, cât şi bulionul de foarte bună calitate şi mai puţin sărat.

Pentru cei cu ascită sau edeme, supele sau ciorbele vor fi preparate fără sare şi vor fi socotite în cantitatea de lichide permisă de medic. În cirozele cu ascită se exclude total sarea de bucătărie şi sarea de lămâie.

Alimente interzise in ciroza hepatica

Băuturi: orice fel de băutură cu alcool (ţuică, drojdie, lichior, vermut, vin, etc.) precum şi băuturile gazoase sau băuturile prea reci.

Pâine: pâine albă sau neagră necoaptă sau caldă.

Carne: carne grasă de vacă sau carne de porc, carne de oaie, carne de gâscă, şi raţă, orice vânat sau carne afumată, sărată, conservată, mezeluri, zgârciuri, momiţe, creier, uger, ficat. Orice fel de mâncăruri sărate, picante, iuţi.

Peşte gras: sărat, afumat, conservat, prăjit.

Ouă: gălbenuşul în exces, omletă de ouă prăjite, ochiurile prăjite, maionezele.

Brânzeturi: brânzeturile sărate, grase, fermentate ca: brânza de putină, brânza de Dorna, brânza de burduf, caşcavalul etc.

Făinoasele: insuficient fierte şi nelimpezite, preparate cu grăsime prăjită şi gălbenuşuri multe.

Zarzavaturi şi legume: zarzavaturi cu partea lemnoasă (celuloza) grosolană, ca ridichile, guliile, castraveţii, varza şi conopida, mai ales crude, nemărunţite sau nerase pe răzătoare. Toate legumele uscate ca fasolea, lintea, bobul, murăturile, varza acră de putină. Orice legumă prăjită sau preparată cu sosuri cu rântaş.

Fructe: verzi, necoapte, crude, tari, în cantitate mare, necurăţite de coji şi sâmburi. Nuci, alune.

Grăsimi: untură, slănină, margarină, orice grăsime prăjită, gălbenuş în exces.

Sosuri: toate sosurile preparate cu grăsime încinsă sau cu grăsime peste cantitatea permisă ori cu ceapă prăjită, muştar, piper, vin sau boia iute.

Dulciuri: prăjiturile cu cremă de unt, plăcintele cu grăsime, baclavalele, aluaturile proaspete, dospite, prăjiturile cu ciocolată, cacao, clătitele, gogoşile, prăjiturile cu multe nuci.

Diverse: sare în cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, muştar, oţet, ceapă crudă sau prăjită etc