Semne Simptome Litera E

Epistaxis

Epistaxisul (sangerarea nazala) este un accident obisnuit, mai ales la copii si poate fi tratat foarte simplu. Apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme cauzate de scobirea in nas sau suflarea nasului. Poate apare si in urma unei infectii a mucoasei care determina uscare si aparitia de cruste.
Epistaxisul este rareori serios, dar ocazional poate fi amenintator de viata, in special la persoanele invarsta. Apare mai frecvent la persoanele care iau aspirina, anticoagulante (medicamente care impiedica coagularea sangelui in vase) sau la pacientii cu boli hematologice.
Daca epistaxisul apare frecvent (mai des de o data pe saptamana) poate fi un indiciu al unei alte probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arteriala. Se recomanda consultarea medicului de familie pentru masurarea tensiunii arteriale si prescrierea unui tratament potrivit. De asemeni, medicul poate preciza daca medicamentele pe care le ia pacientul pot determina aparitia epistaxisului.
Daca se suspecteaza o problema mai serioasa, se recomanda consultarea unui ORL-ist pentru efectuarea unor teste suplimentare.

Nasul este un organ bine vascularizat, situat intr-o pozitie vulnerabila, pe treimea medie a inaltimii fetei. Prin urma, orice traumatism la acest nivel poate provoca hemoragii abundente. Hemoragiile nazale se pot produce si spontan, atunci cand membranele nazale sunt uscate si crapate, in special in zonele cu climat uscat. Persoanele care iau medicamente ce impiedica coagularea normala (warfarina, aspirina, sau alte medicamente antiinflamatorii) sunt mai predispuse la hemoragii nazale. Alti factori favorizanti sunt infectiile, traumatismele, rinita alergica sau nealergica, hipertensiunea, consumul abuziv de alcool sau tulburarile ereditare de coagulare.
Pentru a opri o hemoragie nazala:

  1. Strangeti aripile nasului intre aratator si degetul mare.
  2. Apasati puternic inspre fata, presand aripile nasului de oasele fetei.
  3. Comprimati timp de 5 minute. Repetati manevra de cate ori este necesar, pana la oprirea hemoragiei.
  4. Stati in picioare sau culcat, tinand capul mai sus de nivelul inimii. Nu stati perfect intins sau cu capul intre picioare.
  5. Aplicati pungi cu gheata zdrobita pe nas sau pe obraji.

Cauze Epistaxis:

  • Rinita alergica
  • Hipertensiunea arteriala
  • Granulomatoza lui Wegener
  • Tulburari de coagulare
  • Inhalarea de cocaina
  • Aerul uscat
  • Unele medicamente
  • Tumori rare ale cailor nazale
  • Traumatisme

Se recomanda consultul medical daca sangerarea este severa sau nu se opreste dupa 20 minute de mentinere a presiunii la nivelul nasului. De asemeni, daca sangerarea este mai frecventa de o data pe saptamana, poate fi determinata de o afectiune nediagnosticata.
Medicul va masura tensiunea arteriala si pulsul si va recolta probe de sange pentru investigarea functiei de coagulare a sangelui.
Daca sangerarea nazala nu se opreste, se va incerca hemostaza cu ajutorul unui pansament sau al ghetii. Dupa oprirea sangerarii, pansamentul va fi indepartat si cavitatea nazala examinata atent pentru a determina o eventuala cauza (pentru manevrele de examinare se va folosi in prealabil un anestezic local) si eventual se va face o radiografie a zonei.

Dupa oprirea sangerarii se recomanda evitarea oricarui efort timp de 1-2 saptamani.
Daca epistaxisul a fost determinat de medicatia administrata pacientului, cum ar fi aspirina, warfarina sau unele antiinflamatorii, medicul va trebui sa le schimbe sau sa ajusteze dozele.
Epistaxisul la copii este determinat cel mai frecvent de indepartarea de catre acestia a crustelor uscate din interiorul cavitatii nazale; se recomanda inmuierea acestora prin folosirea unei vaseline.

Pentru oprirea epistaxisului se recomanda urmatorii pasi:

  1. pozitia in picioare si inclinarea usoara in fata; nu trebuie impins capul pe spate; poate determina curgerea sangelui pe peretele posterior al faringelui si inghitirea lui, ceea ce poate irita stomacul si declansa varsaturi; se recomanda scuiparea sangelui care se aduna in cavitatea bucala (gura) si gat, si nu inghitirea lui;
  2. curatarea foselor nazale, prin suflarea nasului usoara;
  3. dupa curatarea nasului, se recomanda compresiunea viguroasa a partilor moi ale nasului; va trebui sa respirati pe gura;
  4. se aplica o punga cu gheata pe nas si obraji; gheata determina vasoconstrictie si ajuta la oprirea sangerarii;
  5. trebuie mentinuta compresiune continua timp de 10 minute; se recomanda folosirea unui ceas pentru cronometrarea perioadei de timp; aceste 10 minute pot parea mai mult decat atat; evitati decompresiunea dupa cateva minute, din curiozitatea de a observa oprirea sangerarii;
  6. verificati daca s-a oprit sangerarea doar dupa 10 minute de compresiune continua; daca nu s-a oprit, trebuie mentinuta compresiunea inca 10 minute; cele mai multe sangerari nazale se opresc dupa compresiunea directa timp de 10-20 minute
  7. ungeti interiorul foselor nazale cu o emulsie, de exemplu vaselina; nu suflati nasul si nu introduceti nimic in interiorul lui timp de 12 ore de la oprirea sangerarii;
  8. odihniti-va timp de cateva ore!