Formatiune mamara
Formatiunea mamara este un (nodul, umflatura) aparuta la nivelul glandei mamare.
Formatiunile mamare se intalnesc, in special, la femeile intre 30 si 50 de ani. Prezenta acestor formatiuni are numeroase consecinte, insa majoritatea sunt minore si lipsite de importanta.
Chisturile sunt cele mai frecvente „tumori” de san. Sunt inrudite ca tip tumoral cu papiloamele, prezinta aspecte histologice incadrabile in metaplazia apocrina (chisturile mari au peretele format dintr-un strat de celule apocrine). Intraoperator au aspect intunecat („blue dome cysts”), se pot trata si prin simpla evacuare deoarece nu ridica niciodata suspiciunea de malignitate.
Descoperirea spontana, la palpare a unei formatiuni mamare nodulare trebuie sa fie urmata de prezentarea la medic pentru a stabili natura acestui nodul. In acest scop, medicul va palpa formatiunea si va recomanda efectuarea unei mamografii sau ecografii. Cu ajutorul unei aspiratii cu ac fin, medicul poate extrage o cantitate de fluid pentru analize. Daca lichidul este clar, fara urme de sange, diagnosticul este pus imediat. Daca lichidul extras este sangvinolent acesta va fi trimis pentru analizare la un laborator. In cazul in care nu apare niciun lichid la aspiratia cu ac fin, este posibil ca formatiunea sa fie solita, situatie in care o biopsie poate fi necesara.
Formatiunile mamare multiple se prezinta ca o multitudine de noduli, desi unele zone ale sanului sunt mai indurate si mai dense ca altele. Sanii pot fi sensibili la palpare. Formatiunile pot apare bilateral, in jurul mamelonului si in zona supero-externa, in special inaintea perioadei ciclului menstrual. Aceste formatiuni pot aparea sau disparea si isi pot modifica dimensiunile de la o zi la alta. La un moment dat, acestea au fost considerate anormale si erau deseori denumite ca boala fibrochistica a sanului, insa acum sunt atat de comune incat sunt considerate normale. Dupa menopauza, de obicei, acestea dispar, insa uneori pot persista la femeile care urmeaza tratament hormonal.
Cheagurile de sange intravenoase (tromboflebita) pot avea aspectul asemanator cu aceste formatiuni. Flebita afecteaza, de obicei, marea vena axilara. Cheagurile de sange de la nivelul sanului si peretelui toracic sunt rare.
In timpul sarcinii, sanii se maresc sub influenta estrogenului, progesteronului, prolactinei si lacto-genului placentar uman. Lactatia este supresata de estrogen si progesteron, care blocheaza efectele prolactinei. Dupa nastere, lactatia este stimulata prin scaderea nivelurilor de estrogen si progesteron, ceea ce lasa efectele prolactinei necontracarate. Dezvoltarea unei formatiuni dominante in timpul nasterii sau alaptarii nu trebuie niciodata atribuita modificarilor hormonale, iar biopsia trebuie efectuata sub anestezie locala.
Cancerul mamar apare la 1 din 3000-4000 de sarcini. Stadiile cancerului de san la pacientele insarcinate nu sunt diferite de cele ale pacientelor cu cancer de san in perioada premenopauza, care nu sunt insarcinate. Totusi, femeile insarcinate au mai frecvent un stadiu mai ansat al bolii, deoarece formatiunea mamara este ignorata.