Duodenitele

Duodenita reprezintă inflamaţia acută sau cronică a mucoasei duode­nale şi apare farte rar izlată, cel mai adesea fiind asociată cu o gastrită sau cu o jejunită. Etiologie: duodenitele pot fi provocate de mai multi factori şi pot fi acute sau cronice.
Duodenitele acute cunosc cauze toxice – exogene şi endogene – şi cauze infecţioase.
Duodenitele cronice sunt provocate de: infestări cu paraziţi cu sediul în duoden, infectii microbiene atenuate, intretinute de o vezicula biliara infectata; procese alergice, intoxicaţii cu alcool, stază duodenală, afecţiuni endocrine.

Simptomatologie Duodenite:

Duodenita acuta izolata este extrem de rară; de regulă este asociată: gastro-duodenită acută, gastro-duodeno-enterocolită acută, simptomatologia ei confundându-se în aceste cazuri cu aceea a afecţiunilor asociate. De foarte multe ori, duodenita cronică precedă sau însoţeşte ulcerul duodenal şi se manifestă prin dureri în epigastru, paraombilical drept sau în hipocondrul drept şi cu senzaţie de arsuri, care apar la un interval de timp după mese şi sunt atenuate prin ingestia de lapte sau de alcaline; tulburările acestea nu au periodicitate, apariţia lor însemnând apariţia ulcerului. Semnele proprii duodenitei sunt greaţa, inapetenţa, senzaţia de vărsătură, astenia, cefaleea, iritabilitalea, uneori scăderea în greutate. La examenul obiectiv se constată limba saburală şi dureri la presiune în epigastru şi paraombilical drept.
Evolutia duodenitelor acute este de obicei spre vindecare, prin instituirea la timp a tratamentului.
Duodenitele cronice au o evolutie lungă, cu dureri permanente, cu scurte perioade de liniste.

Tratament profilactic duodenite: se impune păstrarea unei corecte igiene alimentare şi tratarea corectă şi la timp a bolilor care pot duce la duodenită.

Tratamentul curativ va fi igieno-dietetic.
Astfel, se recomandă:
– Luaţi masa la ore fixe şi evitaţi prânzurile abundente (sunt de preferat 5-6 mese/zi dar mai reduse cantitativ).
– Reţineţi alimentele care v-au făcut rău în trecut şi ocoliţi-le de fiecare dată.
– Mâncaţi în linişte şi fără grabă. Căutaţi să nu fiţi prea obosit sau nervos când vă aşezaţi la masă.
– Mestecaţi bine hrana şi dacă este cazul trataţi-vă dantura.
– Respectaţi cele 8 ore de somn în cursul nopţii şi, pe cât posibil, odihniţi-vă după masa de prânz.
– Evitaţi aspirina, salicilaţii, fenilbutazona, cortizonul (prednisonul) şi alte medicamente antireumatice, antitermice şi antalgice (împotriva durerilor de cap, dinţi, articulaţii, etc.).
– Reţineţi că alcoolul şi fumatul sunt strict interzise
– Nu uitaţi că alături de medicamentele prescrise de medicul Dumneavoastră, alimentaţia corectă este un mijloc terapeutic la fel de important în cazul afecţiunii de care suferiţi.
– Mâncarea va fi preparată astfel încât să nu favorizeze stagnarea alimentelor în stomac.
– Supele se vor prepara prin fierberea suficientă a legumelor şi zarzavaturilor care vor fi apoi strecurate, zeama fiind îngroşată cu griş, paste făinoase, orez, cartofi. Supele de carne sunt permise dacă nu sunt foarte grase.
– Legumele permise (bine fierte) se vor servi sub formă de pireuri, soteuri, budinci sau sufleuri (preparate la baia de apă) la care se poate adăuga unt sau ulei crud (reţineţi că grăsimile permise se vor consuma doar crude, adăugându-le în farfurie la masă).
– Carnea permisă se prepară la începutul bolii doar prin fierbere, înăbuşire sau sub formă de perişoare fierte la abur. După ameliorarea simptomelor se poate încerca şi prepararea la grătar (dar nu prăjirea în ulei ori grăsime!).
– Sarea poate fi folosită în cantitate moderată la pregătirea hranei, cu condiţia să nu suferiţi de alte boli pentru care sarea este contraindicată
– Se vor evita produsele din lapte care conţin zer precum şi dulciurile concentrate, fructele şi legumele.

Alimente permise in duodenite

Carne (proaspătă sau congelată) fără grăsime, de vacă, viţel, pasăre (găină), iepure de casă. După ameliorarea simptomelor se poate consuma şi carne de porc, miel, oaie, alte păsări, cu condiţia ca înainte de preparare să fie curăţată de grăsime, piei, fascii.
Mezeluri: şuncă slabă, parizer, polonezi, crenvurşti;
Peşte alb slab, de preferat rasol.
Lactate: brânză proaspătă de vaci, caş (de vacă sau de oaie), urdă scurse bine de zer, iar după ameliorarea simptomelor şi telemea proaspătă;
Ouă proaspete, fierte moi (oul se pune în apa clocotită şi se ţine 3 minute) sau preparate sub formă de ochiuri româneşti ori omletă dietetică (în baie de apă);
Grăsimi: unt proaspăt, ulei, în cantitate de 50-60 grame/zi;
Făinoase: griş, arpacaş, orez, fulgi de ovăz, paste făinoase; pâine albă (veche de o zi), cozonac (uscat), biscuiţi, pişcoturi;
Dulciuri: prăjituri de casă cu aluat uscat sau aluat fiert (ecler), pandişpan, ştrudel (cu brânză, dar nu şi cu fructe). Zahărul sau mierea sunt permise în cantitate mică, adăugate în ceai sau desert.
Fructe: banane;
Legume şi zarzavaturi fragede, cu celuloză moale: dovlecei, spanac, fasole verde tânără, mazăre verde, salată verde, cartofi (fierţi, copţi sau pireu, dar nu prăjiţi);
Băuturi: ceaiuri (de mentă, muşeţel, sunătoare, tei) slab îndulcite, apă minerală plată (neacidulată), sucuri crude de morcovi, mere, piersici, cireşe, vişine, citrice.

Alimente interzise in duodenite:

Carne grasă, sărată, afumată, mezeluri (altele decât cele permise), cârnaţi;
Peşte gras, sărat, afumat, conserve de peşte;
Lactate: brânzeturi fermentate, sărate, afumate, lapte dulce, lapte bătut, iaurt, kefir, smântână, frişcă;
Grăsimi: untură, slănină, alimente preparate cu grăsime încinsă, rântaşuri, maioneză;
Făinoase: pâine moale, pâine prăjită, pâine neagră, mămăligă, găluşte de făină sau griş, tăiţei graşi, pesmet prăjit;
Dulciurile concentrate, marmeladă, dulceaţă, miere, ciocolată, cacao, compoturile, aluaturile dospite proaspete, prăjiturile cu cremă;
Zarzavaturi crude, zarzavaturi fibroase, aţoase sau cu celuloză dură (castraveţi, morcovi, ridichi, gulii, sfeclă, conopidă, varză albă, varză roşie, fasole uscată, mazăre uscată, linte, ciuperci, vinete, roşii (mai ales sub formă de sos sau supă de roşii), legume picante (ceapă, usturoi, ardei iute);
Fructe şi derivatele lor (compot, gem, dulceaţă, etc.)
Condimente iuţi şi iritante: piper, boia, ardei iute, hrean, muştar, dafin, oţet, murături;
Băuturi: orice băutură foarte rece sau fierbinte, băuturi acre, alcool, ceai rusesc, chinezesc, cafea.

Tratamentul medicamentos va fi acelasi ca în boala ulceroasă: alcalinizare pre­lungită, pansamente, sedative.
Pentru parazitozele depistate, se va face tratamentul antiparazitar. În unele si­tuaţii, când se constată infecţii, se va recurge la antibiotice. Vor fi tratate totdeauna şi suferintele organelor vecine: colecist, pancreas.