Impotenta

Impotenta sexuala este prezenta la masculi a tulburarilor de dinamica sexuala  fata de o anumita femela sau mai multe. Medicii specialisti folosesc de obicei termenul de „disfunctie erectila„, pentru descrierea acestei afectiuni, si pentru a o diferentia de alte tulburari legate de actul sexual, ca lipsa dorintei sexuale sau probleme de ejaculare sau orgasm.

Tulburarile cele mai frecvent citate sunt cele de erectie care poate fi diminuata, de scurta durata , rara sau absenta, precum si de ejaculare care poate fi: precoce, intarziata sau absenta. Aceste doua tulburari majore se intalnesc fracvent asociate la masculii cu impotenta.

Impotenta a fost clasificata in: impotenta sexuala organica si impotenta sexuala functionala psihogena.

1. Impotenta sexuala organica

a: de origine neurologica: este produsa de leziuni ale centrilor sexuali din hipotalasmus sau din maduva spinarii, leziuni ale cailor de conducere centripete sau centrifuge, leziuni ale inervatiei locale.

b: de origine vasculara: survine datorita unor tulburari vasculare de irigare a penisului in urma unor leziuni ale aortei sau bifurcatiei aortei.

c:  de origine endocrina: apare in cazul unei insuficiente endocrine a testiculelor, congenitale sau dobandite, insuficienta sauhiperfunctia hipofizei, in insuficienta tiroidana, in mixedem, in hipertiroidism moderat, in tulburarea secretiei corticosuprarenalei, in hipersimpaticotonie, parecum si in starile de parasimpatocotonie, fapt care atesta importanta echilibrului sistemului nervos vegetativ.

d: de alte origini: de origine genito-urinara, datorita unor leziuni ale glandului, afectiuni ale uretrei, prostatei, corpilor cavernosi sau spongiosi; de origine metabolica, se intaleste la bolnavi cu ciroze, insuficienta hepatica; diabet zaharat in care este afectat in primul rand erectia, dupa care apar tulburari de ajaculare.

e: datorita unor cauze generale: putand apare la bolnavi cu cardiopatii, bronhopatii, scleroza pulmonara, astm, nefroptii, colite cronice, intoxicatii cronice, alcoolism etc.

Dintre substantele ce pot favoriza impotenta sexuala secundara mentionam consumul de bauturi alcoolice. Trebuie combatuta parerea gresita ca alcoolul etilic creste potenta sexuala, in realitate acesta scazand-o prin tulburari ale secretiei, ejacularii, libidoului, comportamentului sexual.

2. Impotenta sexuala psihogena

Este mai frecventa decat cea organica si a fost clasificata dupa cum urmeaza:

a: Impotenta sexuala de debut sau a adolescentilor. Aceasta se intalneste la adolescenti, care fie ca nu au avut raporturi heterosexuale practicand autoerotismul, fie ca au suferit un esec in efectuarea unui raport sexual, fapt care a dus la instalarea inhibitie sexuale.

b: Impotenta sexuala la primul contact sexual cu o noua partenera. Se intalneste in unele cazuri la barbatii care au contacte cu o noua partenera, cand, desi sunt atrasi si au o afectiune fata de femeie, prezinta tulburari in dinamica sexuala prin absenta erectiei sau ejacularea precoce, cu toate ca anterior nu au avut asemenea tulburari. Aceste situati pot favoriza unor decompensari cu caracter nevrotic. In multe cazuri ejacularea precoce este cauzata de o hiperemotivitate a barbatului fata de noua partenera.

c: Impotenta sexuala neuropsihica secundara. Apare brusc sau in timp la barbatii care anterior au avut o viata sexuala normala, ea survenind dupa un traumatism psihic, cu cele mai diferite etiologii. Un rol important revine partenerei, care in cazul unui esec sexual al barbatului , prin agresivitatea si comportamentul sau lipsit de tact, afectiue si rabdare, poate agrava impotenta sau dimpotriva, printr-o atitudine intelegatoare, poate favoriza vindecarea.

d: Impotenta sexuala psihogena primara: Se intalneste la barbatii care nu au cunoscut viata sexuala, sau chiar daca au cunoscut-o nu a ajuns la sexualitatea caracteristica a adultului, ramanand in stadiile infantile. Atribuind partenerei un rol protector, in caz ca se casatoresc, rolul sotiei este aprope exclusiv matern.

e: Impotenta sexuala la bolnavi cu nevroze. Se intalneste destul de frecvent la barbati cu nevroza, caracterizata printr-o simptomatologie destul de complexa, constand din: astenie, irascibilitate, cefalee, insomnie, inapetenta, scaderea in greutate, palpitatii, teama, idei fixe etc. Aceasta forma de impotenta se intalneste in nevroza astenica sau neurastenie, in care sunt frecvente tulburarile de erectie si ejacularea precoce; in psihastenie sau nevroza obsesiva fobica, in care predomina ideile fixe, neancrederea in posibilitatile sexuale, datorita predominantei activitatii centrilor subcorticali.

Aceasta forma de impotenta, ca si unele forme cu leziuni organice este curabila daca beneficieaza de un tratament medical de specialitate efectuat in timp util.

Istoricul medical si sexual ajuta la definirea gradului si naturii impotentei. Istoricul medical poate evidentia boli care conduc la impotenta. O simpla trecere in revista a activitatii sexuale ar putea face deosebirea intre tulburari ale erectiei, orgasmului sau a dorintei sexuale.
Un istoric de tratamente medicamentoase sau droguri ilegale poate sugera o cauza chimica. Efectele medicamentelor reprezinta aproximativ 25% din cazurile de impotenta. Oprirea sau inlocuirea unui anumit medicament poate vindeca problema.

Majoritatea medicilor specialisti sugereaza ca tratamentul impotentei respecta un anumit patern incepand cu tratamente neinvazive pana la cele mai invazive. Aceasta inseamna ca in prima etapa se va intrerupe orice tip de medicament considerat daunator.
Psihoterapia si schimbarea tipului de comportament sunt considerate ulterior, urmate de dispozitivele aspirative, medicatia orala, apoi injectabila local si dispozitivele implantate pe cale chirurgicala (si, in cazuri rare, interventii chirurgicale asupra arterelor si venelor).

Inaintea inceperii unor investigatii  este necesara cunoasterea antecedentelor psihiatrice sau sexuale. Uneori este indicata anamneza partenerului de viata, deoarece pacientul de multe ori exagereaza simptomele. Se poate face o dozare a drogurilor din urina. Testele de rutina includ: hemoleucograma cu formula leucocitara, sumar de urina, urocultura, biochimia, VDRL, profil tiroidian, testosteron seric si gonadotropina. Se recomanda consultarea unui urolog. Cel mai probabil urologul va solicita o ecografie Doppler si un studiu al presiunii sangvine peniene. In plus ar putea face o cistoscopie.
Pentru excluderea neuropatiei diabetice se pot face studii ale vitezei conducerii nervoase sau EMG. RMN-ul medular va exclude scleroza multipla si alte afectiuni medulare. Evaluarea timpului de latenta al reflexului sacral pote fi utila in evidentierea leziunilor nervului sacral. Punctia spinala pote fi utila in doagnosticul neurosifilisului. Pentru excluderea sindromului Leriche ar putea fi utila angiografia.