1 ml contine 2,5 mg terbutalina sulfat. Excipienti: Sodium clorid, edetat disodic, acid clorhidric, apa.

Indicatii Bricanyl

Astm bronsic. Bronsita cronica, emfizem sau alte afectiuni pulmonare in care bronhospasmul constituie un factor agravant.

Mod de administrare Bricanyl

Initial, este de preferat ca bronhodilatatoarele inhalatorii sa fie administrate la nevoie si nu ca terapie cronica. Bricanyl solutia pentru nebulizare se va administra cu nebulizator “cu sau fara respiratie asistata” in afectiunile acute sau subacute cand sistemele inhalatorii conventionale s-au dovedit a fi ineficiente, sau in tratamentul de intretinere a bolilor bronho-obstructive severe. Dozele se vor stabili individual.
Greutatea corporala > 20 kg: se vor inhala 5 mg (1 unitate cu doza unica, 2 ml) de 4 ori in 24 ore.
Greutate corporala < 20 kg: se vor inhala 2,5 mg (1/2 unitate cu doza unica, 1 ml) de 4 ori in 24 ore.
Daca nu s-a inhalat intreaga doza, aceasta poate ramane in nebulizator timp de 24 ore.

Contraindicatii Bricanyl

Hipersensibilitate la oricare dintre ingrediente.

Precautii Bricanyl

Se va verifica periodic tehnica de inhalare a pacientului si se va ajusta doza optima de Bricanyl pentru fiecare nebulizator. Daca dozele recomandate, eficiente anterior, nu mai realizeaza aceeasi ameliorare simptomatica, pacientul se va adresa medicului cat de curand posibil, deoarece acesta poate fi semnul unei agravari a astmului. Inhalarea repetata de beta-2-agonisti nu trebuie sa intarzie reevaluarea tratamentului astmatic. Ca in cazul tuturor beta-2-agonistilor, se recomanda administrarea cu precautie la pacientii cu tireotoxicoza sau cu tulburari cardiovasculare severe, cum ar fi boala ischemica, tahiaritmii sau insuficienta cardiaca severa.
La pacientii astmatici cu diabet concomitent se recomanda teste suplimentare ale glicemiei la inceperea tratamentului cu Bricanyl, datorita riscului de hiperglicemie prin beta-2-agonisti. in cadrul tratamentului cu beta-2-agonisti poate aparea hipokaliemie accentuata. Astfel, se recomanda atentie in cazul astmului acut sever deoarece acest risc poate fi accentuat de hipoxie. Efectul hipokaliemiant poate fi potentat si de administrarea concomitenta a altor medicamente (a se vedea Interactiuni medicamentoase). In aceste situatii se vor monitoriza nivelurile de potasiu seric.

Sarcina si alaptare

Nu s-au observat efecte teratogene la oameni sau la animale. Totusi, se recomanda administrarea atenta in primul trimestru de sarcina. Terbutalina trece in laptele matern, insa influenta asupra copilului este putin probabila in limitele dozelor terapeutice. in situatia in care mama a urmat tratament cu beta-2-agonisti, s-au raportat cazuri de hipoglicemie tranzitorie la nou-nascutii inainte de termen.

Efecte asupra capacitatii de a conduce si de a manevra utilaje
Bricanyl nu afecteaza capacitatea de a conduce si de a manevra masini.

Reactii adverse

In limitele dozelor recomandate, frecventa rectiilor adverse este scazuta. Este putin probabil ca terbutalina administrata pe cale inhalatorie, in dozele recomandate sa determine reactii adverse sistemice semnificative, deoarece in circulatia sistemica nu sunt atinse concentratii farmacologic active ale medicamentului. Reactiile adverse observate, de exemplu tremor, cefalee, crampe musculo-tonice sau palpitatii, sunt caracteristice tuturor aminelor simpatomimetice. Daca totusi aceste efecte au aparut, majoritatea au fost spontan reversibile in primele 1-2 saptamani de tratament. Pot aparea urticarie si exantem. S-au observat tulburari de somn si tulburari comportamentale, cum ar fi agitatie, hiperactivitate sau stare de neliniste. Rar s-au produs cazuri de bronhospasm printr-un mecanism necunoscut.

Lorabid este indicat in tratamentul urmatoarelor infectii, atunci cand ele sunt cauzate de microorganisme sensibile la acest preparat: Otite medii cauzate de S. pneumoniae, H. influenzae (inclusiv tulpinile producatoare de beta-lactamaze), M. catarrhalis, S.pyogenes (streptococii beta-hemolitici de grup A) si Staphylococcus spp. Bronsite acute si bronsite cronice acutizate cauzate de S. pneumoniae, H. influenzae (inclusiv tulpinile producatoare de beta-lactamaze), H. parainfluenzae, M. catarrhalis (inclusiv tulpinile producatoare de b-lactamaze), K. pneumoniae, N. meningitidis, S. aureus, S. pyogenes (streptococii beta-hemolitici de grup A) si streptococi viridans. Pneumonii cauzate de S. pneumoniae, H. influenzae (inclusiv tulpinile producatoare de beta-lactamaze), H. parainfluenzae si M. catarrhalis (inclusiv tulpinile producatoare de beta-lactamaze). Sinuzitele cauzate de S. pneumoniae, H. influenzae (inclusiv tulpini producatoare de beta-lactamaze), H. parainfluenzae si M. catarrhalis (inclusiv tulpinile producatoare de beta-lactamaze) si S. pyogenes (streptococii beta-hemolitici de grup A). Faringite si amigdalite cauzate de S. pyogenes (streptococii beta-hemolitici de grup A).

Penicilina este medicamentul de electie utilizat in tratarea si prevenirea infectiilor streptococice, precum si in profilaxia atacurilor de reumatism articular acut. Lorabid distruge streptococii din orofaringele purtatorilor; neexistand date in ceea ce priveste eficienta acestuia in prevenirea febrei reumatice. Infectiile de tract urinar inferior necomplicate, inclusiv cistitele si bacteriuriile asimptomatice produse de E. coli, K. pneumoniae, P. mirabilis si S. saprophyticus. Pielonefrite necomplicate cauzate de E. coli si P. mirabilis. Infectii cutanate cauzate de S. pyogenes (streptococii beta-hemolitici de grup A), S. aureus si S. epidermidis. Este necesara efectuarea de studii bacteriologice pentru identificarea microorganismelor implicate in patologia descrisa mai sus, precum si pentru depistarea sensibilitatii acestora la  Lorabid. Odata cunoscute rezultatele antibiogramei, terapia va trebui ajustata in consecinta.

Contraindicatii Lorabid

Hipersensibilitate cunoscuta la Lorabid sau cefalosporine.

Precautii Lorabid

Inainte de instituirea terapiei cu Lorabid, este necesara o investigare atenta a hipersensibilitatii la cefalosporine, peniciline sau alte medicamente. Lorabid va fi administrat cu atentie la pacientii cu hipersensibilitate la peniciline. Exista cateva date clinice si de laborator care atesta prezenta unei sensibilitati incrucisate partiale la peniciline si cefalosporine. Pacientii au prezentat reactii severe (inclusiv reactii anafilactice) la ambele tipuri de antibiotice. Colita pseudomembranoasa a fost raportata la utilizarea antibioticelor cu spectru larg si va putea fi luata in considerare ca diagnostic posibil in orice caz de diaree aparut in cursul tratamentului cu Lorabid.

Lorabid in sarcina si alaptare

Siguranta utilizarii acestui produs in cursul sarcinii la om nu a fost inca stabilita. Evaluarile experimentale pe animale de laborator nu au indicat vreun efect negativ direct sau indirect asupra acestora, au fost respectate dezvoltarea normala a embrionului si fatului, a cursului sarcinii, precum si dezvoltarea peri- si postnatala. Lorabid va fi utilizat in sarcina numai in conditiile in care acesta este absolut necesar. Nu se cunoaste excretia acestui produs prin laptele matern. Lorabid va fi administrat cu atentie mamelor care alapteaza.

Efecte asupra capacitatii de conducere si utilizare a masinilor

Din acest punct de vedere Lorabid este inofensiv.

Reactii adverse Lorabid

Unul dintre efectele adverse cel mai des intalnite este diareea. Efecte adverse mai putin intalnite sunt: greturile, varsaturile, durerile abdominale, cefaleea si vaginitele. Au fost intalnite reactii de hipersensibilitate, inclusiv iritatii cutanate, urticarie, prurit si eritem multiform. Au fost raportate reactii asemanatoare celor din boala serului. Cresteri ale timpului de protrombina, precum si disfunctii hepatice de tipul colestazei au fost mai rar intalnite.

Mod de administrare Lorabid

Lorabid se administreaza pe cale orala, indiferent de orarul meselor.
Adulti: Doza recomandata pentru tratarea faringitelor si amigdalitelor, infectiilor cutanate si bronsitelor este de 200 mg de doua ori pe zi. In cazul infectiilor severe, al sinuzitelor, pneumoniilor, pielonefritelor sau infectiilor cauzate de microorganisme mai putin sensibile, doza recomandata este de 400 mg de doua ori pe zi. In cazul infectiilor de tract urinar inferior necomplicate, doza recomandata este de 200 mg o data pe zi.
Copii: Doza uzuala recomandata pentru copii este de 15 mg/kg/zi administrata in doua prize. in cazul infectiiilor severe, al otitelor medii si al infectiilor cauzate de microorganisme mai putin sensibile, doza recomandata este de 30 mg/kg/zi administrata in doua prize, cu un maxim de 800 mg/zi.

In tratamentul infectiilor cauzate de S. pyogenes (streptococ beta-hemolitic de tip A), va fi administrata o doza terapeutica de Lorabid timp de cel putin 10 zile.
Afectiuni renale: Lorabid poate fi administrat pacientilor cu afectiuni renale. Doza si programul terapeutic uzual pot fi initiate la pacientii al caror clearance la creatinina este de 50 ml/min sau mai mare. Pacientilor avand un clearance la creatinina cuprins intre 10 si 49 ml/min, li se poate administra jumatate din doza recomandata in mod obisnuit, intervalul dintre administrari ramanand acelasi sau doza recomandata in mod obisnuit la un interval de doua ori mai mare decat de obicei. Pacientii avand un clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min pot fi tratati cu doza recomandata administrata insa la 3-5 zile interval; pacientii supusi hemodializei vor primi o alta doza dupa hemodializa.

Supradozare Lorabid

Semnele si simptomele pot include: greturi, varsaturi, epigastralgii si diaree. Tratamentul: La masurile terapeutice generale, care pot deveni necesare, se adauga terapia locala ce urmareste reducerea absorbtiei digestive a medicamentului prin administrare de carbune activ si lavaj gastric. Diureza fortata si dializa nu s-au demonstrat a fi benefice in eliminarea supradozelor de Lorabid. Hemodializa si-a demonstrat eficacitatea in accelerarea eliminariilor acarbef in cazurile cu insuficienta renala.

Proprietati farmacodinamice Lorabid

Lorabid este un antibiotic beta-lactamic de sinteza, care face parte din clasa carbacefemelor. Actiunea antibacteriana consta in legarea proteinelor esentiale din structura peretelui bacterian, determinand astfel inhibarea sintezei acestuia. Lorabid are un spectru larg de actiune in vitro. Este activ pe:stafilococi (inclusiv tulpinile de S. aureus producatoare de penicilinaza), streptococi, Haemophilus spp. si Moraxella (Branhamella) catarrhalis (inclusiv tulpinile producatoare de beta-lactamaze) si cei mai des intalniti bacili gram negativi. Enterobacter spp., Serratia spp.si Pseudomonas aeruginosa prezinta in general rezistenta in vitro, ca si stafilococii meticilino-rezistenti si enterococii.

Proprietati farmacocinetice

Lorabid are o absorbtie buna din tractul gastrointestinal dupa administrarea orala. Biodisponibilitatea nu este alterata in mod semnificativ de alimente, varsta sau de prezenta insuficientei renale. Farmacocinetica Lorabid este liniara de la o doza de 100 pana la 500 mg, fara acumularea medicamentului in organism, atunci cand acesta este administrat de doua ori pe zi, la pacientii cu functie renala normala. Cand se administreaza impreuna cu alimentele, concentratia plasmatica maxima a Lorabid este egala cu 50% pana la 60% din aceea observata la subiectii la care s-a administrat pe nemancate, si aceasta apare cu 30-60 de minute mai tarziu.

Urmand administrarea capsulelor de 200 mg si 400 mg pe nemancate, concentratiile plasmatice maxime au fost in medie de 9 si respectiv 14 mg/ml fiind obtinute dupa 60-90 de minute. Suspensia orala este absorbita mai rapid, iar media concentratiilor plasmatice este cu 20% mai mare decat in cazul capsulelor. Durata absorbtiei este aceeasi. Timpul de injumatatire plasmatic al Lorabid este in medie de 1 ora; acesta creste la 1,5 ore cand se administreaza in asociere cu probenecid. In caz de insuficienta renala moderata timpul de injumatatire plasmatica este prelungit la 5,6 ore iar la pacientii in stadii finale ale insuficientei renale este de pana la 32 de ore; in timpul hemodializei timpul de injumatatire este de aproximativ 4 ore. Nu s-a pus in evidenta metabolizarea Lorabid in organismul uman. Aproximativ 25% din Lorabid circulant este legat de proteinele plasmatice. Rinichiul este calea majora de eliminare a Lorabid (85-90%).

Fiole cu 10 ml solutie pentru aerosoli sau instilatii, continand mesna 600 mg (cutie cu 6 buc.).

Actiune terapeutica Mistabron

Mucolitic foarte activ, cu efect durabil.

Indicatii, doze si mod de administrare Mistabron

In bronsite cronice obstructive, astmatiforme, emfizematoase, bronsiectazii, mucoviscidoza: se administreaza in aerosoli, cate 1-2 fiole (10-20 ml) de 1-4 ori/zi, dupa nevoie. Pentru ingrijirea intensiva, in cadrul anesteziei si reanimarii, se fac instilatii pe sonda endotraheala, cate 1-2 ml diluati in aceeasi cantitate de apa distilata sau solutie salina izotona si administrati la intervale de 1 ora, pana la fluidificarea si eliminarea secretiilor. In sinuzita maxilara, instilatii intrasinuzale cu 2-3 ml din solutia nediluata.

Reactii adverse Mistabron

Secretiile fluidificate se pot acumula, cu fenomene de staza (la bolnavii cu tuse insuficienta); poate favoriza bronhoconstrictia la astmatici (se opreste administrarea, in starea de rau astmatic se administreaza numai de specialist, avand disponibile mijloace de asistare respiratorie); rareori senzatie de arsura retrosternala, tuse iritativa, greata; poate colora dintii in galben.

Contraindicatii Mistabron

Astm fara staza a secretiilor; prudenta mare in starea de rau astmatic si la bolnavii slabiti, care nu pot tusi si expectora (la nevoie se face repede bronhoaspiratie). Solutia de Mistabron nu trebuie amestecata cu solutii de antibiotice (inactiveaza indeosebi aminoglicozidele).

Comprimate continand 1 mg iodura de potasiu.

Actiune terapeutica Iodura de potasiu

Aport de iod necesar sintezei hormonilor tiroidieni; corecteaza carenta de iod care provoaca gusa endemica; expectorant, diuretic, creste secretia glandulara, sclerozant al varicelor.

Indicatii Iodura de potasiu

Arterioscleroza, hipertensiune arteriala, bronsita cronica, reumatism articular cronic, profilaxia si tratamentul curativ al gusii, actinomicoza, varice.

Contraindicatii Iodura de potasiu

Tuberculoza pulmonara, adenom toxic, sensibilizari la iod.

Mod de administrare Iodura de potasiu

Adulti: oral cate 1 comprimat la 3-4 zile. Copii: oral cate 1/2-1 comprimat pe saptamana.

Sulfat de orciprenalina 300 mg, excipienti pana la 20,0 ml (lecitina de soia purificata, Span 85, triclorofluorometan, diclorofluorometan). Un flacon (container) contine 400 doze. O doza contine 0,75 mg sulfat de orciprenalina.

Actiune terapeutica Astmopent

Sulfatul de orciprenalina produce bronhodilatatie care este mediata de stimularea receptorilor b2 adrenergici. Concentratiile maxime din sange ale medicamentului echivaleaza cu 2,7 ng/ml si sunt atinse dupa 2,5 ore de la administrarea medicamentului, iar timpul de injumatatire este de 3,25 ore. Actiunea terapeutica este observata la 10-12 minute dupa administrarea de Astmopent sub forma de aerosol.

Indicatii Astmopent

Crize terminale de dispnee rezultate din contractiile musculaturii netede bronsice in timpul astmului bronsic, afectiunilor obturatorii cronice pulmonare (bronsita cronica, emfizem pulmonar).

Mod de administrare Astmopent

Medicamentul trebuie administrat conform prescriptiilor medicului.
Adulti si copii peste 12 ani: 1-2 doze; urmatoarea doza, daca este necesar, la cel mult 20-30 minute dupa doza(ele) initiala(e). Tratamentul trebuie repetat dupa 4 ore, daca este necesar, pana la maximum 12 doze pe zi. Cresterea numarului de doze sau a frecventei lor nu imbunatateste starea clinica si poate duce la aritmii si tahifilaxie. Folosirea corecta a inhalatorului este vitala pentru eficacitatea tratamentului. Administrarea medicamentului la copii este permisa numai sub supravegherea adultilor. Pentru prima utilizare agitati bine flaconul si apasati valva de dozare (pulverizati) o data sau de doua ori.
In timpul inhalatiilor urmati aceste instructiuni: inlaturati capacul protector. Agitati flaconul inainte de utilizare. Expirati profund. Tineti flaconul in pozitie verticala si puneti-va buzele pe piesa bucala. Sageata de pe eticheta si baza flaconului trebuie indreptate in sus. Cand inspirati adinc apasati baza flaconului apoi tineti-va respiratia pentru cateva secunde, indepartati piesa bucala de la gura si expirati. Introduceti capacul protector peste piesa bucala a flaconului. Curatati regulat piesa bucala: desprindeti inhalatorul de flacon si spalati-l cu apa calduta. Daca folositi detergent, stergeti-l cu atentie dupa spalare. Apoi uscati inhalatorul prin agitare viguroasa si fara expunere la caldura. Este usor ca inhalerul sa se pastreze curat daca se evita expirarea aerului prin intermediul lui.

Contraindicatii

Hipersensibilitate la componentii preparatului, tahicardie, alte aritmii.

Precautii

Utilizati cu grija medicamentul la persoanele cu afectiuni cardiace ischemice, hipertensiune arteriala, hipertiroidism, diabet necontrolat, epilepsie.

Sarcina si alaptare

Categoria C – clasificarea riscului tratamentului in timpul sarcinii. Nu se stie sigur daca medicamentul poate exercita efecte daunatoare asupra fatului la animale intrucat rezultatele testelor efectuate n-au fost sigure. Pana acum nu s-au efectuat teste sigure, bine controlate, asupra populatiei umane. Medicamentul poate fi administrat in timpul sarcinii numai in cazurile in care, in opinia medicului, avantajul pentru mama este mai mare decat riscul potential pentru fat. Nu se stie daca orciprenalina trece in laptele lauzelor si, prin urmare, este contraindicat la femeile care alapteaza.

Reactii adverse

Tulburari gastrointestinale (greata, voma), dureri de cap si ameteala, cresterea tensiunii arteriale, hiperhidroza, tremor muscular si contractii musculare, tahicardie si alte aritmii cardiace, palpitatii sporadice, hipokalemie. La pacientii hipersensibili la actiunea preparatului (la substanta activa si alti excipienti ai aerosolului) pot aparea iritatii sau reactii alergice. Sulfatul de orciprenalina produce uneori tuse si, foarte rar, bronhospasm paradoxal si intensificarea dispneei.

Fiecare comprimat Libexin contine 100 mg prenoxdiazina clorhidrat.

Indicatii Libexin

Libexin este indicat pentru tratamentul tusei acute si cronice de orice origine, in special pentru tusea iritativa, neproductiva (uscata). Intrucat nu inhiba functiile centrului respirator, poate fi recomandat si pentru calmarea tusei asociata unor afectiuni ce determina alterari ale functiei respiratorii sau ale schimburilor de gaze.
Libexin este indicat in: bronsita acuta si cronica, gripa, pneumonie, emfizem, tusea nocturna a pacientilor cu insuficienta cardiaca decompensata, sau ca premedicatie pentru examinari bronhoscopice sau bronhografice. Actioneaza prin inhibarea receptorilor periferici traheobronsici, responsabili pentru declansarea reflexului de tuse. Libexin are la nivel local un efect anestezic slab, asociat cu un efect bronhodilatator; actioneaza direct si asupra centrului respirator central, fara sa determine insa, o deprimare respiratorie. Libexin faciliteaza respiratia si influenteaza favorabil secretia de mucus. Actiunea antitusiva a unei doze din acest medicament dureaza 3 – 4 ore.

Contraindicatii Libexin

Libexin nu trebuie utilizat in afectiunile asociate cu secretie bronsica excesiva si in perioada post-operatorie (dupa anestezice inhalatorii).

Precautii Libexin

Libexin poate fi utilizat in timpul sarcinii sau al alaptarii doar la recomandarea medicului si sub control medical periodic (aceasta precautie este valabila pentru absolut toate medicamentele). Daca tusea nu se calmeaza sau revine dupa o scurta perioada, trebuie sa va adresati medicului.

Reactii adverse Libexin

In timpul utilizarii acestui medicament pot aparea uscaciunea gurii si a gatului, sau reactii alergice. Daca apar astfel de manifestari sau alte reactii adverse, trebuie sa va adresati medicului.

Mod de administrare Libexin

Comprimatul se inghite ca atare, fara a fi supt; daca este supt, Libexin produce amortirea mucoasei bucale.

Adulti: Daca medicul nu recomanda altfel, doza uzuala este 1 comprimat de 3 ori pe zi, iar in cazul unei tuse persistente, chinuitoare, se recomanda cate 2 comprimate de 3 ori pe zi.

Copii: Libexin comprimate este recomandat copiilor peste 6 ani; pentru copiii sub 6 ani sunt recomandate siropurile sau solutiile orale. Pentru copii cu greutate corporala sub 20 kg, doza uzuala este 150 mg/zi (1/2 comprimat de 3 ori pe zi). Pentru copii cu greutatea corporala cuprinsa intre 20 si 30 kg, doza uzuala este 200 mg/zi (1/2 comprimat de 4 ori pe zi). Pentru copii peste 6 ani, doza maxima pentru o data este de 1 comprimat, iar doza maxima pentru 24 de ore este de 2 comprimate.