Sindromul de intestin iritabil (SII).

Sindromul de intestin iritabil (SII) este o afectiune frecvent intilnita a intestinului care se manifesta prin dureri cu caracter de crampe, balonari, gaze si modificarea caracterului tranzitului intestinal. Unele persoane cu intestin iritabil prezinta constipatie ; altele au in schimb diaree (pierderi frecvente de scaun) sau nevoia imperioasa de defecatie; iar alti pacienti prezinta ambele situatii enumerate mai sus. Uneori persoanele care sufera de intestin iritabil prezinta crampe abdominale intense si nevoia de a avea scaun, dar nu reusesc sa faca acest lucru.

De-a lungul anilor, SII a fost denumit in multiple feluri: colita, colita mucoasa, colon spastic, intestin spastic si boala intestinala functionala. Cei mai multi dintre acesti termeni nu erau corecti. Colita, spre exemplu, inseamna inflamatia intestinului gros (colon). Intestinul iritabil, oricum, nu produce inflamatie si nu trebuie confundat cu colita ulcerativa care este o boala mult mai grava.
Cauza sindromului de intestin iritabil este necunoscuta si pina azi nu exista tratament care sa duca la videncare completa si definitiva. Doctorii denumesc aceasta suferinta- suferinta functionala pentru ca nu exista nici un semn de boala atunci cind colonul este examinat endoscopic. Aceasta afectiune produce foarte mult discomfort si stress, dar in schimb nu produce nici o modificare la nivel intestinal, singerare sau dezvoltarea unui proces canceros. De multe ori intestinul iritabil produce o suferinta medie, dar care pentru anumiti oameni poate fi foarte suparatoare. Pacienti cu aceasta afectiune se pot teme sa mearga la evenimente sociale, la servici sau sa calatoreasca chiar si pe distante mici. Cei mai multi oameni cu SII sunt capabili sa isi controloze simptomele sub control prin dieta, managementul stresului si uneori prin medicamente prescrise de medic.

Care este cauza SII?

Colonul are o lungime de aproximativ 1,8-2m si se continua cu intestinul subtire la un capat si cu rectul la celalat capat. Functia majora a colonului este sa absoarba apa si sarurile din alimentele digerate care intra din intestinul subtire. Aproximativ 2/4 din materialele care intra in colon din intestinul subtire in fiecare zi sunt lichide. Aceste materiale pot ramine acolo pentru citeva zile pina cind cea mai mare parte a fluidului si sarurilor sunt absorbite in corp. Scaunul trece apoi prin colon dupa mai multe contractii ale acestuia pina cind ajunge in partea stinga a acestuia unde este stocat pina cand se declanseaza contractiile legate de actul defecatiei.

Motilitatea colonului (contractiile muschilor intestinali si miscarile continutului) sunt controlate de nervi si hormoni si de activitatea electrica a muschilor colonului. Activitatea electrica are aceeasi functie ca si un  stimulator cardiac care coordoneaza functia cardiaca. Miscarile colonului propulseaza continutul acestuia incet inainte si inapoi dar cu rezultanta miscarii catre rect. De citeva ori pe zi au loc contractii musculare puternice sub forma de unde care se deplaseaza de-a lungul colonului impingind materile fecale. Unele din aceste contractii puternice contribuie la eliminarea materilor fecale prin defecatie.

Datorita faptului ca nu s-au putut gasi cauze organice, SII este considerat a fi efectul unui conflict emotional sau stress. Faptul ca stresul accentueaza simptomele SII a dus la concluzia ca exita si alti factori care sunt deasemenea importanti. Cercetatorii au descoperit ca o persoana care sufera de SII prezinta spasme ale muschilor colonului chiar daca a fost aplicat un stimul de mica intensitate. Persoanele cu SII se pare ca au un colon care este mult mai sensibil si reactiv decit normal, astfel raspund puternic la stimuli care nu i-ar deranja pe cei mai multi dintre oameni.

Evenimentele obisnuite ca si mincatul si distenia produsa de gaze sau alte materiale in interiorul colonului pot cauza o reactie exagerata la persoanele cu SII. Anumite medicamente si alimente pot produce spasm la anumite persoane. Uneori spasmul intirzie pasajul materiilor fecale conducind la constipatie. Ciocolata, lactatele sau cantitati mai mari de alcool sunt factori de agresiune frecventi. Cofeina stimuleaza reflexul de defecatie la multe persoane, acest lucur fiind mult mai accentuat la persoanele cu SII. Cercetatorii au constatat deasemenea ca femeile cu SII pot avea mai multe simptome in timpul perioadei menstruale sugerind astfel ca hormonii reproducerii pot produce exacerbarea simptomelor intestinului iritabil (SII).

Care sunt simptomele SII?

Daca esti preocupat de SII, este important sa realizezi ca functia intestinelor variaza de la persoana la alta. Intervalul in care se incadreaza functia intestinala normala este destul de larg, variind de la 3 scaune/zi la 3 scaune/saptamina. Un scaun normal este unul format, dar nu tare, care sa nu contina singe si care sa fie eliberat fara crampe sau durere.
Persoanele cu SII prezinta de obicei crampe abdominale, constipatie dureroasa sau diaree. La anumiti subiecti, constipatia alterneaza cu diareea, iar la alti eliberarea de scaun este insotita si de eliberare de mucus. Singerarea, febra, pierderea in greutate si persistenta durerilor severe nu sunt simptome ale sindromului de intestin iritabil (SII), ci apartin altor afectiuni mult mai grave.

Cum se stabileste diagnosticul de SII?

SII este diagnosticat dupa ce medicul exclude alte afectiuni organice mai severe. In bilant medicul include: un istoric amanuntit al afectiunii care cuprinde o descriere detaliata a simptomelor, examen obiectiv, teste de laborator si colonoscopie pentru excluderea unei eventuale afectiuni organice.

Cum afecteaza dieta si stresul SII?

Exista intotdeauna posibilitatea unei functionari anormale a colonului la pacientii cu SII, dar aproape intotdeauna trebuie sa existe o cauza care sa produca acest lucru. Cele mai incriminate cauze se pare ca sunt dieta si stresul emotional. Multe persoane raporteaza ca simptomele lor se produc dupa masa sau in conditii de stress, desi nici una dintre aceste persoane nu este sigura de acest lucru.
Mincatul cauzeaza contractii ale colonului. In mod normal acest raspuns poate cauza necesitatea de defecatie in primele 30 pina la 60 minute dupa masa. La pacientii cu SII aceasta senzatie de necesitate a defecatiei se poate produce mai repede insotita de crampe si diaree.
Intensitatea raspunsului este de multe ori in relatie cu numarul de calorii ale mesei si in special cu continutul de grasimi. Grasimea de orice forma (animala si vegetala) este un stimulator puternic al contractiilor colonului dupa masa. Multe alimente contin grasime, in special carnea indiferent de origine, puiul cu piele, laptele integral, smantana, brinza, untul, uleiul vegetal si margarina.
Stresul stimuleaza deasemenea spasmele colonului la persoanele cu SII. Acest proces nu este pe deplin inteles, dar cercetatori au subliniat faptul ca intestinul gros este partial controlat de sistemul nervos. Consilierea psihologica si reducerea stresului (tehnici de relaxare) pot produce ameliorarea evidenta a simptomelor SII, dar oricum, nu considera ca SII este rezultatul unei tulburari de personalitate. SII este cel putin partial o afectiune generata de tulburarea activitatii motorii a colonului.

Cum ajuta dieta in cazul SII?

Pentru multe persoane a minca dupa o dieta corecta inseamna diminuarea simptomatologiei SII. Inainte de a va modifica dieta ar fi o idee buna sa tineti un jurnal in care sa notati alimentele care va genereaza discomfort. Discutatii apoi aceste insemnari cu medicul dvs gastroenterolog. Ar fi poate util sa consultati un dietetician care v-ar putea ajuta sa va adaptati dieta. Spre exemplu, daca produsele lactate va produc discomfort, puteti minca mai putine. Iaurtul poate fi tolerat in schimb mai bine deoarece contine bacterii care suplinesc lactaza, o enzima necesara care se gaseste in produsele lactate. Din cauza faptului ca produsele lactate sunt considerate o importanta sursa de calciu si alti nutrienti de care corpul dvs are nevoie este bine sa va asigurati ca inlocuiti nutrientii care lipsesc datorita alimentelor pe care le evitati.
Fibrele alimentare pot diminua simptomele SII in multe cazuri. Piinea integrala si cerealele, fructele, fasolea si legumele sunt o sursa excelenta de fibre. Consultati medicul daca doriti sa folositi suplimente pe baza de fibre.
Dieta bogata in fibre mentine colonul moderat destins, fapt ce ajuta la prevenirea aparitiei de spasme. Unele tipuri de fibre asigura un continut ridicat de apa in materiile fecale, prevenind astfel scaunul tare care progreseaza dificil.
Doctorii recomanda de obicei sa maninci suficiente fibre ca sa ai un scaun moale cu evacuare usoara si nedureroasa. Dieta foarte bogata in fibre poate produce initial balonare si gaze care dispar in general in citeva saptamini.
Mesele in cantitate mare pot cauza crampe si diaree la pacientii suferind de SII. Simptomele pot fi controlate mincind mese reduse cantitativ sau mincind mai putin si mai des. Aceste recomandari sunt de ajutor in special daca mesele au un continut mic de grasimi si continut ridicat de carbohidrati cum ar fi pastele, orezul, piinea integrala si cerealele, fructele si legumele.

Pot medicamentele sa amelioreze simptomele SII?

Nu exsita un tratament standard pentru sindromul de intestin iritabil. Se pot utiliza suplimente de fibre sau ocazional laxative daca pacientul este constipat. Medicamentele antispastice si unele anxiolitice pot indeparta simptomele. Antidepresivele se pot utiliza la pacienti care prezinta si semne de depresie. Ingrijorarea majora in ceea ce priveste terapia medicamentoasa este faptul ca exista un pericol de dependenta medicamentoasa care poate afecta calitatea vietii.

Exista legatura intre SII si alte probleme mai serioase?

Sindromul de intestin iritabil nu conduce la alte boli organice mai serioase. Nu s-a putut demonstra existenta unei legaturi intre SII si bolile inflamatorii intestinale care ar fi B. Crohn si colita ulcerativa. SII nu conduce la cancer. Unii pacienti au forme mai severe de intestin iritabil si frica de durere si diaree pot produce indepartarea lor de rutina zilnica. In aceste cazuri se poate recomanda cu succes consilierea psihologica.