Regimul alimentar in diaree si alte afectiuni intestinale

Regimul alimentar in enterocolita acuta

In primele doua zile se vor administra 2-3l de lichide caldute pe zi: ceai de menta, musetel, tei, neindulcite sau slab indulcite, sucuri de fructe astringente diluate (afine, coarne, mere). Daca pacientii nu varsa, se vor administra cantitati moderate la fiecare ora. In caz de varsaturi se vor administra cantitati mici, din 5 in 5 minute.
Dupa ziua a 3-a : supe limpezi de legume, sarate, mucilagii de orez, chiseluri din sucuri de fructe astringente, orez pasat , supa de morcovi cu morcovul pasat, apoi supe creme de legume fara cartofi, fainoase fierte in apa, branza de vaci, telemea desarata, urda, adaugate in fainoase. Se introduc treptat: merele coapte, pestele fiert, budincile de fainoase cu branza sau carne, bulionul de carne degresat, painea alba veche de o zi, legumele, albusul, galbenusul, laptele.
Raman excluse un timp: condimentele, afumaturile, conservele, mezelurile, alimentele cu celuloza dura.

Regimul alimentar in enteritele cronice

Numarul meselor: 5-6 pe zi, in cantitate mica.
Alimentele vor fi calde, se vor evita momentele stresante in timpul mesei, care va fi urmata de 30-60 minute de repaus.
Se vor evita condimentele, afumaturile, mezelurile, alimentele ce contin celuloza dura.
Alimente permise: carnea slaba cu tesut conjunctiv redus, peste slab, de apa dulce, sunca presata, pateul dietetic, branzeturile nefermentate, frisca proaspata, ouale fierte tari sau in preparate, painea alba prajita, fainoasele in cantitate limitata ( ca budinci, sufleuri, biscuiti, ecler), legumele cu celuloza fina ca soteuri, pireuri, sufleuri, budinci; cartofii se vor indica in cantitati reduse; fructele se indica coapte, pireuri, compoturi, sucuri diluate, gelatine: se prefera prajiturile din aluaturi nedospite: ecler, biscuiti, pandispan; peltea de gutui, afine; grasimile vor fi reprezentate de unt si ulei fiert. Se recomanda supe creme de legume, sosul de legume, supe de carne, bors de carne. Sunt recomandate sosurile dietetice, in cantitate limitata.
Se vor evita: laptele, branzeturile fermentate, carnurile grase, pestele gras, vanatul, prajelile, painea neagra, painea proaspata, leguminoasele uscate, legumele bogate in celuloza grosolana, fructele crude, fructele consumate cu coaja si samburi, aluaturile dospite, dulciurile concentrate, alcoolul, maioneza, sosurile cu rantas

Regimul alimentar in colite

Colitele sunt afectiuni organice grave ale colonului, reprezentate de rectocolitele hemoragice, colitele ulcero-hemoragice acute sau cronice (toxice, dizenterice, parazitare), colitele granulomatoase (boala Crohn). Este necesar un tratament dietetic al puseului acut si altul permanent, ca in oricare afectiune cronica.
In formele grave se recomanda regim hidric, timp de 2-3 zile. Se folosesc supe de legume, la care se adauga orez, sunca de Praga slaba, tocata (25g la 100ml supa). Se poate imbogati cu putin unt crud sau cu un galbenus de ou. Se mai administreaza: apa, ceaiuri de plante, sucuri de fructe neacide, indulcite cu ciclamat de Na sau zaharina.
Regimul de „crutare intestinala”
– va fi introdus treptat, functie de evolutie.
– se recomanda 5-6 mese mici pe zi.
– Se permit: carne de pasare, vitel, vaca, fiarta, tocata, fara zgarciuri, sunca presata slaba, peste slab fiert sau fript. Oua fierte tari; branza telemea desarata; unt si ulei crude; paste fainoase; cartofi ca pireuri, in cantitati reduse, paine alba prajita, biscuiti de casa, bulion de legume; suc de fructe neacide, apa, ceai de menta, sunatoare moderat indulcit.
– alimentele se vor prelucra simplu, prin fierbere sub presiune. Interzise: produsele lactate in caz de intoleranta la lactoza; fructele si legumele fierte sau crude; leguminoasele si fructele uscate; painea proaspata, faina integrala; afumaturile, conservele, mezelurile, prajelile, carnurile grase, fripte, prajite, condimentele, dulciurile concentrate; bauturile gazoase, sucurile de fructe acide.

Daca evolutia este favorabila, se vor introduce in alimentatie succesiv:
In primul timp: legume putin bogate in celuloza (dovlecei, sfecla rosie, carote tinere) ca pireuri, soteuri, fructe coapte, neacide, fara coaja si samburi, mai intai sub forma de compot; telemea, branza de vaci.
In timpul doi: legume mai bogate in celuloza (fasole verde, vinete, andive), totdeauna fierte; rosiile fara coji si samburi par a fi tolerate crude; fructe neacide, bine coapte, crude; se reintroduc progresiv: iaurtul, laptele ecremat in preparate, laptele fiert integral.
Vor fi interzise insa permanent: condimentele iritante, vanatul, conservele, carnurile grase, prajelile, merele, prunele, painea proaspata, painea integrala, leguminoasele uscate, legumele crude, legumele uscate, legumele cu celuloza dura: varza, conopida, usturoiul, napii, ceapa, telina.
Largirea regimului alimentar este insa dependenta de toleranta individuala

Regimul alimentar in colopatiile functionale

Regimul alimentar in diareea de fermentatie

Eliminarea alimentelor fermentescibile, bogate in celuloza si amidon.
Cand scaunele diareice sunt numeroase se incepe cu o dieta hidrica de 1-2 zile: ceai de menta, musetel, caldute, indulcite cu zaharina, supa limpede de morcovi, bulion de carne degresat.
Se cresc apoi alimentele cu continut proteic crescut ca: telemeaua desarata, branza de vaci stoarsa de zer, supele mucilaginoase, carnea si pestele fierte. Se adauga: supe creme de orez, chisel de fructe bogate in tanin, supe limpezi de morcovi si dovlecei, cu adaos de fainoase, cantitati reduse de paine alba prajita sau pesmet. Dupa 3-4 saptamani se pot reintroduce: fructele bine coapte, ca pireuri, legumele cu celuloza fina ca pireuri, soteuri, budinci, sufleuri, untul, fainoasele cu lapte, iaurtul proaspat; cartofii vor fi introdusi in cantitati mici, mai tarziu.
Raman interzise: laptele dulce si derivatele sale acide; afumaturile, conservele, pestele si carnea grase, painea neagra, intermediara, proaspata, leguminoasele uscate, legumele cu celuloza dura, fructele oleoginoase, fructele crude, cu coaja si samburi, excesul de grasime, fainoase, condimentele iritante, bauturile alcoolice, reci, aluaturile dospite.

Regimul alimentar in diareea de putrefactie

Regimul alimentar va fi alcatuit din alimente sarace in proteine si bogate in glucide.
In cazurile cu numeroase scaune diareice, se va urma o dieta hidrica de 1-2 zile.
Se vor adauga apoi supe de legume, limpezi, cu adaos de fainoase, supe mucilaginoase, decocturi de cereale.
Se urmareste apoi transformarea diareei de putrefactie in diaree de fermentatie, prin cresterea consumului de fructe, in special de mere, sub forma de compot, coapte, pireuri si a consumului de legume, sub forma de pireuri: carote, spanac, cartofi.
Se reintroduc apoi preparate ce contin proteine: pestele de rau, proaspat, fiert ca rasol, gelatinele, iaurtul, laptele proaspat cu fainoase, carnea-initial fiarta si tocata, iar mai tarziu fripta.
Cruditatile vor fi excluse 4-5 saptamani.
Vor fi evitate in continuare alimentele iritante pentru colon: condimentele iuti, fructele necoapte cu coji si samburi, legumele crude, bogate in celuloza, conservele, mezelurile, carnurile grase, branzeturile fermentate, laptele.

Regimul alimentar in colonul iritabil

Regimul alimentar urmareste marirea volumului continutului intestinal, evitand orice iritatie a intestinului. Se recomanda alimente ce contin celuloza fina, care nu intretin spasmul, se acumuleaza in intestin, il destind si ii stimuleaza peristaltismul. Se recomanda: fructe bine coapte, fara coji si samburi, coapte, sub forma de compot sau piure; suc de fructe si de legume, peltea de fructe; legume cu celuloza fina: (carote, spanac, conopida, fasole verde, dovlecei) fierte sau sub forma de piure; cartofi taranesti sau piure; unt, untdelemn, carne slaba de vaca, vitel, pasare, peste slab, fierte, tocate sau rasol; lapte dulce, batut, cu fainoase, branza proaspata; unt, untdelemn; paine alba, orez, paste fainoase

Regimul alimentar in constipatie

Regimul alimentar in constipatie este diferentiat, dupa cum aceasta este spastica sau atona, sau daca este insotita de colita.
In constipatia spastica se recomanda alimente ce cresc continutul colic, bogate in celuloza si susceptibile sa stimuleze fermentatia: painea neagra, zarzavaturile, legumele verzi fierte sau crude, fructele proaspete sau uscate (smochine, prune), uleiul de masline (o lingurita pe nemancate), frisca, smantana, galbenusul de ou au actiune laxativa prin stimularea descarcarii vezicii biliare.
In constipatia atona, care are ca sediu in general regiunea ceco-ascendenta, se va evita destinderea colonului, ce are deja peretii relaxati. Volumul alimentelor va fi moderat si se vor evita vegetalele bogate in celuloza; legumele vor fi consumate fierte. Se vor recomanda: uleiul de masline, frisca, galbenusul, pentru stimularea veziculei biliare. Se recomanda de asemenea gimnastica abdominala, combaterea sedentarismului.
Cand constipatia se complica cu o colita cronica, regimul alimentar devine foarte dificil, fiind adeseori opus celui recomandat in costipatie (vezi regimul alimentar in colite)

NOTA: Acest articol este preluat din cartea „Alimentatia omului sanatos si bolnav”, aparuta in Editura Academiei, 2005 sub coordonarea Conf. Univ. Dr. Maria Mota, Sefa Centrului Clinic de Diabet Nutritie Boli Metabolice Dolj,
Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova
Drepturile de autor apartin in totalitate autorilor acestei carti.