Indigestie
Indigestia este o stare de indispozitie care asociaza dureri abdominale, greturi si varsaturi.
Indigestie este atunci cand nu se produce digestia alimentara la nivelul tractului digestiv superior. Simptome de indigestie sunt durerea surda sau crampele, senzatia de balonare, greata, transpiratii. Simptomele pot fi inselatoare sau trecatoare dar daca persista deja este cazul de tratament. Tratamentul medicamentos in caz de indigestie implica de obicei suplimente de enzime digestive, medicamente de aborbire a gazelor sau care sa ajute bila.
Tratamentul pentru indigestie alimentara poate fi si unul preventiv, respectiv tratament de excludere a alimentelor ce pot cauza indigestie. Indigestia alimentara este mai usor de prevenit decat de combatut odata aparuta. Cateva motive ale aparitiei indigestiei le cunoastem cu totii: ori mancam prea mult (vezi in cazul sarbatorilor traditionale precum Craciun sau Paste) ori combinam alimente despre care stim ca nu ar trebui combinate (lactate cu fructe, must care inca mai fermenteaza cu orice altceva, etc…), ori consumam alimente prea grase, bem in exces cafea sau alcool, mancam prea picant, cu prea multa ceapa, chilli, curry, usturoi sau luam medicamente care pot avea si acest efect secundar, indigestia.
Starea nedorita de indigestie poate fi cauzata de mai multi factori, de producerea de prea mult acid in stomac (hiperaciditate) sau de prea putin acid in stomac (hipoaciditate). Hiperaciditatea sau hernia hiatala produc de obicei pirozis (arsuri retrosternale). Insuficienta de acid clorhidric sau deficienta enzimelor digestive produc de obicei dispepsie si aparitia senzatiei de rau dupa masa. Dezechilibrele bacteriene sau infectiile candidozice in intestin conduc si ele catre indigestie. Pe langa indigestie avem de multe ori si senzatia de balonare deoarece microorganismele nedorite se multiplica.
Nutrientii cuprinsi de alimente sunt sub forma unor molecule legate intre ele chimic si fizic. Digestia este procesul prin care aceste molecule sunt sparte. Digestia face ca nutrientii impartiti pe categorii sa ajunga la destinatie. Chiar daca digestia poate fi definita foarte usor, mecansimele sale insa sunt foarte complicate si fac obiectul a nenumarate cercetari si studii. Alimentele sunt un amestec foarte complex de molecule de dimensiuni mari – proteine si glucide; molecule de dimensiune medie cum sunt grasimile; o varietate foarte larga de molecule mici cum sunt vitaminele, mineralele si carbohidrati de dimensiuni mici precum zaharul si diversi fitonutrienti (substante protective aflate in plante). Multe dintre alimente contin cate ceva din fiecare. Marimea dar si de tipul de molecula fac o diferenta in modul in care un produs alimentar este digerat, modul in care deriva nutrientii si in care aceste substante nutritive sunt preluate de catre corpul dumneavoastra. Fiecare tip de molecula are propriile provocari cu privire la digestie.
Tractul gastro-intestinal functioneaza ca o piele interna si sta ca o bariera intre orice ai ingera din exterior si celulele sau venele tale. Asa ca orice ai manca pana cand nu se absoarbe prin tractul intestinal este ca si cum ar fi afara organismului. Odata ce au trecut de bariera intestinala nutrientii pot intra in fluxul sanguin si se pot transmite catre intregul organism pentru a-i sprijini necesitatile precum cele de energie, crestere sau reparatie a celulelor si tesuturilor.
Intregul proces de digestie implica mai multe organe ale aparatului digestiv precum gura, esofag, stomac, intestine mici, intestine mari, rect si anus. Alte organe sunt implicate in sprijinirea procesului digestiv din punct de vedere tehnic dar nu sunt considerate parte a tubului digestiv. Aceste organe sunt limba, glandele din gura care produc saliva, pancreas, ficat si vezica biliara.
Testele de rutina in indigestie includ: hemoleucograma, sumarul de urina, biochimia, VDRL, profilul tiroidian, vitamina B12, acidul folic, examen prin tranzit baritat al esofagului, test de hemoragie oculta, examen coproparazitologic. Pasul urmator include investigatii precum examinarea ecografica a colecistului.
Daca aceste investigatii sunt negative, se recomanda consultarea unui gastroenterolog. Acesta va face cel mai probabil o esofago/gastro/duodenoscopie. Un test Bernstein poate rezolva problema de diagnostic. Se poate face si tomografia abdominala.