Vremea United States Of America, Woodbridge United States Of America, Woodbridge +1°C

Procto.ro – Ghid de sanatate si medicina

Regimul alimentar in cancerul gastric

Regimul alimentar in cancerul gastric
Iulie 08
01:22 2011

REGIM PREOPERATOR
Cu cateva zile inainte de operatie se vor administra mese mici, fractionate de preferinta, lichide si semisolide, evitand alimentele greu digerabile (sosuri nedietetice, rantasuri, grasimi, prajeli, varza, castraveti, ridichi, sarmale), condimente, alcool si alimente bogate in celuloza care produc meteorism abdominal. Cu cel putin 12 ore inaintea interventiei chirurgicale se suspenda alimentatia orala si se administreaza carbune medicinal si Cisapride (sau cel putin Metroclopramid sau Donperidona).
Daca bolnavul prezinta preoperator insuficienta evacuatorie gastrica sau numai varsaturi care nu cedeaza dupa antiemetice va fi alimentat parenteral (cu solutii glucozate de NaCl 0,9 %, aminoacizi si lipide injectabile intravenoase) si se va introduce o sonda de aspiratie gastrica. Vor fi corectate tulburarile hidroelectrolitice si acidobazice. Daca bolnavul are preoperator hemoragie digestiva superioara se suspenda de asemenea alimentatia orala, este perfuzat parenteral, asigurandu-se cel putin 800 Kcal./zi, iar daca anemia este severa (sub 8 g. ghemoglobulina/l00 ml. sange) va fi transfuzat, de preferinta cu masa eritrocitara, iar daca nu exista, cu sange integral izogrup, izo-Rh.

REGIMUL POSTOPERATOR
Doua – trei zile postoperator alimentatia se va face parenteral, avand grija sa asiguram cel putin 200 g. de hidrati de C, se vor administra solutii glucozate de NaCl 0,9 %, iar daca avem posibilitatea si solutii de aminoacizi si lipide perfuzabile intravenos circa 1500 – 2000 ml./24 h.).
In urmatoarele doua – trei zile se va incepe realimentarea orala, initial cu cantitati mici de ceaiuri, lapte (50 ml. din doua in doua ore), supe strecurate de legume, ulterior mese mici cu piureuri, smantana, gris cu lapte, oua moi, branza de vaci, unt, iar dupa inca trei – patru zile se pot adauga paine alba, biscuiti, carne alba fiarta, sote de legume, budinci.
Daca evolutia este favorabila bolnavul va fi alimentat in continuare cu mese mici, fractionate (cinci – sase/zi) care sa asigure un raport caloric de circa 920 – 1550 Kcal./zi, asemanator cu cel din boala ulceroasa in perioada de acalmie, dar cu evitarea consumului excesiv de lichide in timpul si imediat dupa masa, precum si alimentelor hiperosmolare (dulciuri concentrate, alimente sarate excesiv sau alimente bogate in celuloza dura) pentru a evita un sindrom postprandial precoce (DUMPING).

Alimente permise:
– paine alba veche de o zi;
– cartofi piure, fierti, copti;
– paste fainoase;
– orez;
– gris;
– fructe fara coaja si fara samburi sub forma de compot, coapte sau crude, dar de preferinta rase;
– legume taiate si fierte;
– lapte de vaca, smantana, iaurt;
– carne slaba de vita, peste slab, gaina fiarta sau friptura;
– branza de vaci, telemea desarata;
– ulei, unt.
Alimentele nu vor fi consumate fierbinti si nici foarte reci (ideal la 48° C). Ele vor fi bine masticate.

Alimente interzise:
– condimente (piper, boia, hrean, otet, mustar);
– alcool, tutun;
– sosuri nedietetice, rantasuri, grasimi prajite;
– cafea in exces;
– varza, castraveti, ridichi;
– fructe cu coaja sau samburi;
– miere si alte dulciuri concentrate.
Dupa trei saptamani de la operatie ratia calorica va fi adaptata in functie de varsta, sex, talie si profilul activitatii desfasurate.

INGRIJIRI SPECIFICE
Asistenta medicala, pe langa efectuarea tratamentului indicat de medic, are un rol foarte important in satisfacerea nevoilor bolnavului. Principalele nevoi ce trebuie satisfacute in cadrul procesului terapeutic sunt:
1. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura;
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata;
3. Nevoia de a elimina.


1. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

Pentru satisfacerea acestei nevoi la un bolnav de cancer gastric asistentul trebuie sa previna tulburarile provenite din imobilizare.
Sa previna atrofia musculara si sa favorizeze miscarile permise.
Respecta planul de imobilizare activa si pasiva).
Combate staza venoasa.
Previne escarele de decubit, anchilozarea.
Efectueaza miscari active si pasive.
Exercitii de corectare a pozitiilor vicioase.
Determina valorile P, R, TA.
Individualizeaza programul specific fiecarui bolnav.
Informeaza si pregateste psihic pacientul pentru efectuarea progresiva a miscarilor.
Evita reactiile de aparare a pacientului nefortand exercitiile si dovedind rabdare.
Transporta pacientul pentru examinari si tratamente de specialitate.
Alege in mod optim timpul in care se efectueaza mobilizarea pacientului.
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
Pentru satisfacerea acestei nevoi asistentul calculeaza necesarul de calorii pe 24 ore in functie de starea si varsta bolnavului.
Favorizeaza procesul de vindecare prin menajarea organelor bolnave.
Efectueaza o alimentatie cu scop terapeutic pentru a influenta simptomatologia clinica progresul evolutiv prin regim rational.
Asistentul efectueaza o nutritie modificata prin subalimentatie datorita capacitatii slabe de ingerare a bolnavului realizand un regim de crutare.
Recupereaza deficitul ponderal respectand dieta impusa cunoscand grupele alimentare si continutul in factori nutritivi.
Asistentul va alimenta artificial in situatii speciale pacientul.
Diferentiaza tulburarile de apetit anorexie, disfagie, greata, inapetenta.
Intocmeste foaia de alimentatie.
Cunoaste regimurile dietetice si modul de preparare al alimentelor.
Asigura conditii de mediu in vederea servirii hranei , norme de igiena, circuitul alimentelor.
Cunoaste modurile de alimentatie  activa, pasiva, artificiala aplicate.
Folosirea sondei gastrice a fistulei.
In evaluarea ingrijirilor asistentul observa prezenta sau absenta reflexului de deglutitie a nivelului de nutritie, modificarile de apetit, obisnuintele alimentare tranzitul intestinal, greutatea corporala, nivelul de cunostinte, sau alte semne asociate.
3. Nevoia de a elimina
Pentru satisfacerea acestei nevoi asistentul observa modificari ale eliminarilor de urina prin retentie – glob vezical, incontinenta – totala functionala, reflexa stimulanta sau de stres.
Potential de deshidratare sau acumulare excesiva de lichide in tesuturi si edem.
Eliminari insuficiente.
Asistentul va actiona pentru ameliorarea tranzitului intestinal.
Amelioreaza edemele periferice realizand o diureza normala.
Pacientul trebuie sa elimine un scaun fara dificultate, sa inceteze a fi incontinent.
Asistentul inregistreaza diureza determinarea ei cantitativa.
Masoara, interpreteaza si noteaza varsaturile si ingrijeste pacientul in aceasta situatie, ia masuri de suplinire prin sondaje, spalaturi, clisme, punctii, drenaj, stoma.
Verifica daca in final pacientul a ajuns la independenta in satisfacerea nevoii, daca apar modificari ale imaginii de sine ale statutului social, observa nivelul de cunostinte sau alte semne asociate.

Etichete

Articole similare

banner hemoroizi

Ramanem conectati

    facebook     twitter     youtube     google+     rss
banner varice