Procto.ro – Ghid de sanatate si medicina

Hepatita virala E

Hepatita virala E
octombrie 27
00:41 2011

Hepatita virala E.

Virusul acestei hepatite se transmite mai frecvent pe cale acvatica, si ea se atîrna la grupul infectiilor intestinale.

Maladia de obicei se începe lent, dupa o perioada de incubatie cu durata de circa 30 zile, variind între 14-50 zile,

Durata perioadei preicterice alcatuieste 4 zile, variind 1-9 zile. Pentru ea mai caracteristic e sindromul dispepsic, deseori însotit de dureri în regiunea rebordului costal drept si regiunea epigastrala, ce ating uneori o intensitate vadita, fiind în unele cazuri primele simtome în debutul acestei maladii, în acesta perioada temperatura este normala, spre deosebire de HVA, rar (circa 10%) ea este marita, nedepasind 38°.

Dureri în articulatii si eruptii cutanate lipsesc. La 15% din pacienti primele semne de boala sînt: aparitia urinei întunecate, a scaunului auriu si a icterului. De regula, în aceasta perioada se maresc dimensiunile ficatului, cîteodata si a splinei. Dupa aparitia icterului starea bolnavilor nu se îmbunatateste, se mentine ori chiar se intensifica sindromul dispepsic însotit de aceleasi dureri abdominale cu o durata în mediu de 6 zile. Febra si pruritul cutanat se observa rar. Icterul cutanat se afla în crestere timp de 2-3 zile, mai rar pîna la 10 zile, atingîng o intensitate evidenta, în aceasta perioada ficatul este marit aproape la toti pacientii, splina – la o patrime din ei.

Ficatul la palpatie este mai des dureros. Durata simptoamelor de intoxicatie tine 3-6 zile, dintre care slabiciunile generale se pastreaza mai îndelungat. Icterul este observabil timp de 1-3 saptamîni, în mediu 14 zile. La o parte mica de bolnavi (5-6%) icterul cutanat se mentine timp de 4-6 saptamîni. Aproape la toti dintre ei este observat pruritul cutanat fara de intoxicatie si se dezvolta forma colestatica de hepatita. Mai des maladia decurge sub forma usoara si semigrava, însa la femeile gravide forma grava se întâlneste aproape la o treime. La ele HVB se poate complica cu NHA, cere de care mai multe ori se termina letal, între gravide letalitatea la HVB variaza 5-16%.

Diagnosticul
HVE se confirma, luînd în consideratie particularitatile clinice mentionate mai sus, datele epidemiologice si de laborator. Din anamneza epidemiologica se precizeaza daca bolnavul nu este legat cu un focar de HV de natura hidrica, se stabileste caracterul exploziv al morbiditatii de aceasta maladie, vârsta bolnavilor (15-29 ani), raspîndirea ei slaba în focarele de familie, indicii sporiti de letalitate în legatura cu aceasta maladie la gravide. Se mai precizeaza, daca astfel de pacienti n-au fost supusi la diverse manipulatii medicale, timp de 45-180 zile pîna la molipsire.

În perioada preicterica a HVB se va majora activitatea fermentilor sangvini, în acelasi numar si ALAT, iar în cea icterica se va mari si indicele bilirubinei. La acesti bolnavi nu se vor fixa în sînge HBsAg, anti-HBc IgM, DAg, anti-delta IgM, anti-HAV IgM, anti-HAC. Adica diagnosticul se poate confirma prin excluderea HVA, HVD, HVB si HVC prin metode de laborator.

Pe parcursul diagnosticarii HVB este nevoie de diferentiat cu HVA, gastrita, pancreatita, colecistita, ulcerul duodenal, cholelitiaza, leptospiroza, mononucleoza infectioasa, cu alte hepatite atît acute, cît si cronice.


Related Articles

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Write a Comment