Polipii colonici sunt excrescente care se dezvolta in colon sau la nivelul rectului. Cauza lor este inca necunoscuta. Majoritatea polipilor colonici sunt benigni. Un anume tip de polipi pot fi premergatori cancerului colorectal. Din acest motiv, este foarte important screeningul periodic la persoanele peste 50 de ani sau la cei cu risc crescut de cancer colorectal.

SIMPTOME

Polipii colonici sunt asimptomatici, de obicei, aparand simptome doar cand au dimensiuni mai mari de 1 cm sau cand sunt de natura canceroasa. Cel mai comun simptom este rectoragia (eliminarea de sange rosu prin scaun). Uneori sangerarea nu se observa cu ochiul liber, fiind oculta, depistandu-se doar cu ajutorul unui test screening din scaun, numit test de hemoragie oculta in scaun.
Polipii colonici nu produc de obicei durere sau modificari ale tranzitului intestinal, decat daca sunt mari si obstrueaza o parte din colon. Aceste simptome sunt rare, intrucat polipii sunt descoperiti si indepartati inainte de a deveni suficient de mari sa produca simptome.
Odata ce apare cancerul, pot sa apara si alte simptome, cum ar fi modificari ale tranzitului intestinal sau pierderi semnificative in greutate.

INVESTIGATII

Singura modalitate de a descoperi polipii colonici, in afara cazurilor cand acestia sunt mari si cauzeaza dureri si sangerare, este de a efectua unul sau mai multe investigatii ale mucoasei colonului.
Se pot folosi mai multe investigatii pentru a determina polipii colonici. Doua dintre acestea, sigmoidoscopia cu tub flexibil si colonoscopia, se pot folosi si pentru a recolta biopsie din tesut (mostre de tesut) sau pentru a indeparta polipii. Toate testele se folosesc pentru sceeningul polipilor colonici sau cancerului colonic si sunt urmate de alte teste dupa ce polipii au fost indepartati.
Aceste investigatii sunt:

- Teste pentru hemoragia oculta din scaun. Acesta se efectueaza pentru descoperirea unor cantitati microscopice de sange in scaun. Este un test simplu de efectuat, are un cost scazut si se foloseste pentru diagnosticul de polipi colonici sau cancer colorectal. Studiile efectuate au demonstrat ca acesta a scazut numarul deceselor de cancer colonic. De unul singur, acest test nu poate stabili diagnosticul de certitudine de polipi colonici sau cancer colorectal, iar un test negativ nu infirma prezenta cancerului colorectal. Daca este pozitiv (sange prezent in scaun), se face o colonoscopie pentru identificarea motivului sangerarii si extirparea eventualilor polipi.

- Sigmoidoscopia cu tub flexibil. Aceasta permite medicului sa observe suprafata colonului situata in treimea inferioara. In timpul unei sigmoidoscopii se pot recolta mostre de tesut din excrescente (bucati de biopsie), iar uneori pot fi extirpate excrescentele precanceroase sau canceroase. Desi o sigmoidoscopie nu observa intreg colonul, un studiu a aratat ca aceasta combinata cu un test pentru hemoragia oculta, poate detecta 76% din formele avansate de polipi si cancere.

- Colonoscopia. Aceasta metoda de screening permite medicului sa inspecteze intregul colon pentru polipi sau forme canceroase. In timpul colonoscopiei, se recolteaza probe din orice excrescenta prezenta (biopsie) si uneori si din tesutul precanceros sau canceros, care se poate extirpa in acest fel. Se recomanda o colonoscopie la fiecare 10 ani incepand cu varsta de 50 de ani la persoanele cu risc mediu de aparitie a cancerului colonic si pentru cazurile cand un alt test de screening este pozitiv pentru polipii colonici sau cancer. Colonoscopia este recomandata de la varsta de 40 de ani daca in familie exista un istoric de cancer colorectal la rude de gradul intai cu varsta pana in 60 de ani; la fiecare 5 ani dupa extirparea unuia sau mai multor polipi; la fiecare 1-2 ani la persoanele de 20-25 de ani care au istoric de transmitere a sindromului de cancer colorectal familial.

- Clisma cu bariu in dublu contrast (irigografie). Aceasta examinare este o metoda radiografica de examinare a intestinului gros. Aceasta irigografie cu bariu cu dublu contrast poate fi folosita ca screening pentru cancerul de colon pentru ca detecteaza polipi in intregul colon. Poate detecta cu mai multa acuratete polipii mariti sau cancerul decat testul de examinare a sangerarii oculte din scaun combinat cu sigmoidoscopia flexibila. Irigografia nu este la fel de certa ca si colonoscopia. Clisma baritata detecteaza 83% din polipii precancerosi (adenomatosi) mai mari de 1 cm, comparativ cu 95% diagnostic pus prin colonoscopie. Irigografia poate sa nu vizualizeze polipii de dimensiuni mici, se pot confunda bucati de scaun cu polipi si nu permite prelevarea de bucati de biopie sau extirparea polipilor.

Se fac cercetari pentru alte metode de detectare a cancerului colonic, inclusiv teste genetice sau colonoscopia virtuala, care este o metoda de screening noninvaziva, ce foloseste tomografia computerizata (CT) pentru vizualizarea colonului.

Screeningul pentru cancerul colonic

Screeningul efectuat cu un singur test sau mai multe teste combinate scade riscul de aparitie a complicatiilor si de deces prin cancer colonic. Grupuri de experti recomanda screeningul de rutina pentru cancerul colonic la toate persoanele cu varsta peste 50 de ani care prezinta un risc mediu de cancer colonic. Aceste persoane nu prezinta un istoric familial de cancer colonic sau polipi, nu au avut polipi sau cancer colonic si nu prezinta simptome de cancer colonic.
Optiuni de teste screening:
- testul pentru hemoragia oculta din scaun
- sigmoioscopia flexibila la fiecare 5 ani
- testul pentru hemoragia oculta si sigmoidoscopie cu tub flexibil asociate la fiecare 5 ani
- irigografia cu bariu in dublu contrast la fiecare 5 ani
- colonoscopia la fiecare 10 ani.

Daca exista un risc crescut de aparitie a cancerului colonic se incepe screeningul mai devreme sau se face mai des. Daca exista istoric familial de cancer colonic se incep investigatiile de la varsta de 40 de ani sau la o varsta cu 10 ani mai mica decat a celui mai apropiat membru al familiei cu aceasta boala.
Daca exista un istoric familial de mostenire a acestei boli (sindrom de polipoza colonica familiala) se incep testele screening la pubertate sau la varsta de 21 de ani, in functie de sindromul existent.
Decizia despre momentul screeningului trebuie luata in colaborare cu medicul. Deciziile depind de varsta, istoric familial, alte boli asociate si beneficiile in urma screeningului.

TRATAMENT

Tratament – generalitati

Polipii colonici sunt, de obicei, extirpati in timpul unui examen screening prin sigmoidoscopie cu tub flexibil sau colonoscopie. Testul recoltat (biopsiat) este examinat pentru a se determina daca este o forma noncanceroasa sau una precanceroasa (adenomatoasa).

Tratament initial

Daca se descopera polipi adenomatosi in timpul sigmoidoscopiei, se va face si o colonoscopie pentru a examina si extirpa eventualii polipi din restul colonului.
Majoritatea polipilor nu se malignizeaza. Daca se descopera polipi hiperplazici in timpul sigmoidoscopiei nu este necesara si o colonoscopie. Se continua screeningul regulat doar in cazul in care nu exista risc de cancer colonic datorita unui istoric familial pentru aceasta boala sau sindrom de polipoza colonica familiala.

Riscurile rezecarii polipilor in timpul colonoscopiei

Complicatiile colonoscopiei sunt rare, dar exista un risc scazut de:
- perforatie de colon (mai putin de 1 caz la 1000) sau de hemoragie severa prin afectarea mucoasei colonice (mai putin de 3 cazuri la 1000). Studiile au aratat ca riscul de perforare a colonului in timpul colonoscopiei a scazut in ultimii ani
- sangerare cauzata de rezecarea polipului
- complicatii date de sedativele folosite in timpul interventiei.

Tratament de intretinere

Screeningul regulat pentru depistarea de polipi colonici este cea mai buna metoda de a preveni degenerarea lor maligna. Persoanelor cu varsta peste 50 de ani, li se recomanda un test pentru hemoragiile oculte din scaun in fiecare an, o sigmoidoscopie la fiecare 5 ani sau ambele investigatii. Alte optiuni de screening sunt si clisma baritata in dublu contrast efectuata la 5 ani sau colonoscopia efectuata la 10 ani. Majoritatea polipilor colonici sunt evidentiati prin aceste testari si rezecati in timpul investigatiei.
In cazul in care au fost rezecati mai multi polipi colonici, se recomanda efectuarea unei colonoscopii la interval de cativa ai. Se solicita sfatul medicului.

Tratament in cazul agravarii bolii

Tratamentul chirurgical este necesar in cazul existentei unor polipi colonici mari, cu o baza larga de implantare (sesili) pe mucoasa colonica. Acestia nu pot fi rezecati cu margini de siguranta in timpul colonoscopiei si au risc mai mare de degenerare maligna (canceroasa). Daca la examenul colonic este diagnosticat un cancer, se va incepe tratamentul cancerului colorectal.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Nu se face tratament ambulator pentru polipii colonici.
Dar se pot lua masuri de prevenire a dezvoltarii polipilor colonici:
- se administreaza suplimente de calciu. Studiile efectuate au demonstrat ca suplimentele de calciu scad riscul de recurenta (reaparitie) cu 17%. Cu toate acestea, aceste studii nu au demonstrat ca suplimentele de calciu au vreun efect asupra polipilor de dimensiuni mai mari
- administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv Aspirina. Un studiu recent a evidentiat faptul ca doze scazute de aspirina (81mg/zi) au scazut moderat riscul de recurenta a polipilor precancerosi (adenomatosi). AINS au efecte secundare pe termen lung, cum ar fi sangerarile gastrointestinale, care pot afecta starea de sanatate. Se recomanda prezentarea la medic pentru a se prescrie sau a se mari doza de AINS, daca este cazul.
Nu se cunoaste cu exactitate daca aceste metode pot preveni polipii colonici sau cancerul colorectal.
Unele studii efectuate sugereaza ca se poate scadea riscul acestor boli, daca se efectueaza exercitii fizice regulate pentru mentinerea unei greutati corporale constante. Oprirea fumatului si consumul de alcool moderat pot, de asemenea, sa scada riscul de cancer colorectal. Consumul moderat se defineste prin consumarea unui pahar pe zi pentru femei si doua pentru barbati.
Aceste metode de autoingrijire nu sunt o substitutie a screeningului regulat colorectal, mai ales la persoanele peste 50 de ani sau cele care au un risc crescut pentru cancer colorectal insa aceste abordari scad riscul aparitiei bolilor.

DIETA

Studii despre dieta bogata in fibre

Majoritatea doctorilor au considerat ca o dieta hipolipidica (consum scazut de grasimi) si cu un continut bogat in fibre ajuta la prevenirea polipilor colonici si cancerului colorectal. Doua studii majore au descoperit ca o astfel de dieta nu scade riscul recurentei bolilor. Se presupune ca aceste studii nu au urmarit loturile luate in studiu un timp suficient de lung pentru a observa beneficiile unei astfel de diete. Este nevoie de mai multe studii. In tot acest timp o dieta saraca in grasimi si bogata in fibre, poate sa prezinta alte efecte benefice pentru sanatate, cum ar fi prevenirea bolilor cardiovasculare.

IMAGINI POLIPI DE COLON

Prin termenul de „polip” se descrie orice formatiune proeminenta in interiorul unui organ cavitar (stomac, intestin, vezica urinara). Polipii variaza ca marime, forma si comportament, sint congenitali (din nastere) sau dobinditi, be-nigni sau cancerosi, localizati sau raspinditi in tot colonul.
Citi oameni au polipi este foarte greu de apreciat deoarece majoritatea formatiunilor nu produc nici o manifestare.

Unele studii arata ca 1 din 5 persoane peste 45 de ani are unul sau mai multi polipi. Studii mai vechi spuneau ca majoritatea tumorilor se localizeaza in ultimele segmente ale colonului – sigmoid si rect. Odata cu introducerea in practica medicala a colonoscopului flexibil s-a observat ca 1/3 dintre tumori se localizeaza inainte de unghiul splinei si 2/3 dupa acesta. Polipii se pot gasi la orice virsta, dar mult mai frecvent odata cu inaintarea in virsta. Din pacate aproximativ 5% dintre tumori devin canceroase.

O boala destul de frecventa este polipoza familiala, afectiune mostenita in care colonul contine foarte multi polipi. Toate tumorile la inceput sint benigne dar pe parcursul vietii o parte se pot maligniza.

Majoritatea pacientilor sint asimptomatici, depistarea lor facindu-se in urma unor examinari de screening precum: colonoscopia, clisma cu bariu sau test din scaun pentru hemoragii oculte. Manifestarile sint rare si includ: hemoragie, diaree, constipatie, scaune cu mucus, anemie, dureri abdominale, slabire si astenie.

Cele doua examene radiologic si colonoscopic se asociaza pentru a descoperi toate formatiunile polipoase.

Tratamentul este chirurgical. Orice polip bine vizualizat poate fi indepartat pe cale endoscopica. Formatiunile imprecis delimitate sau diagnosticate ca fiind maligne vor fi excizate ca orice cancer. Din fericire 95% dintre polipi sint accesibili endoscopic si foarte putine cazuri necesita rezectie colonica.Pentru descoperirea si prevenirea malignizarii polipilor colonici este necesar un screening a populatiei cu risc si a persoanelor peste 45 de ani. Se pot evita astfel 90% dintre decesele datorate cancerului colorectal. Un test de laborator foarte simplu pentru hemoragii oculte din scaun poate salva numeroase vieti.

Depistarea din timp a polipilor poate reduce riscul cancerului cu pana la 90%

Polipii sunt cea mai obisnuita boala care afecteaza colonul si rectul si apare la 15-20% din populatia adulta. Desi multi polipi sunt benigni, relatia unor polipi cu cancerul este bine stabilita.

Polipii sunt periculosi?

Multi polipi nu sunt periculosi. Multi sunt benigni, ceea ce inseamna ca nu sunt formatiuni canceroase. Dar in timp, unii polipi se pot maligniza. De obicei, polipii care sunt mai mici decat o mazare nu sunt periculosi. Dar polipii mari pot deveni cancerigeni intr-o buna zi, sau sunt deja. Pentru a fi siguri, medicii indeparteaza toti polipii si ii testeaza in laboratoare anatomopatologice.

Cine are parte de polipi?

Sunteti predispusi la polipi daca:

• consumati multe alimente grase
• fumati
• beti alcool
• nu faceti exercitii
• cantariti prea mult

Care sunt simptomele?

Polipii mici nu provoaca simptome. Deseori, oamenii nu stiu ca au polipi decat atunci cand fac un control de rutina sau cand sunt testati pentru altceva.

Dar unii oameni au simptome ca acestea:

• sangerare din anus. Puteti observa sange pe lenjeria intima sau pe hartia igienica dupa eliminarea unui scaun.
• constipatie sau diaree care dureaza mai mult de o saptamana.
• sange in scaun. Sangele poate face ca scaunul sa fie negru sau poate apare ca o dunga rosie in scaun.

Daca nu aveti nici un simptom asemanator, consultati medicul pentru a vedea despre ce problema este vorba.

Cum testeaza medicul sa vada daca exista polipi?

Medicul poate folosi patru teste pentru a vedea daca exista polipi:

• Examinarea rectala digitala. Medicul foloseste manusi si verifica rectul, ultima parte a intestinului gros pentru a vedea daca totul este normal. Acest test gaseste polipi doar in rect, deci medicul trebuie sa foloseasca inca un test din cele de mai jos pentru gasi polipi mai sus pe intestin.

• Clisma cu bariu. Medicul pune un lichid numit bariu in rect inainte de folosirea razelor x pentru intestinul gros. Bariul face ca intestinul sa para alb in poze. Polipii sunt intunecati, deci usor de vazut.

Sigmoidoscopia. Cu acest test medicul se poate uita in intestinul gros. Medicul pune un tub subtire flexibil in rect. Dispozitivul este numit sigmoidoscop si are o lumina si o camera video mica in el. Medicul foloseste sigmoidoscopul pentru a vedea a treia parte din intestinul gros.

Colonoscopia. Acest test este asemanator cu sigmoidoscopia, dar medicul se uita in tot intestinul gros. De obicei necesita folosirea unui sedativ.

Cine ar trebui sa se testeze pentru polipi?

Vorbiti cu medicul dumneavoastra pentru o testare pentru polipi daca:

• aveti simptome
• aveti 50 de ani sau mai mult
• cineva din familie a avut polipi sau cancer de colon

Cum se trateaza polipii?

Medicul va indeparta polipul. Uneori, medicul il scoate in timpul sigmoidoscopiei sau colonoscopiei. Sau medicul poate decide sa opereze prin abdomen. Polipul este testat pentru cancer.

Daca ati avut polipi, medicul va dori sa fiti testat cu regularitate in viitor.

Cum pot preveni polipii?

Nu se cunoaste nici o cale sigura de prevenire a polipilor. Dar puteti micsora riscul aparitiei lor daca:

• aveti o dieta bogata in fibre(multe fructe si legume) si mai putine alimente grase.
• nu fumati
• evitati alcoolul
• faceti exercitii fizice in fiecare zi
• slabiti daca sunteti supraponderal

Consumul de calciu poate micsora riscul aparitiei polipilor. Unele alimente bogate in calciu sunt laptele, branza si broccoli.

Puncte de memorat

• Un polip este un tesut extern care creste in interiorul corpului. Multi polipi nu sunt periculosi.
• Simptomele pot include constipatie sau diaree mai mult de o saptamana sau sange pe lenjeria intima, pe hartia igienica sau in scaun.
• Multi polipi nu prezinta simptome.
• Medicii indeparteaza toti polipii si ii testeaza pentru cancer.
• Vorbiti cu medicul dumneavoastra pentru o testare pentru polipi daca:

– aveti simptome

- aveti 50 de ani sau mai mult

- cineva din familie a avut polipi sau cancer de colon

Multe examinari folosind colonoscopul flexibil, incluzand indepartarea polipilor, pot fi efectuate intr-un cabinet cu un disconfort minim. Polipii mari pot necesita mai mult de un tratament pentru indepartare completa. Unii polipi nu pot fi indepartati de instrumente din cauza marimii sau pozitiei fiind necesara operatia.

O data ce polipul este indepartat in totalitate, recidiva este foarte rara. Totusi, aceeasi factori care cauzeaza polipul sunt inca prezenti. Noi polipi se pot dezvolta la cel putin 30% din cei care au mai avut polipi. Pacientii trebuie sa aiba examinari regulate facute de un specialist in tratarea bolilor de colon si rect.