Hemoragie digestiva

Hemoragiile digestive sunt impartite in doua categorii: superioare (HDS) si inferioare (HDI).

Importanta hemoragiilor digestive inferioare consta in faptul ca sangerarea rectala denota aproape intotdeauna existenta unui proces patologic care va trebui identificat.

Pana la 20% din hemoragiile superioare se pot prezenta cu sangerare rectala, in conditiile unor hemoragii abundente cu tranzit intestinal rapid.

Melena poate fi expresia hemoragiei inferioare. Aparitia scaunului melenic implica actiunea florei microbiene asupra hemoglobinei, care se produce la nivelul colonului, daca timpul de tranzit este suficient de lung. Melena apare indeosebi in sangerarile intestinului subtire. In sangerarile colonice, melena este prezenta daca sunt indeplinite trei conditii: sangerarea suficient de mare ca sa poata colora intreg scaunul, sangerarea sa nu fie rapida si motilitatea colonica sa fie redusa.

Culoarea sangelui pierdut poate fi un indicator al localizarii sursei: rosu deschis in sangerarile rectale, cu cheaguri, brun, in cele ale colonului drept sau transvers.

Sangerarile rectale se traduc prin pierderi repetate manifestate prin aparitia sangelui pe hartia de toaleta sau prin picuri care apar in recipientul toaletei la sfarsitul scaunului. Pierderea de sange asociata cu scaun de aspect normal denota originea leziunii in zona canalului anal. Picurii de sange care urmeaza unei evacuari de scaun normal sunt caracteristici pentru leziuni perianale, indeosebi hemoroizi. Striurile sanguine care apar pe o parte a circumferintei unui scaun normal format, denota cel mai adesea o leziune sangeranda a colonului stang si, rareori sangerare rectala (hemoroidala). Cauzele cele mai frecvente ale acestor striatiuni, ale petelor sanguine sau scaunului normal amestecat cu sange sunt polipii, cancerul colonului descendent si al sigmei.

Prezenta durerilor rectale in timpul defecatiei, asociata cu pierderea de sange rosu este expresia fisurilor anale, hemoroizilor trombozati, ulcerului rectal.

Prezenta diareei concomitent cu sangerarea, sugereaza o boala inflamatorie a colonului: rectocolita hemoragica sau boala Crohn.

Hemoragia digestiva inferioara precedata de dureri abdominale sugereaza ischemia intestinala, dar si ruptura unui anevrism aortic, de obicei in duoden.

Sangerarea masiva neinsotita de dureri abdominale sau de alte simptome, este caracteristica pentru hemoragiile din diverticuloza sau angiodisplazii la adulti si din diverticulul Meckel la tineri.

Consumul de medicamente este foarte periculos, deoarece s-au inregistrat hemoragii rectale la pacientii care au utilizat aspirina, antiinflamatoare nesteroidiene, anticoagulante sau antiagregante plachetare.

Cauzele aparitiei hemoragiilor digestive

Cauzele sangerarilor digestive inferioare sunt: hemoroizii, fisurile anale, diverticuloza, polipii, cancerul rectal sau colonic, boala Crohn, rectocolita hemoragica, malformatiile vasculare (angiodisplaziile), ischemis, colita de iradiere, colitele infectioase, varicele rectale, afectiunile intestinului subtire: diverticul Meckel, tumori, ileite, malformatii vasculare.

Boala Crohn constituie mai rar o cauza de hemoragii rectale severe, desi, si in acest caz sunt prezente semnele generale, diareea, anemia, slabirea din greutate.

Hemoragiile oculte sunt hemoragiile digestive cronice care nu pot fi diagnosticate decat in prezenta consecintelor lor, cel mai adesea anemia feripiva sau in urma unor actiuni de depistare activa: screeningul de depistarea a cancerului colo-rectal. Clinic, hemoragia nu este vizibila in schimb manifestarea principala este anemia care se prezsinta cu simptomele obisnuite: astenie, oboseala si dispnee de efort, tahicardie, diminuarea apetitului, uneori apetit capricios, paloarea tegumentelor, unghii friabile, limba eritematoasa, rinita atrofica. Afirmarea pierderii snaguine se face in anumite conditii: regim alimentar fara carne, excluderea din alimentatie a unor legume si fructe care au activitate peroxidazica si pot da reactii fals pozitive (ridichii, pepene verde, conopida, fasole), sau a unor medicamente care de asemenea pot da reactii fals pozitive :fier, cimetidina. Cel mai frecvent cauza sangerarii poate fi un ulcer gastric sau duodenal, apoi eroziuni gastrice, esofagiene sau duodenale. Hernia hiatala este cauza a pana la 10% dintre sangerarile oculte.

Enterocolitele infectioase, dar mai ales parazitozele intestinale pot constitui o cauza a anemiei. Dintre parazitoze, anchilostoma produce cel mai adesea sangerari.

Malformatiile vasculare ale tubului digestiv se apreciaza ca produc pana la 6% din anemiile feripive. Chiar si varicele esofagiene pot produce sangerari oculte.

Tumorile benigne si cancerele digestive sunt cauze frecvente, mai ales cancerul de colon, dar si polipii colonici sau cancerul gastric.

Tratamentul se adreseaza cauzei dar si anemiei, prin substitutie de fier pana la redresarea hematologica.