1. Beti cel putin 8 pahare de apa, ceai sau suc pe zi pentru a inlocui lichidele pierdute. Evitati sucul de prune si bauturile care contin cafeina. Laptele poate prelungi prezenta simptomelor de diaree, dar contine nutrientii necesari organismului si contribuie si la hidratare. Consumul de lapte poate fi indicat in cazurile de diaree usoara.

2. Evitati bauturile care contin cafeina – cafea, ceai negru, bauturile tip coca cola.

3. In unele cazuri, laptele sau produsele care contin lapte (branza, inghetata, budinca) pot complica diareea. Reducerea consumului acestor alimente sau inlocuirea lor cu lapte din soia fara lactoza sau cu bauturi din soia, care sunt tolerate mai usor, poate avea rezultate favorabile. Consultati medicul pentru a inlatura suspiciunea de intoleranta la lactoza.

4. Culturile active de bacterii benefice (probiotice) reduc severitatea diareei si ii scurteaza durata de manifestare. Probioticele se gasesc in iaurtul cu culturi active sau in suplimentele alimentare.

5. Orezul, painea prajita si bananele sunt indicate in cazurile de diaree.

6. Limitati consumul de alimente bogate in grasimi -prajeli, carne grasa, deserturi cu continut mare de grasimi, unt sau margarina in exces, smantana grasa sau unele produse din comert (snacks-uri).

7. Reduceti cantitatea de fibre din alimentatie. Fibrele se gasesc in fructe, legume, cereale integrale, nuci si seminte.

8. Pentru unele persoane, indepartarea cojii de la fructe si legume le face mai usor de digerat. Fructele si legumele conservate sau fierte foarte bine pot fi de asemenea mai bine tolerate de organism.

9. Luati mai multe mese reduse cantitativ pe parcursul zilei.

10. Reduceti consumul de fructe uscate, fructe de padure, leguminoase (linte, fasole boabe, mazare), porumb, broccoli, spanac si nuci. Aceste pot complica diareea la unele persoane.

11. Daca diareea este insotita de crampe abdominale sau meteorism, se recomanda evitarea alimentelor care accentueaza aceste simptome. Acestea sunt: mazare sau fasole, varza, conopida, ceapa, varza de Bruxelles, bauturi carbogazoase, bere sau chiar guma de mestecat.

12. Evitati luarea de antidiareice fara aprobarea medicului. Unele infectii pot fi agravate de aceste medicamente. Organismul incearca sa elimine virusul, parazitul sau bacteriile responsabile de declansarea bolii, iar luarea acestor medicamente poate impiedica acestor proces.

13. Dieta obisnuita trebuie reluata treptat, in urma vindecarii diareei.

14. Daca diareea dureaza mai mult de 2 zile, consultati medicul.

Dacă diareea de care suferă copilul dvs. este provocată de o intoleranţă digestiva, dvs. trebuie să fiţi cel care selectează tipurile de alimente pe care micuţul le consumă-altfel, există riscul ca episoadele diareice să se repete.  În cazul intoleranţei la lactoză, evitaţi laptele integral şi consumaţi un preparat de lapte praf fără lactoză.  Uneori diareea poate fi însoţită de colici abdominale, distensie abdominală, greţuri şi vărsături, febră şi chiar scaune cu sânge în funcţie şi de agentul cauzator.  Dieta pentru diaree trebuie să nu conţină grăsimi, să aibă un conţinut crescut de fibre vegetale şi să nu se consume dulciuri.

Alimente permise în alimentaţia copilului cu diaree: orezul, morcovii, cartofii fierţi, bananele, carnea de pui fiartă.

Prevenirea diareei de călătorie:

- nu consumaţi apă din surse nesigure (nici măcar pentru spălatul dinţilor), şi nici gheaţă provenită din acelaşi tip de surse;
- evitaţi laptele nepasteurizat;
- preparaţi şi spălaţi fructele şi legumele, cu mare atenţie;
- nu consumaţi carnea şi peştele incomplet preparate sau crude;
- nu se recomandă consumul alimentelor cumpărate de la vânzători ambulanţi;
- consumaţi doar sucuri sau apă îmbuteliate de firme autorizate;
- luaţi la dvs. medicamente antidiareice şi eventual antibiotice specifice pentru astfel de situaţii.

Diareea duce de cele mai multe ori la deshidratare, aceasta survenind în momentul în care organismul pierde prea multe lichide şi electroliti (sodiu şi potasiu). Apa nu conţine electroliţii necesari, de aceea hidratarea se va face cu ajutorul supelor, sucurilor de fructe-soluţiile cu conţinut optim de electroliti va pot fi recomandate de către medic.  Antidiareicele pot stopa diareea, însă nu sunt recomandate în cazul diareei cu cauze infecţioase.  Nu administraţi empiric antibiotice! Diareea de etiologie virală nu se tratează cu antibiotic, deoarece acesta nu are efect asupra viruşilor. Aceasta se tratează simptomatic, luându-se măsurile necesare pentru evitarea deshidratarii.

Diareea infecţioasă (bacteriană) trebuie neapărat tratată de către un medic specialist. Tratamentul ambulatoriu nu este suficient.  Coprocultură este investigaţia prin care se poate preciza cu exactitate agentul patologic (bacterie sau parazit), iar antibiogramă, cea care determină chiar sensibilitatea acestuia la un anumit antibiotic. Sunt esenţiale în diagnosticarea diareei cronice sau diareei acute severe.

Principalele simptome ale deshidratarii sunt: setea; scăderea cantităţii de urină, urina hipercroma (închise la culoare); piele uscată; slăbiciune; buze şi limbă uscate; plâns fără lacrimi la copil; scutecele copilului uscate 3 sau mai multe ore; febră înaltă la copii deshidrataţi; irascibilitate; scăderea elasticităţii tegumentare cu păstrarea pliului tegumentar.  În cazul în care sesizaţi aceste semne de deshidratare la copilul dvs., prezentaţi-l de urgenţă medicului pediatru sau chiar unui serviciu de urgenţă, fiind necesară internarea.

Diareea acută poate fi periculoasă la nou-născuţi şi sugari, la aceştia fiind suficiente doar 1-2 zile cu scaune diareice pentru o deshidratare severă chiar cu risc vital.  Infecţia cu rotavirus este cauza cea mai frecventă a diareei acute la copil, de cele mai multe ori aceasta rezolvându-se de la sine în 3-9 zile. Diareea cronică este cel mai frecvent determinată de o afecţiune a intestinului (spre exemplu, afecţiune inflamatorie, colonul iritabil).

Principalele cauze ale diareei pot fi: infecţia bacteriană a tractului digestiv, din cauza contaminării alimentelor sau a apei potabile cu diferite tulpini virale; intoleranţa alimentară; cauze parazitare; reacţii adverse apărute la diferite medicamente; afecţiuni intestinale inflamatorii; intervenţiile chirurgicale la nivelul stomacului, colecistectomia, chirurgia colonului.

Este foarte important să beţi multe lichide, neacidulate şi neindulcite. Foarte util este sucul de afine sau de coacăze negre. Beţi ceaiuri de plante: coada racului, cuişoare, frunze şi fructe de afin, cătină albă, albăstrele, coji de ceapă, traistă ciobanului, petale de trandafiri.  Beţi o jumătate de pahar de apă în care, în prealabil, aţi dizolvat o linguriţă de argilă sau un vârf de cuţit de sare, de două ori pe zi-este ideal pentru a compensa pierderea de săruri minerale.  Mâncaţi puţin, de preferinţă banane, orez nedecorticat, cartofi fierţi în coajă, evitaţi alimentele bogate în proteine, legume şi fructe crud, laptele.

Consumaţi mere rase, simple sau cu morcovi raşi, precum şi suc de mere cu suc de urzică, care reglează funcţia intestinală şi absorb toxinele prezente în peretele intestinal.  Adoptaţi un regim similar celui disociat: spre exemplu, nu mâncaţi legume şi fructe la aceeaşi masă, pentru a evita balonarea.  Consumaţi orez-are efect deshidratant şi propietatea de a îngroşa scaunul; piureul de morcovi şi banane, crema de ovăz, oţetul de mere (2 linguri intrun pahar cu apă), gutuile-au acelaşi efect benefic.  Mâncaţi fără sare şi treptat: începeţi cu câteva linguri şi ajungeţi la o porţie întreagă. Chiar şi după ce simptomele dispar, urmaţi un regim uşor şi nu faceţi excese.

Aplicaţi cataplasme şi comprese calde pe burtă sau faceţi împachetări cu argilă-de două ori pe zi-pentru a scădea durerile.
Masaţi-vă încheietura mâinii cu o picătură de ulei de lavandă sau salvie-vă va îmbunătăţi starea generală şi va diminua simptomele diareei.
Profilactic, consumaţi cărbune vegetal, preparate farmaceutice naturale, afine (în stare proaspătă sau sub formă de suc).

Printre sfaturile utile adresate de catre specialisti parintilor, se numara:

Mentinerea alimentatiei normale

Mentinerea unei diete cat mai normale, continand alimentele de baza, cu care copilul e deja obisnuit. Daca in trecut medicii recomandau instituirea unei diete hidrosaline, care avea drept scop punerea in repaus a tubului digestiv, insa cu asigurarea aportului de apa si electroliti, studiile clinice recente au demonstrat ca aceasta este inutila in formele usoare si medii de boala, iar cand se aplica nu trebuie sa aiba o durata mai mare de 8 ore. De asemenea, aceleasi studii au aratat faptul ca diareea cu regim alimentar normal este mult mai usor de tinut sub control si tratat decat daca alimentatia s-ar opri permanent in aceasta situatie. Un alt beneficiu al continuarii alimentatiei in aceasta perioada il constituie asigurarea unui aport permanent de substante nutritive ce se pierd prin scaune, acest lucru impiedicand instalarea unor dezechilibre hidro-electrolitice importante, ce pot degrada semnificativ starea de sanatate a pacientului. In cazul sugarilor se indica mentinerea in limite normale a alaptatului sau a administrarii de lapte praf sau formule de lapte.

Exista copii care, pe fondul aparitiei acestui episod diareic pot dezvolta intoleranta la lactoza (avand caracter temporar si fiind de intensitate medie). In aceste cazuri administrarea produselor lactate poate agrava si prelungi suferinta. Paradoxal insa, exista si cazuri de ameliorare a simptomatologiei dupa administrarea unor astfel de produse, copilul reluandu-si mai rapid regimul de viata normal. In cazul copiilor mici cu regim alimentar ce contine si substante solide, acesta poate fi mentinut in parametri normali cat timp copilul se simte confortabil.

Reluarea apetitului unui copil suferind de diaree apare mai tarziu, pe masura ce starea de sanatate se amelioreaza. Parintii trebuie sa fie rabdatori si sa nu forteze copilul sa manance anumite alimente pe care, pentru moment, acesta le refuza si nu le agreaza in dieta, oricat de bogate in valori nutritive ar fi.

Nu exista o dieta specifica pentru diaree

Nu exista o dieta specifica pentru diaree, ci doar anumite recomandari ce se aplica pacientilor si care au efecte variabile in functie de responsivitatea individuala a fiecarei persoane in parte. De exemplu, diareea poate fi ameliorata prin consumul crescut de fructe (atat proaspete cat si deshidratate) si legume care pot intari consistenta scaunului prin continutul bogat in fibre. Este indicata imbogatirea dietei cu vegetale antidiareice (fructe si legume bogate in pectine), cum ar fi morcovii, bananele, sau pulpele de mere, acestea putand fi introduse in alimentatie atat sub forma bruta, cat si ca piureuri. Sucurile de fructe, insa, par a agrava diareea, avand, in general, un efect de inmuiere a scaunului, motiv pentru care sunt folosite cu rezultate bune in constipatie.

Hidratare corespunzatoare

Hidratarea copilului cu diaree este un aspect problematic, dar extrem de important. Diareea este o problema de sanatate ce determina, prin cantitatea mare de lichide si electroliti pierduta, o deshidratare globala a organismului, ceea ce poate afecta in mod devastator functionarea acestuia. In cazul sugarilor, ea este mult mai periculoasa, iar in majoritatea cazurilor, acesti pacienti trebuie spitalizati pentru a fi rehidratati corespunzator. Copilul deshidratat prezinta anumite semne si simptome, cum ar fi: uscaciunea gurii, a mucoaselor, absenta lacrimilor, pastrarea uscata a scutecului mai mult de 3 ore (aspecte foarte importante in special in cazul sugarilor), febra, abdomen excavat, obraji supti, pliu cutanat absent, iritabilitate si agitatie permanenta. Deshidratarea se instituie cu atat mai repede cu cat este insotita de febra (care este prezenta, de fapt, in mod frecvent) si de varsaturi. Pericolul imediat al starilor de deshidratare il reprezinta colapsul hipovolemic.

Exista o gama larga de solutii de rehidratare pentru uz pediatric ce se pot elibera fara prescriptie medicala si prin a caror utilizare rationala si la timp, se pot preveni complicatii grave induse de deshidratare. Este recomandata totusi consultarea unui medic inainte de a administra astfel de solutii orale de rehidratare, chiar daca sunt produse din clasa OTC (over-the-counter), deoarece acesta este singurul in masura sa evalueze gradul de deshidratare si cantitatea de fluide necesara reechilibrarii hidroelectrolitice corecte, calculand exact pierderile de apa si electroliti aparute inca de la debutul diareei.

Specialistii recomanda, deci, parintilor sa incurajeze copiii sa consume lichide in timpul perioadelor de diaree. Acestea pot fi cele care fac parte de obicei din dieta lor, ceaiuri, compoturi, supe. Apa in exces poate fi insa daunatoare, neavand, de cele mai multe ori, cantitatile optime de electroliti, in special de sodiu.

In cazul in care copilul nu tolereaza administrarea orala de lichide, se poate incerca administrarea lor sub forma solutiilor speciale perfuzabile (acestea avand si avantajul de a corecta mult mai repede dezechilibrul hidroelectrolitic indus de diaree). In spital, rehidratarea se face cu solutii macromoleculare de tip dextran, sau cu solutii glucozate, urmarind scheme de tratament bine puse la punct de catre specialistii in domeniu.

Exacerbarea simptomatologiei?

Unii copii pot prezenta o exacerbare a simptomatologiei ca rezultat direct al reluarii alimentatiei obisnuite. De obicei aceasta se datoreaza imposibilitatii intestinului de a absorbi normal nutrientii. Caracterele acestui tip particular de diaree difera considerabil de cele ale bolii de baza, fiind de intensitate moderata, de scurta durata si de obicei nu necesita un tratament specific (cat timp are evolutie usoara si nu asociaza alte modificari si simptome). Pentru a evita astfel de neplaceri si a evita contributia la recidiva episodului diareic, este recomandat ca realimentarea sa se faca progresiv, tinand cont de varsta, status nutritional, forma etiologica a diareei, dar si de preferintele alimentare exprimate ale copilului. In general, daca a fost instituit un regim alimentar ca parte a terapiei antidiareice, trecerea la alimentatia corespunzatoare varstei se face dupa aproximativ 7 zile, in functie de toleranta digestiva a copilului.

Diareea post-antibioterapie

Diareea datorata utilizarii irationale a antibioticelor (care distrug flora bacteriana normala ce populeaza tractul digestiv si priveaza astfel organismul de efectul lor benefic asupra digestiei) poate fi ameliorata prin consumul de iaurt simplu continand fermenti si culturi active (aceasta informatie este de obicei mentionata pe ambalajul produsului). In aceasta perioada se recomanda evitarea iaurturilor de fructe. In cazul in care copilul nu resimte nici o ameliorare, este recomandata consultarea medicului specialist, in vederea modificarii tratamentului antibiotic de fond. Nu se recomanda intreruperea brusca si fara un prealabil sfat medical a antibioterapiei.

Parintii ar trebui sa apeleze la sfatul medicului atunci cand diareea nu cedeaza la aceste modificari ale dietei, are evolutie agravanta sau:

- dureaza mai mult de 2-3 zile;

- scaunul lichid este amestecat cu mucus si/sau sange;

- este vorba de diaree recurenta cu o scadere ponderala semnificativa a copilului;

- apar simptome de deshidratare (consultarea medicului trebuie sa se faca de urgenta in acest caz);

- diareea este insotita de multiple episoade de voma, de dureri si crampe abdominale, precum si de febra;

- daca apare la 1 saptamana dupa efectuarea unor calatorii in strainatate, in special in tari exotice sau dupa intoarcerea copilului din tabere, excursii. In aceste cazuri, diareea poate fi de cauza infectioasa (bacteriana sau parazitara) si are nevoie de tratament specific.

Medicul specialist poate prescrie un tratament medical care sa combata diareea, alaturi de recomandarile igieno-dietetice specifice fiecarui caz in parte. Nu este recomandata folosirea medicamentelor din categoria OTC deoarece acestea se dovedesc, in multe cazuri, a fi ineficiente sau chiar periculoase. De aceea, este importanta vizita la medicul personal, acesta putand administra copilului tratamentul corect in functie de etiologia diareei.

In primele doua zile se vor administra 2-3l de lichide caldute pe zi: ceai de menta, musetel, tei, neindulcite sau slab indulcite, sucuri de fructe astringente diluate (afine, coarne, mere). Daca pacientii nu varsa, se vor administra cantitati moderate la fiecare ora. In caz de varsaturi se vor administra cantitati mici, din 5 in 5 minute.
Dupa ziua a 3-a : supe limpezi de legume, sarate, mucilagii de orez, chiseluri din sucuri de fructe astringente, orez pasat , supa de morcovi cu morcovul pasat, apoi supe creme de legume fara cartofi, fainoase fierte in apa, branza de vaci, telemea desarata, urda, adaugate in fainoase. Se introduc treptat: merele coapte, pestele fiert, budincile de fainoase cu branza sau carne, bulionul de carne degresat, painea alba veche de o zi, legumele, albusul, galbenusul, laptele.
Raman excluse un timp: condimentele, afumaturile, conservele, mezelurile, alimentele cu celuloza dura.

Regimul alimentar in enteritele cronice

Numarul meselor: 5-6 pe zi, in cantitate mica.
Alimentele vor fi calde, se vor evita momentele stresante in timpul mesei, care va fi urmata de 30-60 minute de repaus.
Se vor evita condimentele, afumaturile, mezelurile, alimentele ce contin celuloza dura.
Alimente permise: carnea slaba cu tesut conjunctiv redus, peste slab, de apa dulce, sunca presata, pateul dietetic, branzeturile nefermentate, frisca proaspata, ouale fierte tari sau in preparate, painea alba prajita, fainoasele in cantitate limitata ( ca budinci, sufleuri, biscuiti, ecler), legumele cu celuloza fina ca soteuri, pireuri, sufleuri, budinci; cartofii se vor indica in cantitati reduse; fructele se indica coapte, pireuri, compoturi, sucuri diluate, gelatine: se prefera prajiturile din aluaturi nedospite: ecler, biscuiti, pandispan; peltea de gutui, afine; grasimile vor fi reprezentate de unt si ulei fiert. Se recomanda supe creme de legume, sosul de legume, supe de carne, bors de carne. Sunt recomandate sosurile dietetice, in cantitate limitata.
Se vor evita: laptele, branzeturile fermentate, carnurile grase, pestele gras, vanatul, prajelile, painea neagra, painea proaspata, leguminoasele uscate, legumele bogate in celuloza grosolana, fructele crude, fructele consumate cu coaja si samburi, aluaturile dospite, dulciurile concentrate, alcoolul, maioneza, sosurile cu rantas

Regimul alimentar in colite

Colitele sunt afectiuni organice grave ale colonului, reprezentate de rectocolitele hemoragice, colitele ulcero-hemoragice acute sau cronice (toxice, dizenterice, parazitare), colitele granulomatoase (boala Crohn). Este necesar un tratament dietetic al puseului acut si altul permanent, ca in oricare afectiune cronica.
In formele grave se recomanda regim hidric, timp de 2-3 zile. Se folosesc supe de legume, la care se adauga orez, sunca de Praga slaba, tocata (25g la 100ml supa). Se poate imbogati cu putin unt crud sau cu un galbenus de ou. Se mai administreaza: apa, ceaiuri de plante, sucuri de fructe neacide, indulcite cu ciclamat de Na sau zaharina.
Regimul de “crutare intestinala”
- va fi introdus treptat, functie de evolutie.
- se recomanda 5-6 mese mici pe zi.
- Se permit: carne de pasare, vitel, vaca, fiarta, tocata, fara zgarciuri, sunca presata slaba, peste slab fiert sau fript. Oua fierte tari; branza telemea desarata; unt si ulei crude; paste fainoase; cartofi ca pireuri, in cantitati reduse, paine alba prajita, biscuiti de casa, bulion de legume; suc de fructe neacide, apa, ceai de menta, sunatoare moderat indulcit.
- alimentele se vor prelucra simplu, prin fierbere sub presiune. Interzise: produsele lactate in caz de intoleranta la lactoza; fructele si legumele fierte sau crude; leguminoasele si fructele uscate; painea proaspata, faina integrala; afumaturile, conservele, mezelurile, prajelile, carnurile grase, fripte, prajite, condimentele, dulciurile concentrate; bauturile gazoase, sucurile de fructe acide.

Daca evolutia este favorabila, se vor introduce in alimentatie succesiv:
In primul timp: legume putin bogate in celuloza (dovlecei, sfecla rosie, carote tinere) ca pireuri, soteuri, fructe coapte, neacide, fara coaja si samburi, mai intai sub forma de compot; telemea, branza de vaci.
In timpul doi: legume mai bogate in celuloza (fasole verde, vinete, andive), totdeauna fierte; rosiile fara coji si samburi par a fi tolerate crude; fructe neacide, bine coapte, crude; se reintroduc progresiv: iaurtul, laptele ecremat in preparate, laptele fiert integral.
Vor fi interzise insa permanent: condimentele iritante, vanatul, conservele, carnurile grase, prajelile, merele, prunele, painea proaspata, painea integrala, leguminoasele uscate, legumele crude, legumele uscate, legumele cu celuloza dura: varza, conopida, usturoiul, napii, ceapa, telina.
Largirea regimului alimentar este insa dependenta de toleranta individuala

Regimul alimentar in colopatiile functionale

Regimul alimentar in diareea de fermentatie

Eliminarea alimentelor fermentescibile, bogate in celuloza si amidon.
Cand scaunele diareice sunt numeroase se incepe cu o dieta hidrica de 1-2 zile: ceai de menta, musetel, caldute, indulcite cu zaharina, supa limpede de morcovi, bulion de carne degresat.
Se cresc apoi alimentele cu continut proteic crescut ca: telemeaua desarata, branza de vaci stoarsa de zer, supele mucilaginoase, carnea si pestele fierte. Se adauga: supe creme de orez, chisel de fructe bogate in tanin, supe limpezi de morcovi si dovlecei, cu adaos de fainoase, cantitati reduse de paine alba prajita sau pesmet. Dupa 3-4 saptamani se pot reintroduce: fructele bine coapte, ca pireuri, legumele cu celuloza fina ca pireuri, soteuri, budinci, sufleuri, untul, fainoasele cu lapte, iaurtul proaspat; cartofii vor fi introdusi in cantitati mici, mai tarziu.
Raman interzise: laptele dulce si derivatele sale acide; afumaturile, conservele, pestele si carnea grase, painea neagra, intermediara, proaspata, leguminoasele uscate, legumele cu celuloza dura, fructele oleoginoase, fructele crude, cu coaja si samburi, excesul de grasime, fainoase, condimentele iritante, bauturile alcoolice, reci, aluaturile dospite.

Regimul alimentar in diareea de putrefactie

Regimul alimentar va fi alcatuit din alimente sarace in proteine si bogate in glucide.
In cazurile cu numeroase scaune diareice, se va urma o dieta hidrica de 1-2 zile.
Se vor adauga apoi supe de legume, limpezi, cu adaos de fainoase, supe mucilaginoase, decocturi de cereale.
Se urmareste apoi transformarea diareei de putrefactie in diaree de fermentatie, prin cresterea consumului de fructe, in special de mere, sub forma de compot, coapte, pireuri si a consumului de legume, sub forma de pireuri: carote, spanac, cartofi.
Se reintroduc apoi preparate ce contin proteine: pestele de rau, proaspat, fiert ca rasol, gelatinele, iaurtul, laptele proaspat cu fainoase, carnea-initial fiarta si tocata, iar mai tarziu fripta.
Cruditatile vor fi excluse 4-5 saptamani.
Vor fi evitate in continuare alimentele iritante pentru colon: condimentele iuti, fructele necoapte cu coji si samburi, legumele crude, bogate in celuloza, conservele, mezelurile, carnurile grase, branzeturile fermentate, laptele.

Regimul alimentar in colonul iritabil

Regimul alimentar urmareste marirea volumului continutului intestinal, evitand orice iritatie a intestinului. Se recomanda alimente ce contin celuloza fina, care nu intretin spasmul, se acumuleaza in intestin, il destind si ii stimuleaza peristaltismul. Se recomanda: fructe bine coapte, fara coji si samburi, coapte, sub forma de compot sau piure; suc de fructe si de legume, peltea de fructe; legume cu celuloza fina: (carote, spanac, conopida, fasole verde, dovlecei) fierte sau sub forma de piure; cartofi taranesti sau piure; unt, untdelemn, carne slaba de vaca, vitel, pasare, peste slab, fierte, tocate sau rasol; lapte dulce, batut, cu fainoase, branza proaspata; unt, untdelemn; paine alba, orez, paste fainoase

Regimul alimentar in constipatie

Regimul alimentar in constipatie este diferentiat, dupa cum aceasta este spastica sau atona, sau daca este insotita de colita.
In constipatia spastica se recomanda alimente ce cresc continutul colic, bogate in celuloza si susceptibile sa stimuleze fermentatia: painea neagra, zarzavaturile, legumele verzi fierte sau crude, fructele proaspete sau uscate (smochine, prune), uleiul de masline (o lingurita pe nemancate), frisca, smantana, galbenusul de ou au actiune laxativa prin stimularea descarcarii vezicii biliare.
In constipatia atona, care are ca sediu in general regiunea ceco-ascendenta, se va evita destinderea colonului, ce are deja peretii relaxati. Volumul alimentelor va fi moderat si se vor evita vegetalele bogate in celuloza; legumele vor fi consumate fierte. Se vor recomanda: uleiul de masline, frisca, galbenusul, pentru stimularea veziculei biliare. Se recomanda de asemenea gimnastica abdominala, combaterea sedentarismului.
Cand constipatia se complica cu o colita cronica, regimul alimentar devine foarte dificil, fiind adeseori opus celui recomandat in costipatie (vezi regimul alimentar in colite)

NOTA: Acest articol este preluat din cartea “Alimentatia omului sanatos si bolnav”, aparuta in Editura Academiei, 2005 sub coordonarea Conf. Univ. Dr. Maria Mota, Sefa Centrului Clinic de Diabet Nutritie Boli Metabolice Dolj,
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova
Drepturile de autor apartin in totalitate autorilor acestei carti.