Vremea United States Of America, Woodbridge United States Of America, Woodbridge +33°C

Procto.ro – Ghid de sanatate si medicina

Hemoragie rectala

Hemoragie rectala
Octombrie 25
02:28 2011

Scaunele cu sange pot avea o culoare rosie, caramizie sau pot fi negre ca smoala. Sangele din materiile fecale este in unele cazuri ocult (nu poate fi vazut cu ochiul liber). Prezenta sangelui in scaune poate fi pusa pe seama unor afectiuni minore dar suparatoare ale tractului gastrointestinal (hemoroizii), dar se poate datora si unor boli grave, precum cancerul. Scaunele cu sange sunt un semn de alarma si necesita un control medical de urgenta.Hemoragie rectala

Hemoragiile oculte din materiile fecale isi pot avea originea in oricare din organele tubului digestiv.
Melena (scaun negru lucios, moale, pastos) indica de obicei o hemoragie digestiva superioara, adica o sangerare provenita din esofag, stomac, duoden, eventual jejun. Astfel, hemoglobina este transformata sub actiunea sucurilor digestive pana la hematina, care se regaseste in materiile fecale. Hematochezia (sange rosu emis ca atare, izolat sau amestecat cu materiile fecale) este sugestiva pentru o hemoragie care a avut loc in portiunile terminale ale intestinului, adica in rect, colon, eventual in ileon (colite ulcerative, boala Crohn, carcinom colorectal, polipoza).
Determinarea hemoragiilor oculte este un test screening deosebit de important pentru medicina preventiva. Numeroase studii au aratat ca folosirea regulata a acestui test, izolat sau impreuna cu sigmoidoscopia, reduce semnificativ mortalitatea prin cancer colo-rectal.

Hemoragia rectala (numita rectoragie) consta in emisia de sange rosu aprins prin anus, amestecat cu materii fecale si cheaguri de sange. Acest tip de hemoragie se produce la nivelul rectului, colonului sau anusului. Culoarea sangelui eliminat depinde de sediul hemoragiei in tractul gastrointestinal. In general, cu cat sediul hemoragiei este mai apropiat de anus, cu atat sangele este mai deschis la culoare. Astfel, daca hemoragia se produce la nivelul anusului, rectului sau al colonului sigmoid, sangele va fi rosu deschis, iar la nivelul colonului transvers – rosu inchis sau caramiziu.

In unele cazuri, scaunele cu sange au o culoare neagra ca smoala si un miros neplacut. Vorbim in aceasta situatie de melena -emisie de sange digerat, cauzata de o hemoragie cu sediul in tractul gastrointestinal superior (stomac sau duoden). In acest caz, sangele este prezent in colon suficient timp pentru a fi metabolizat, capatand o culoare neagra. Rar, o hemoragie abundenta la nivelul colonului ascendent, intestinului subtire sau stomacului poate determina un tranzit rapid al sangelui prin tractul gastrointestinal, provocand o hemoragie rectala de culoare rosu deschis. In acest caz, sangele trece atat de repede prin tractul gastrointestinal, incat bacteriile nu au suficient timp sa-i modifice culoarea.

In alte cazuri, hemoragia digestiva este atat de lenta incat nu provoaca nici rectoragie si nici melena. La acesti pacienti, sangele din scaun este ocult, iar prezenta sa nu poate fi depistata decat cu ajutorul testelor speciale de laborator (inspectia maselor fecale la sânge ocult). Hemoragia oculta are in mare parte aceleasi cauze si simptome ca si rectoragia. Se asociaza frecvent cu anemia, datorita pierderii de fier odata cu sangele (anemie feripriva).

Cauzele sangelui in scaune

  • Fisura anala
  • Cancer de colon
  • Polipi ai colonului
  • Boala Crohn
  • Diverticulita (Diverticuloza)
  • Hemoroizi
  • Ulcer peptic
  • Cancer gastric

Dincolo de manifestarea vizibila a hemoragiei exteriorizate sub o forma sau alta – scaun cu sange proaspat sau digerat, asa cum am descris mai sus, exista o serie de semne indirecte care ne atrag atentia asupra faptului ca bolnavul sangereaza, semne a caror amploare depinde de gravitatea hemoragiei, de cauza hemoragiei si de durata sangerarii. Se subintelege ca o hemoragie mai mare va da semne mai evidente.
Bolnavul cu hemoragie mica apare in cabinetul medical mai mult din cauza spaimei pe care i-a produs-o hemoragia decat din cauza accidentului hemoragic. In rest, starea generala este buna, tensiunea arteriala are valori obisnuite, bolnavul putand compensa pierderea prin resursele proprii.

Bolnavul cu hemoragie mare nu poate veni singur la medic. Deasemenea, nu poate sta singur in picioare pentru ca ameteste, mai ales la trecerea din pozitia orizontala in cea verticala. El este palid, pielea poate fi acoperita de transpiratii reci, ii este sete, are vajaituri in urechi, tulburari de vedere, pulsul este slab, tahicardic, iar tensiunea arteriala este scazuta. Un bolnav care avea o tensiune arteriala normala inainte (120-140 / 70-90mmHg) sau chiar era hipertensiv, daca in urma unei asemenea hemoragii ajunge la o tensiune maxima de 100mm Hg, aceasta scadere tensionala este un semn de hemoragie grava. Asemenea semne apar cand bolnavul pierde intr-un timp relativ scurt cel putin un litru de sange, fapt care se evidentiaza usor prin cateva determinari elementare de laborator efectuate din sange (hematocrit, hemoglobina).

Simptomele descrise sunt mult mai diminuate in situatiile in care pierderea de sange s-a produs treptat, intr-un interval lung de timp (saptamani sau chiar luni), perioada in care organismul a avut timpul necesar unei adaptari macar partiale la starea de anemie instalata. Exceptie fac bolnavii cu boli cardiovasculare grave, care suporta mult mai greu anemia.
S-a constatat ca cele mai multe hemoragii digestive apar in lunile de primavara si toamna (in evidenta legatura cu sezoanele de exacerbare a bolii ulceroase), precum si la persoanele cu varsta cuprinsa intre 50 si 70 de ani.

O atentie deosebita trebuie acordata hemoragiilor digestive aparute dupa ingestia unor medicamente. Acestea, spre deosebire de cele produse de alte cauze descrise mai sus, nu sunt consecinta unei boli digestive anterioare netratate, agravate, ci doar rezultatul unei rezistente mai diminuate a mucoasei gastrice sau al unui tratament medicamentos incorect administrat ori prea agresiv.

Se considera ca fiind hemoragie gastrica medicamentoasa orice hemoragie precedata timp de o saptamana de consumul unuia sau a mai multor medicamente care au reputatia de iritante gastrice. Din aceasta categorief ac parte multe medicamente pe care le luam frecvent, cu destula usurinta: aspirina, antireumaticele (diclofenacul, indometacinul, ibuprofenul, piroxicamul etc.), anticoagulantele (trombostopul) si antiagregantele plachetare (dipiridamolul, ticlidul etc.) pe care le iau cei mai multi dintre bolnavii cu boli cardiovasculare, medicamentele care contin corticosteroizi (prednison, dexametazon, solumedrol), medicamentele antituberculoase. Un bolnav ulceros care este in acelasi timp si reumatic si ia medicamente din categoria celor descrise mai sus are un risc major de hemoragie digestiva superioara.
In ce priveste cancerul gastric, acesta se poate dezvolta in stomac o perioada destul de indelungata si poate creste foarte mult inainte sa cauzeze simptome.
In fazele timpurii ale cancerului de stomac, pacientul poate avea: indigestie, disconfort gastric, senzatii de balonare dupa masa, usoara greata, lipsa apetitului sau arsuri retrosternale. In fazele mai avansate de cancer, pacientul poate avea: sange in scaun, stari de voma, pierdere in greutate si dureri de stomac.
Pentru a pune un diagnostic cert, fie ca este cazul unui ulcer, al unei gastrite sau al unui cancer gastric, metoda de electie este endoscopia digestiva, respectiv gastroscopia. Daca se observa tesuturi care nu sunt normale, se va extirpa o bucatica pentru a o putea examina la microscop si pentru a depista eventualele celule canceroase. Biopsia este de obicei facuta in timpul gastroscopiei.
In cazul hemoroizilor, diagnosticul este relativ usor de pus printr-o examinare locala, de regula asociata unui examen digital (tuseu rectal) al regiunii anorectale.

Din nefericire insa, cancerul de colon poate exista o buna perioada fara sa aiba simptome. De aceea, este foarte important sa faceti controale regulate, pentru a detecta problemele de timpuriu. Totusi nu toate tipurile de cancer colorectal sunt fara simptome. Un simptom timpuriu ar putea fi sangerarea. Adesea, tumorile sangereaza usor, doar in cantitati mici si invizibile cu ochiul liber, sange care se poate detecta doar in cazul unei analize speciale a scaunului.

Cand tumora este mai mare, pot aparea si alte simptome, cum ar fi:
- Constipatia, diareea sau alternanta acestora, care pot fi un semn de cancer colorectal.
- Sange pe suprafata sau in interiorul fecalelor. Este un semn important, dar nu decisiv pentru diagnostic pentru ca numeroase alte probleme medicale de la acest nivel (de exemplu: hemoroizii, ulceratiile, colita ulceroasa, boala Crohn etc.) pot cauza sangerare in tractul digestiv. Fierul si unele alimente, cum ar fi sfecla, pot da scaunului un aspect rosu sau negru, indicand gresit sange in scaun. De aceea, medicul trebuie sa faca niste analize si sa diferentieze exact cauza.
- Anemia inexplicabila – anemia este o lipsa de globule rosii din sange, celule care transporta oxigen in tot corpul. Daca esti anemic, te vei simti obosit tot timpul, iar odihna nu te va face sa te simti mai bine.
- Dureri stomacale neobisnuite.
- Pierdere in greutate inexplicabila intr-un interval de timp destul de scurt.
- Stare de oboseala permanenta (cauzata nu numai de anemie, ci si de boala canceroasa).
- Stari de voma.
Daca observati oricare dintre aceste simptome este important sa facetiun control la medic pentru a stabili care este cauza.
Conform recomandarilor Societatii Americane a Cancerului, dupa varsta de 50 de ani, atat femeile, cat si barbatii ar trebui sa faca anual un test de identificare a sangerarilor oculte (care nu se vad cu ochiul liber) din scaun, iar rectosigmoidoscopia sa se faca o data la 3-5 ani dupa 50 de ani. Dintre toate aceste metode, colonoscopia este cea mai sigura, pentru ca da o imagine globala a intregului intestin gros si ofera posibilitatea tratarii pe aceasta cale a unor eventuali polipi gasiti la acest nivel.

Primul lucru care trebuie facut intr-o hemoragie digestiva este identificarea cauzei acesteia. Prin urmare este necesara prezentarea de urgenta la medic. La locuinta, in timpul transportului si la spital, bolnavul va sta fara perna. Hemoragia nu se trateaza la domiciliu! Orice hemoragie digestiva superioara trebuie spitalizata!
Ulcerul se va trata medicamentos si cu regim, urmarind astfel reducerea aciditatii gastrice (aciditatea crescuta favorizeaza procesul de eroziune a peretelui gastric) si un eventual tratament cu antibiotice daca se demonstreaza existenta si a unei componente bacteriene (Helicobacter pilory) in producerea acestuia. Existenta unei tumori gastrice impunei nterventia chirurgicala de urgenta, care sa indeparteze tumora impreuna cu zona de sangerare. De regula, daca sangerarea nu se opreste cu tratament medicamentos, ea trebuie oprita prin tratament chirurgical.
Sangerarea din varice esofagiene rupte, aparute ca o consecinta a evolutiei unei ciroze, are prognosticul cel mai nefast si este un semn de gravitate a acesteia pentru ca, desi hemoragia se poate opri temporar, ea va reaparea in scurt timp, cand va fi si mai grava pentru ca boala in sine– ciroza hepatica – nu este vindecabila.
Hemoragia aparuta dupa administrarea de medicamente are prognosticul cel mai bun. Intr-o asemenea situatie, dupa oprirea administrarii medicamentului respectiv, post, ingestie de lichide reci, tratament de reducere a secretiei gastrice, hemoragia se opreste de cele mai multe ori spontan.

Hemoragiile grave, brusc aparute, care pun in pericol viata prin cantitatea mare de sange pierduta in scurt timp, necesita si administrarea de sange si alte solutii perfuzabile. Dupa oprirea hemoragiei, se incepe realimentarea progresiv, intai cu lichide reci si apoi, treptat, cu paste fainoase. Anemia cronica se poate corecta administrand preparate pe baza de fier.

Atentie la persoanele cu risc!
Exista persoane care au un risc crescut de cancer colo-rectal. Acestea sunt indeosebi persoanele care au unul sau mai multi polipi in colon sau in rect. La acestia, examinarile periodice trebuie facute dupa o alta schema:
- Colonoscopia (examinarea totala a colonului) la 3 ani dupa indepartarea polipului; daca este totul normal, repetati la fiecare 5ani.
- Monitorizarea celor care au avut in familie (rude de gradul 1:parinti, copii) cazuri de cancer colo-rectal sau polipi trebuie facuta de timpuriu. Monitorizarea trebuie sa inceapa la 40 de ani sau cu 10 ani mai devreme decat cea mai tanara persoana diagnosticata cu cancer sau cu polipi din familie. De exemplu, daca ai un frate care a fost diagnosticat la varsta de 42 de ani, ar trebui sa incepi monitorizarea la 32 de ani. in vederea monitorizarii, este recomandata colonoscopia la fiecare 5 ani.
- Cei care au in familie rude care au avut sau au polipi adenomatosi: incepeti controlul endoscopic din timpul pubertatii si faceti endoscopia o data la 1-2 ani.
- Cei care au in familie cazuri de cancer de colon, dar fara polipi:trebuie facuta prima colonoscopie la 21 de ani, ulterior la fiecare 2 ani pana la varsta de 40 de ani si apoi in fiecare an.
- Cei cu boli inflamatorii cronice intestinale – colonoscopie cu biopsie la 8 ani dupa diagnosticul bolii inflamatorii, repetata la 1-2 ani.

Etichete

Articole similare

banner hemoroizi

Ramanem conectati

    facebook     twitter     youtube     google+     rss
banner varice