Gastroenterologie

Gastrita cronica. Simptome si tratament gastrita cronica

gastrita-cronicaGastrita cronică este cea mai frecventă suferintă a stomacului.

Este foarte greu să facem o cracterizare justă a acestei boli. Din punct de vedere morfologic distingem gastrite hipertrofice, atrofice şi mixte. Din punct de vedere funcţional gastritele se împat în gastrite hiperacide şi anacide. Exeperienţa clinică a arătat că, de cele mai multe ori, gastrita hipertrofică este hiperacidă, iar cea atrofică este anacidă, fără a constitui o regulă. Cele două varietăţi clinice, hipertrofică şi atrofică, sunt etape evolutive ale procesului inflamator de gastrită cu dezordini secretorii şi motorii diferite. După depistarea leziunii distingem gastrite antrale, fundice şi generalizate.
Inflamaţia cronică a mucoasei gastrice se observă la toate vârstele, cu o frecvenţă mai mare între 20 şi 35 de ani. Ea se întâlneşte mai ales la bărbaţi.

Simptomatologie gastrita cronica.

Gastrita hipertrofică. În faza iniţială, bolnavii se plâng de senzaţii de plenitudine, presiune în regiunea epigastrică, eructaţii care apar imediat după mese cu alimente greu digestibile. Pofta de mâncare este păstrată sau capricioasă. Unii bolnavi suportă bine condimentele. Uneori bolnavii se plâng de salivaţie abundentă sau gură uscată care îngreunează masticaţia. Vărsăturile se întâlnesc mai de în gastritele etilice, au caracter matinal şi conţin mucus abundent. După o perioadă de timp apar arsuri şi dureri fără orar precis. În 65% ele sunt permanente şi se exagerează după mese.
În gastritele antrale durerile pot avea ritmul asemănător ulcerului gastro-duodenal, apar precoce sau tardiv după mâncare, în unele cazuri apar dimineaţa pe nemâncate.
În interpretarea semnelor trebuie să fim prudenţi, întrucât gastrita hipertrofică poate fi asociată de ulcer duodenal. În aceste cazuri durerile cu caracter de periodicitate ale ulcerului devin permanente. Ca şi în boala ulceroasă sun tforme gastrice care evoluează uneori cu semne dispeptice, fără dureri. Funcţia intestinală este normală. În perioada de dureri mari, bolnaviiau constipaţie, în achilie, diaree cu caracter de putrefacţie, care dispare la tratamentul cu acid clorhidric şi pepsină. O serie de bolnavi prezintă după mese o serie de tulburări nervoase, indispoziţie, migrene, ameţeli, valuri de căldură, transpiraţii, stare de slăbiciune. Aceste fenomene sunt manifestări reflexe produse de stimului patologici plecaţi de la suprafaţa inflamată a mucoasei gastrice, inflamaţia exagerând excitabilitatea interoceptorilor mecanici, chimici, termici.


La examenul obiectiv
starea generală a bolnavilor este bună, ei nu slăbesc doar în cazul în care nu se pot alimenta suficient. Limba este saburală. La palpare, sensibilitatea este mai extinsă în regiunea epigastrică decât în ulcerul peptic gastro-duodenal.

Examenul sucului gastric.

Gastrita modifică funcţia secretorie glandulară. În gastrita antrală sau ulcerativă se constată hipersecreţie cu hiperaciditate. La bătrâni sau la gastrita cu evoluţie lungă funcţia secretorie indică valori scăzute sau anaciditate. Curba acidităţii poate reveni la normal dacă funcţia glandelor nu este complet compromisă. Un sipmtom important de gastrită este secreţia bogată în mucus şi alterarea funcţiei de eliminare a mucoasei gastrice. După injectarea de roşu neutru, eliminarea colorantului în sucul gastric este absentă sau întârziată.

Examenul gastroscopic.

În diagnosticul gastritei atrofice endoscopia este o metodă suverană.

Gastrita atrofică poate fi difuză sau areolară. Forma difuză este generalizatăsau localizată cu predilecţie în regiunea antrală sau fundică. Mucoasa are o culoare roz, palidă cu nuanţe cenuşiu roz. Într-o fază evoluată, suprafaţa devine netedă, pliurile mucoasei de pe faţa posterioară dispar progresiv. Cu timpul mucoasa devine subţire, transprentă.Se distinge reteaua vasculara cu arborizare neregulata.Vasele sint bine vizibile in campul endoscopic.Prezenta lor indică gradul evolutiv al procesului atrofic. Gastrita areolară se observă mai ales în anemia pernicioasă. Leziunile sunt segmentare, circumscrise şi sunt caracterizate prin pliuri de culoare albastră sau cenuşie-verzuie, carecontrastează cu restul mucoasei gastrice, de aspect normal. Secreţia gastrică este absentă.

Se pune întrebarea dacă examenului gastroscopic i se poate acorda o valoare diagnosticală absolută. În interpretarea imaginilor gastroscopice, mai ales a gastritelor superficiale trebuie să fim prudenţi, întrucât modificări discrete ale mucoasei pot fi determinate şi de unele substanţe medicamentoase, de alimente iritante sau de perturbări de origine neuroreflexă. De aceea, în diagnosticul gastritei este necesar intotdeuna să avem o privire sinoptica a datelor clinice, radiologice si gastroscopice.

Complicatii. În evolutia gastritelort se întâlnesc numeroase complicatii.

Hemoragii gastrice. Survin în gastrita cronică erozivă sau ulcerativă. Simptomele clinice sunt în funcţie de cantitatea sângelui piedut
Enterita sau enterocolita este secundară gastritelor atrofice aclorhidrice.Diareea are un caracter de putrefacţie şi este bine influenţată de regim corespunzător şi de acid clorhidric.
Manifestări alergice sunt secundare tulburărilor de resorbţie la nivelul intestinului subţire. Este posibil că în aceste cazuri intervine şi tulburarea funcţiei antitoxice a ficatului
Perigastrita. Procesul inflamator al mucoasei poate uneori cuprinde şi seroasa, determinând inflamaţii de vecinătate, fenomene de perigastrită. Ea este localizată pe mica curbără, pe faţa posterioară sau este generalizată. Semnele clinice sunt caracterizate prin senzaţii de presiune şi dureri permanente cu iradieri în spate, influenţate mai ales de schimbarea se poziţie sau de mişcări.

Anatomie patologică gastrita cronica.

Gastrita cronică se prezintă sub formă hipertrofică şi atrofică.
Gastrita hipertrofică poate fi generalizată sau localizată, cu predilecţie pe faţa posterioară a regiunii antrale şi curbura mică. Mucoasa este îngroşată, edemaţiată. Pe suprafaţa ei se văd formaţii mamelonate, verucoase sau eroziuni ulcerative, de dimensiuni variate.
Gastrita atrofică are mucoasa subţiată, transparentă, cu pliuri dispărute. Sunt forme localizate în placard, mici eroziuni superficiale, caracteristice în anemia perniciosă.

Etio-patogenie gastrita cronica.

Este greu să precizăm factorii etiologici, care determină gastrita cronică în diferitele cazuri, întrucât stomacul, mai mult decât orice alt organ, este expus zilnic excitaţiilor mecanice, chimice, fizice, toxice şi bacteriene.
Gastrita cronică poate fi determinată de cauze multiple:

– Alimentaţia neigienică prin calitatea, cantitateaşi prin ritmul neregulat de administrare, masticaţie proastă, dentiţie defectă, abuz de medicamente, băuturi reci sau prea fierbinţi. Dintre medicamentele cu acţiune iritantă amintim salicilatul de sodiu, iodul, bromul, digitala, teocina, sulfamidele, antertemicele etc.

– Gastritele de origine microbiană se întâlnesc la bolnavi suferind de bromşiectazii, bromşite putride, abcese pulmonare şi TBC, apărute în urma înghiţirii sputei purulente infectate.

– Gastrita alergică este secundară reacţie anticorp-antigen şi punerii în libertate a substanţelor de natură histaminică.

Toţi factorii amintiţi, împreună cu alţii, pe care nu-i cunoaştem încă, sunt susceptibili de a favoriza tulburări ale funcţiilor secretorie şi motorie a stomacului şi de a determina apariţia modificărilor morfologice într-o etapă avansată.

Diagnostic gastrita cronica.

Gastrita cronică are simptome asemănătoare cu suferinţa altor organe. Pentru precizarea diagnosticului, facem apel la examinările de radiologie, gastroscopie şi datele clinice. Anamneza ne informează asupra factorului etiologic, asupra cauzei gastritei.
Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu o serie de boli şi cu ulcerul gastro-duodenal. Lipsa caracterului periodic al durerii, neinfluenţarea ei prin alimentaţie sau alcaline, diferenţiază gastrita de ulcerul gastric. Semnele dispeptice ca anorexie, inapetenţă, miros urât, limbă saburală, vărsături mucoase matinale, precum şi tulburările neuroreflexe: ameţeli, migrene sunt caracteristice gastritei cronice şi nu se găsesc de obicei în ulcer.
Gastrita hipertrofică poate imita tabloul clinic al ulcerului duodenal. În aceste cazuri, secreţia gastrică este bogată în mucus, valorile de aciditate sunt crescute, iar radiologic, duodenul are contur regulat. În cazuri dubioase suntem atenţi pentru că înapoia gastritei se poate ascunde ulcerul peptic. În faza incipientă cancerul gastric se confundă frecvent cu gastrita.

Fenomenele dispeptice, inapetenţa, aclorhidria, durerile vagi, neinfluenţate de alcaline, se întâlnesc ân ambele afecţiuni. Radiografiile în serie şi gastroscopia lămuresc diagnosticul. Evoluţia lungă pledează în favoarea gastritei. În cancer constatăm o slăbire importantă. Agravarea clinică este paralelă cu agravarea radiologică. Diagnosticul diferenţial trebuie apoi făcut cu colecistita cronică în faza dispeptică care determină dureri în epigastru pe cale reflexă. Durerile au evoluţie scurtă, de 1-2 zile, iradiază în spate, sunt influenţate de greşeli alimentare, în special de grăsimi şi ouă, iar la femei sunt exagerate în perioada menstruală. Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu toate stările dispeptice, şi cu parazitozele intestinale.

Evoluţie şi prognostic gastrita cronica.

Evoluţia şi prognosticul gastritelor cronice sunt variate. Sunt cazuri în care evoluează într-un ritm rapid spre forma atrofică: un procent mare rămâne la forma hipertrofică. În general, evoluţia şi prognosticul sunt în funcţie de diagnosticul precoce, de leziunea anatomopatologică şi de tratamentul urmat. Îndepărtarea factorului etiologic asigură vindecarea gastritelor. Persistenţa agresiunilor sau repetarea lor la intervale scurte determină inflamaţii cronice, cu evoluţie spre atrofie progresivă.  Gastrita artrofică anacidă are o tendinţă de regenerare la indivizi tineri. Gastrita hipertrofică superficială se vindecă. Forma erozivă şi ulceractivă este refractară la tratament. Chiar dacă se obţine o vindecare clinică, semnele radiologice şi gastroscopice persistă. Gastrita hipertrofică antrală este influenţată foarte greu de tratament.
Reabilitarea funcţiei secretorii se remarcă mai mult în forma hipertrfică: disfuncţia glandulară este ireversibilă în gastrita atrofică progresivă.

8 comentarii la „Gastrita cronica. Simptome si tratament gastrita cronica

  • am fost diagnosticat cu gastrita cronica ieri a fost ulima zi cand am luat tratamentul … am slabit cam 10-12 kg … de durut n am mai avut dureri in timpul tratamentului dar ieri si azi m am stricat la stomac si m a durut un pic…. e posibil sa nu mi se vindecaT? …. dak am facut raze este posibil sa fi avut cancer la stomac si sa fie confundata cu gastrita cronica?

  • buna,de aproape 2 sapt ma doare stomacul,am fost la medic si am facut endoscopie,am tratament dar durerea tot persista,de ce?diagnosticul este gastritacongestiva antrala.intrebarea mea este,de ce durerea mai este inca,e norma,dupa cat timp ar trebui sa mi treaca?va multumesc!

  • Am o gastrita care la inceput nu a fost cu probleme, dar in timp s-a inrautatit. Am luat tot felul de medicamente si am folosit remedii naturiste, dar nimic nu m-a ajutat. Prin cunostinte si cunostinte am ajuns la o firma care are produse pe baza de aloe vera. Nu am avut incredere dar impinsa de la spate am luat un produs care se numeste Aloe Vera D-Gestde la firma Zuccari. Dupa ceva timp am simtit imbunatatiri si acum ma simt foarte bine chiar nu mai am probleme aproape deloc. Le multumesc celor care au fost alaturi de mine si va recomand acest produs. Multa bafta!

    • Rog  sa-mi spune-ti de unde se poate procura.care magazin ?

  • Fiul meu are 7 ani am fost diagnosticati cu esofagita de gradul II k20 reflux duodenogastrick21 gastrita acuta k31,9, E GRAV ? In urma unei endoscopi…esofag distal hiperemic cu noduli inflamatori supracardiali, Stomac usor hipotonic difuz cu moderat reflux biliar. Concluzie, reflux gastroesofagian si mai e si asmatic, tratamente peste tratamente, sa fie cauza medicamentele ? Mi sa spus ca partea buna e ca nu face complicati la plamani intr-o criza de astm dar partea rea e ca trebuie sa folosim mai des ventolin,  intrebarea mea,, cu ce sa mai incercam sa-mi vad copilul sanatos, am tinut si regim tratament cu eritromicina, omeran ranitidina, am revenit dupa 1 luna iar ia facut endoscopie au zis ca e bine, dar copilul tot acuza  arsuri retrosternale,
    Astept raspuns urgent!

  • Pentru ca asteptati un raspuns urgent.
    La endoscopie de ce nu ati luat si biopsie?. In medicina romaneasca trebuie ca, pacientul sa ceara, nu asteptati ca medicul sa va rezolve cu adevarat problemele. Nodulii nu se fac/imunitate buna.(avti problme cu imunitatea, vedeti limfocitele si trombocitele, inclusiv ficatul/fierea , in plus , nu este exclus ca in biopsie sa gaseasca si H. pilory.. Nu asteptati sa se agraveze, este copil si este f. sensibil, dar se si vindeca repede/un tratament corect. Ori sunt mari semne de intrebare la diagnosticul dat de medic. in orice caz trebuia biopsie odata cu endoscopia. H.pilory. nu iese intotdeauna la analize, doar la biopsie. H.pilory, daca se imultesc peste masura. Infectaza prin toxinele eliberate, mucoasa gastro si intestinala, ulcereaza, si poate sa faca cancer, pntru ca, ei se hranesc cu mucoasa, tot acolo se ascund, traiesc si elibereaza toxinele. devin f. rezistenti la tratamente. Neaparat inca o endoscopie cu biopsie, asta este cea mai sigura. Sotul meu a avut astfel de probleme, a fost la toti medicii care aveau/ usa; *profeser Dr. XX**. In doi ani de chin si bani cheltuiti, intaxicari cu medicamente inutile, a gasit diagnostic exact doar la biopsie, desi aproape tardiv si tratyamentul va fi de lunga durata si monitorizare atenta.

  • si io sufar de esofagit de reflux eroziva si grastrodeodonita si mia luat tratament 1 an de zile dar durerile nu trec :((( simt ca ma strange ceva la capu pieptului si nu ies cum trebuie in baie .nu stiu ce sa mai fac si ce analize sa mai fac :((

Comentariile sunt închise.