E-MOX este indicat în infectii cu germeni sensibili la amoxicilina: Infectii respiratorii: pneumonie, bronsita, bronho-pneumonie, abces pulmonar. Afectiuni ORL: otita, sinuzita, amigdalita, faringita, laringita. Infectii genito-urinare: cistite, pielonefrite, uretrite, gonoree. Infectii dermatologice, ale oaselor si tesuturilor moi, erizipel, celulite, limfangite.

Contraindicatii E-MOX

Hipersensibilitate cunoscuta la produs (eventual penicilina sau cefalosporine), mononucleoza infectioasa.

Reactii adverse E-MOX

Rareori tulburari gastrointestinale (diaree). Reactii de hipersensibilizare sub forma de rush cutanat, eozinofilie, dermatita exfoliativa.

Compozitie E-MOX

Capsule continând 500 mg amoxicilina (sub forma de trihidrat). Pulbere pentru suspensie orala continând 250 mg/5 ml amoxicilina (sub forma de trihidrat).

Actiune E-MOX

E-MOX este o penicilina de semisinteza cu spectru larg de actiune, cuprinzând atât germeni grampozitivi cât si germeni gramnegativi. E-MOX este bine tolerat chiar si în doze mari.

Administrare E-MOX

Adulti si copii peste 40 kg: în infectii moderate sau severe 250 – 500 mg la interval de 8 ore; în infectiile foarte severe 1 000 mg la interval de 8 ore. Sugari si copii sub 40 kg: 1 – 2 lingurite 5 – 10 ml de suspensie la interval de 8 ore, functie de vârsta si gravitatea infectiei. Nota: Tratamentul se va continua înca 48 – 72 ore dupa disparitia semnelor de infectie bacteriana. Prepararea suspensiei de E-MOX se face adaugând apa fiarta si racita peste pulbere pâna la semnul indicat pe flacon; se obtine astfel o suspensie continând 250 mg/ 5 ml.

Drajeuri continand ciprofloxacina (sub forma de clorhidrat 1 H2O) 100 mg sau 250 mg (cutii cu 10 sau 20 buc.).

Actiune terapeutica Ciproxin

Fluoropiperazinil chinolona are proprietati bactericide cu spectru larg, cuprinzand germeni gram–negativi si gram–pozitivi, potenta mare si efect sistemic; actiunea bactericida se datoreaza impiedicarii sintezei ADN, prin inhibarea ADN–girazei bacteriene.
Sunt foarte sensibile, in vitro: Escherichia coli, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Proteusmirabilis, Proteus indol–pozitiv, Citrobacter, Salmonella, Shigella, Haemophilus, Staphylococcus, Neisseria gonorrhoae, inclusiv multe din tulpinile rezistente la antibiotice beta–lactamice si aminoglicozidice; sensibilitatea este relativ mica si variabila pentru streptococi, pneumococi, Pseudomonas, Acinetobacter, Clostridium perfringens, Mycoplasma, Chlamydia. Ciprofloxacina dezvolta relativ repede rezistenta bacteriana de tip cromozomial, dar nu dezvolta rezistenta plasmatica transferabila.

Indicatii Ciproxin

Infectii cu germeni sensibili: septicemii, peritonite, infectii la bolnavi imunodeprimati, cu afectiuni maligne, in unitati de terapie intensiva, infectii pulmonare (pneumonie, bronsita, fibroza chistica, empiem etc.), urinare, gastro–intestinale, biliare, pelvine, osteomielita, artrita septica, infectii O.R.L., infectii ale pielii si tesuturilor moi, gonoree (cu germeni secretori de beta–lactamaza sau putin sensibili la penicilina).

Mod de administrare Ciproxin

Oral,in infectii urinare cate 100–250 mg de 2 ori/zi, infectii respiratorii– 250–500 mg de 2 ori/zi, alte infectii – 500 mg de 2 ori/zi, infectiigrave –750 mg de 2 ori/zi; in gonoree si cistita acuta la femeie poatefi suficienta o singura doza de 250 mg. In insuficienta renala avansatadozele se reduc la sau se administreaza o singura doza/zi.

Contraindicatii Ciproxin

Alergie la ciprofloxacina; nu se recomanda la copii (provoaca artropatii la animalele imature), in timpul sarcinii si alaptarii; prudenta la hepatici si in bolile convulsive. Poate creste nivelul plasmatic al teofilinei (prudenta cand se asociaza); antiacidele cu aluminiu sau magneziu micsoreaza absorbtia din intestin (se administreaza la distanta de cel putin 2 ore).

Reactii adverse Ciproxin

Uneori greata, voma, diaree, dispepsie, dureri abdominale; ocazional ameteli, cefalee, oboseala, cresterea enzimelor hepatice, eruptii cutanate, prurit; rareori cristalurie (este necesara hidratarea si evitarea alcalinitatii excesive a urinei).

Comprimate filmate continand clorhidrat de ciprofloxacin echivalent cu 250 mg, respectiv 500 mg ciprofloxacin baza.

Actiune terapeutica Cichinol

Chimioterapic cu potenta mare si efect sistemic (fluoropiperazinil chinolona are proprietati bactericide cu spectru larg, cuprinzand microorganisme gram negative si gram pozitive); actiunea bactericida se datoreaza impiedicarii sintezei ADN, prin inhibarea ADN – girazei bacteriene.
Sunt foarte sensibile in vitro: Escherichia coli, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Proteus mirabilis, Proteus indol-pozitiv, Citrobacter, Salmonella, Shigella, Haemophilus, Staphylococcus, Neisseria gonorrhoea, inclusiv multe din tulpinile rezistente la antibiotice beta-lactamice si aminoglicozidice; sensibilitatea este relativ mica si variabila pentru streptococi, pneumococi, Pseudomonas, Acinetobacter, Clostridium perfringens, Mycoplasma, Chlamydia. Ciprofloxacina dezvolta relativ repede rezistenta bacteriana de tip cromozomial, dar nu dezvolta rezistenta plasmidica transferabila.

Indicatii Cichinol

Tratamentul infectiilor cu microorganisme sensibile: septicemii, peritonite, infectii la bolnavi imunodeprimati, cu afectiuni maligne, in unitati de terapie intensiva, infectii pulmonare (pneumonie, bronsita, fibroza chistica), urinare, gastrointestinale, biliare, pelviene, osteomielita, artrita septica, infectii ORL, infectii ale pielii si tesuturilor moi, gonoree (cu microorganisme secretoare de beta-lactamaza sau putin sensibile la penicilina).

Mod de administrare Cichinol

In infectii urinare: cate 100-250 mg de 2 ori pe zi; in infectii respiratorii: cate 250-500 mg de 2 ori pe zi; alte infectii: cate 500 mg de 2 ori pe zi; in infectii grave: cate 750 mg de 2 ori pe zi; in gonoree si cistita acuta la femei o singura doza de 250 mg; in insuficienta renala avansata dozele se reduc la jumatate sau se administreaza o singura doza pe zi.

Contraindicatii Cichinol

Alergie la ciprofloxacina; nu se recomanda la copii, in timpul sarcinii si alaptarii.

Precautii Cichinol

Prudenta la hepatici si in bolile convulsive.

Reactii adverse Cichinol

Uneori greata, varsaturi, diaree, dispepsie, dureri abdominale, ocazional ameteli, cefalee, oboseala, cresterea enzimelor hepatice, eruptii cutanate, prurit, rareori cristalurie (este necesara hidratarea si evitarea alcalinitatii excesive a urinei).

Substanta activa: 63 g granule pentru prepararea unei suspensii, ce contine 5,244 g cefaclor 1 H2O, ceea ce corespunde la 5 g cefaclor. 5 ml (1 masura) suspensie preparata contine 262,24 mg cefaclor 1 H2O, ce corespunde la 250 mg cefaclor. Alte componente: metilhidroxietilceluloza, lauril sulfat de sodiu, poly(0-carboximetil), amidon, sare de sodiu, zaharoza, emulsie siliconica, guma xanthan, substante aromatizante.

Actiune terapeutica CEC forte

CEC forte este un antibiotic din gama cefalosporinelor pentru tratamentul infectiilor bacteriene.

Indicatii CEC forte

In tratamentul infectiilor acute si cronice de diverse grade, care au fost provocate de bacterii sensibile la cefaclor si care pot fi tratate oral. Intre acestea se numara infectii: ale cailor respiratorii superioare si inferioare; in domeniul ORL, ca otita medie, sinuzita, bronsita si faringita; ale rinichilor si cailor urinare; ale pielii si tegumentelor; gonoreice.

Contraindicatii CEC forte

Nu trebuie sa luati CEC forte cand stiti ca prezentati fenomene alergice la antibiotice din aceasta clasa de substante (cefalosporine). Informati si medicul dumneavoastra daca ati reactionat prin hipersensibilitate fata de o penicilina, caci in acest caz este posibil sa aveti reactii alergice si la cefalosporine (alergie paralela).

Precautii

In continuare se vor descrie conditiile in care puteti utiliza CEC forte cu deosebita prudenta. Trebuie sa consultati medicul, chiar daca ati urma un tratament anterior. Trebuie sa informati medicul dumneavoastra daca au aparut anterior fenomene alergice sau astm, caci, in aceste situatii, pot aparea, in mod sigur reactii alergice.

Sarcina si alaptare

Studii efectuate pe animale au demonstrat ca substanta nu are efecte daunatoare asupra fatului. De asemenea, si cercetarile pe om au confirmat acest lucru. Cu toate acestea, este indicat sa nu se administreze CEC forte in timpul sarcinii (in special in primele 3 luni) sau numai dupa o evaluare atenta asupra raportului beneficiu/risc de catre medicul curant, care considera absolut necesar acest tratament. in timpul alaptarii sa se administreze CEC forte numai in situatii de tratament fortuite, deoarece substanta activa trece in laptele matern. in acest caz, poate sa apara o hipersensibilitate fata de substanta activa la sugar, care poate suferi de diaree sau micoze ale mucoaselor. Copii: La copiii prematuri sa nu se utilizeze CEC forte, deoarece nu exista suficiente date clinice.

Reactii adverse CEC forte

Sange si tabloul sanguin: in cazuri rare au fost observate modificari ale tabloului sanguin (eozinofilie, leucopenie, limfocitoza, trombopenie si, rar, neutropenie, cat si anemie hemolitica). Aceste manifestari se normalizeaza dupa oprirea tratamentului de la sine. Rareori a fost observata o scadere puternica a leucocitelor (agranulocitoza). Ficat si cai biliare: in cazuri rare poate sa apara o crestere a enzimelor hepatice in ser (transaminaze, fosfataza alcalina), care revin la normal dupa intreruperea tratamentului. in cazuri izolate s-a raportat despre o distrugere a celulelor hepatice (hepatita si dereglari ale secretiei biliare, semne ale bolii: icter). Tractul gastrointestinal: Ocazional pot sa apara tulburari ca: anorexie, dureri abdominale, diaree, voma, greata sau scaune moi, fenomene care sunt de natura usoara si de obicei scad in timpul sau dupa terminarea tratamentului. Sistemul nervos: Rareori se observa perceperea de fenomene ireale (halucinatii), comportament activ exacerbat (hiperactivitate), nervozitate, insomnie sau somnolenta, ameteala sau confuzie.

Ca si la alte medicamente de acest fel (cefalosporine, antibiotice), nu se exclude posibilitatea aparitiei de contractii musculare. Rinichi si cai urinare: in cazuri rare se poate ajunge la o inflamatie brusca a rinichilor (nefrita interstitiala), care se normalizeaza de la sine dupa intreruperea tratamentului. De asemenea s-au putut observa o usoara crestere a ureii sau creatininei in sange si, in cazuri izolate, valori ridicate ale albuminei (proteinurie).Fenomene de hipersensibilitate: Sunt posibile reactii alergice cutanate (de ex. eritem cu hiperemie locala – rash, prurit, urticarie cu vezicule-exantem, exanteme asemanatoare ca la pojar. Semne ulterioare ale unei reactii de hipersensibilitate pot fi o marire a numarului unor anumite elemente sanguine (eozinofilie), un test Coombs pozitiv (examinarea anumitor anticorpuri din sange) cat si inflamatia vaginului (vaginita).

Au mai fost raportate cazuri de reactii asemanatoare fenomenelor serice (inrosiri inflamatorii diferit manifestate pe piele – eritem multiform, sau fenomene cutanate enuntate mai sus, asociate cu dureri articulare si febra). in general aceste forme alergice apar in timpul sau dupa un al doilea tratament cu cefaclor (mai frecvent la copii decat la adulti) si dispar la putine zile dupa intreruperea tratamentului. Reactii de hipersensibilitate de variate grade, pana la soc cauzat alergic (anafilactic) au fost observate si la administrarea de antibiotice de tip cefalosporine sub forma de comprimate, dar mai rar decat la formele injectabile (intravenos sau intramuscular). Fenomene de hipersensibilitate grave, ce apar brusc, se manifesta de exemplu, prin scaderea tensiunii pana la soc periculos, edem al fetii, tahicardie, inflamatia laringelui cu ingustarea cailor respiratorii, colaps respirator, tumefierea limbii. Aceste reactii au fost partial observate de la prima administrare de cefaclor. Aparitia acestor fenomene reprezinta o urgenta medicala, dupa caz (vezi si “Masuri la efecte secundare”).
In cazuri rare, au fost raportate fenomene cutanate grave, cu reactii generale periculoase pentru viata (ca de ex. sindrom Stevens-Johnson, dermatita exfoliativa, sindromul Lyell), dupa un tratament cu cefaclor. O legatura cauzata legata de administrarea de cefaclor nu a fost confirmata pana in prezent. Alte fenomene: La administrarea de cefaclor in doze mai mari sau in cazul unei functii renale mult diminuate, in cazuri rare, a fost observata aparitia unei hipertensiuni trecatoare. Administrarea indelungata sau repetata de cefaclor poate conduce la o suprainfectie (a doua infestare) si poluare cu germeni rezistenti la cefaclor sau fungi. Daca observati la dumneavoastra efecte adverse, care nu sunt mentionate in acest prospect va rugam sa le comunicati medicului sau farmacistului dumneavoastra. La aparitia de diaree grave sau persistente in timpul sau dupa tratamentul, trebuie sa informati medicul dumneavoastra, deoarece acestea pot masca afectiuni intestinale serioase (enterocolita pseudomembranoasa), care trebuie tratate imediat. Sa nu incercati o automedicatie cu medicamente care opresc peristaltismul. La aparitia brusa a reactiilor de hipersensibilitate grave trebuie sa consulati medicul, deoarece aveti nevoie de ajutor medical.

Mod de administrare CEC forte

Urmatoarele indicatii sunt valabile in cazul in care medicul dumneavoastra nu va prescrie altfel. Va rugam sa respectati recomandarile de utilizare, deoarece altfel CEC forte nu poate actiona eficient. Copiii sub 6 ani vor lua 30 mg/kg corp cefaclor pe zi, repartizate in trei doze. La infectii grave, in otite sau in infectii datorate unor agenti patogeni mai putin sensibili, este necesara administrarea a 40-50 mg/kg corp cefaclor, iar la copii sub 6 ani sa se ajunga la un maxim de 1 g cefaclor pe zi. La otite poate fi administrata doza zilnica in doua reprize la 12 ore. La infectii usoare, ca de ex: infectii pasagere urinare, este suficienta o doza de 20 mg/kg corp cefaclor pe zi, in 2-3 reprize, la fiecare 8 ore, respectiv la 12 ore.

Copiii intre 6 si 10 ani pot lua de trei ori pe zi cate o masura (de trei ori cate 250 mg cefaclor). in infectii grave, otite sau infectii datorate unori agenti patogeni mai putin sensibili, este necesara administrarea unei masuri de 4 ori pe zi (de 4 ori cate 250 mg cefaclor). in cazul unei otite se pot administra de doua ori cate doua masuri pe zi (de 2 ori cate 500 mg cefaclor pe zi). in infectii usoare, ca de ex. infectii pasagere ale cailor urinare este suficienta o masura dimineata si seara (de 2 ori cate 250 mg cefaclor zilnic).

Cutie plianta de carton continand 3 blistere a cate 4 capsule.
Compozitie: Clorhidrat de ciprofloxacina monohidrat echivalent cu 250 mg ciprofloxacina anhidra/capsula.

Actiune terapeutica Euciprin

Ciprofloxacina este un antibiotic de sinteza apartinand grupei fluorochinolonelor. Are activitate bactericida, prin inhibarea concomitenta a sintezei ADN-ului si ARN-ului bacterian. Cele doua actiuni sunt independente; efectul asupra ARN-ului duce la inhibarea sintezei proteice. La concentratii mici de antibiotic inhibarea sintezei ADN-ului este mai pronuntata fata de blocarea ARN-ului, constatandu-se paradoxal o actiune bactericida superioara concentratiilor mai mari de chinolone. Inhibarea sintezei ADN-ului se explica prin blocarea ADN-girazei (subunitatea A), enzima implicata in replicarea ADN-ului. Spre deosebire de chinolonele din prima generatie, al caror spectru se limiteaza la bacteriile gram negative (exceptand bacilul piocianic), ciprofloxacina si celelalte fluorochinolone poseda o activitate intrinseca superioara si un spectru antibacterian largit, cuprinzand bacilul piocianic si bacteriile gram pozitive, inclusiv stafilococii. Desi selectarea mutantilor rezistenti s-a dovedit a fi usoara, pana in momentul de fata nu s-a semnalat existenta unei rezistente mediate plasmidic.
Concentratiile minime inhibitorii, g/ml:

• Staphylococcus aureus 0,12-0,5
• Streptococ A 0,25-1
• Enterococcus faecalis 0,5-2
• Streptococcus mitis, sanguis 2-4
• Pneumococ 0,5-2
• Meningococ 0,002-0,01
• Gonococ 0,002-0,01
• Escherichia coli 0,01-0,03
• Klebsiella pneumoniae 0,02-0,5
• Enterobacter 0,01-0,5
• Serratia 0,12-0,5
• Proteus mirabilis 0,03-0,25
• Proteus indol + 0,01-0,12
• Salmonella 0,06-0,12
• Shigella 0,03-0,06
• Haemophilus influenzae 0,01-0,03
• Pseudomonas aeruginosa 0,06-1
• Acinetobacter baumanii 0,25-2
• Clostridium perfringens 0,12-1
• Bacteroides fragilis 4-16
• Legionella pneumophila 0,06-0,12

Farmacocinetica Euciprin

Absorbtie: Biodisponibilitatea absoluta este de 52-84% din doza administrata. Viteza de absorbtie este dependenta de doza. Concentratia maxima se observa la 30-90 de minute de la administrare.

Distributie:Dupa administrarea orala, ciprofloxacina se fixeaza de proteinele plasmatice in proportie de aproximativ 20%. Concentratii tisulare crescute se obtin in rinichi, prostata, bila, parenchim pulmonar, mucoasa bronsica; concentratii mai scazute se obtin in amigdale, lichid interstitial, oase, aparat genital si secretia bronsica; concentratii foarte scazute au fost masurate in lichidul cefalorahidian si in tesuturile vascularizate ale pielii.
Biotransformare si eliminare:Ciprofloxacina se elimina predominant prin urina, circa 14% sub forma de metaboliti mai mult sau mai putin activi bacteriologic. Clearance-ul total este de 600 pana la 700 ml/min/1,73 m2, iar clerance-ul renal de 300 pana la 450 ml/min/1,73 m2. Clearance-ul total si renal sunt independente de doza. Eliminarea renala se efectueaza prin filtrare glomerulara si secretie tubulara. Exista, de asemenea, si o eliminare pe cale biliara a ciprofloxacinei, netransformata, intre 0,5-1% din doza administrata. Timpul de injumatatire biologica este de 3,9 h. In insuficienta renala exista o corelatie intre starea functiei renale si eliminarea urinara a ciprofloxacinei.

Indicatii Euciprin

Infectii cauzate de germeni sensibili la ciprofloxacina; infectii ale cailor respiratorii superioare; infectii pulmonare (pneumonie, bronsita, fibroza chistica etc.); infectii O.R.L.; infectii bucodentare; infectii gastrointestinale si hepatobiliare; infectii genitourinare, inclusiv gonoree; infectii ale pielii si tesuturilor moi; infectii osoase si ale articulatiilor; profilactic, la pacientii tratati cu imunosupresoare si in caz de neutropenie.

Mod de administrare Euciprin

In infectii ale cailor urinare superioare – 250 mg de 2 ori/zi.
In infectii respiratorii – 250-500 mg de 2 ori/zi.
In alte infectii – 500 mg de 2 ori/zi (dimineata si seara).
In gonoree si cistita acuta la femeie poate fi suficienta o doza unica de 250 mg.
N.B. In infectiile severe (infectii abdominale severe, septicemii, osteomielita, proteze articulare infectate, otita cronica) provocate de germeni moderat sensibili, tratamentul se incepe cu 2 x 200 mg ciprofloxacina administrata i.v. si se poate continua cu Euciprin, 2 capsule (500 mg)/zi.
Capsulele se administreaza cu o cantitate adecvata de lichide, independent de mese. La pacientii cu insuficienta renala la care clearance-ul creatininic este inferior celui de 20ml/min, se va administra doar o capsula (250 mg) /zi. Durata medie a tratamentului infectiilor acute este de 5-10 zile. In principiu, se continua administrarea antibioticului 3 zile dupa disparitia febrei sia simptomelor clinice. Pentru infectiile simple ale cailor urinare, 3 zile de tratament pot fi suficiente.

Contraindicatii Euciprin

Nu se administreaza in caz de hipersensibilitate la ciprofloxacina sau la un alt medicament din grupa chinolonelor; la copii si adolescenti. Studiile efectuate pana in prezent pe animale au demonstrat aparitia artropatiilor la animalele aflate in perioada de crestere; nu s-au semnalat insa efecte teratogene. Nedispunandu-se de date privind efectul ciprofloxacinei pe durata sarcinii si alaptarii, se va evita administrarea Euciprin-ului pe aceasta perioada.

Reactii adverse Euciprin

Tulburari intestinale – indispozitii gastrice, dureri abdominale, anorexie, greata, voma, diaree, meteorism. Aparitia unei diarei severe pe parcursul tratamentului cu ciprofloxacina poate fi indiciul colitei pseudomembranoase. In acest caz se intrerupe tratamentul si se administreaza vancomicina per os, 4 x 250 mg/zi. Nu se vor folosi inhibitori ai peristaltismului intestinal.
Manifestari neurosenzoriale – cefalee, ameteala; exceptional: oboseala, tulburari de vedere, insomnii, halucinatii, convulsii, parestezii.
Manifestari alergice: rash cutanat, prurit, febra, edem laringian si al fetei.
Reactiile cardiovasculare apar foarte rar – tahicardie, migrena, bufeuri de caldura, sincopa.
Tulburari hematologice – eozinofilie, anemie, leucopenie, leucocitoza; foarte rar: trombocitopenie, trombocitoza, valori modificate pentru protrombina.
Alte reactii adverse – foarte rar apar dureri articulare, fotosensibilizare, alterarea functiei renale, suprainfectii cu Candida.
S-au semnalat – cresterea tranzitorie a transaminazelor si fosfatazelor alcaline, mai ales la bolnavii cu leziuni hepatice; cresterea ureei, creatininei si bilirubinei serice. Au fost raportate cazuri de cristalurie si hematurie.

Precautii Euciprin

Se recomanda prudenta la hepatici si la persoanele care sufera de epilepsie (se va administra asociat cu un antiepileptic).

Interactiuni Euciprin

In absenta unor date suficiente referitoare la interactiunile medicamentoase posibile, se va evita pe cat posibil asocierea cu produse psihotrope si anticonvulsivante si, de asemenea, cu anticoagulante, cu exceptia antivitaminei K. Antiacidele pe baza de hidroxid de magneziu sau aluminiu diminueaza absorbtia digestiva a ciprofloxacinei. Se recomanda administrarea acestora la cel putin de 4 ore dupa administrarea ciprofloxacinei. O concentratie mare de magneziu diminueaza efectul ciprofloxacinei. Daca se administreaza concomitent ciprofloxacina cu teofilina, se va supraveghea concentratia plasmatica a teofilinei.
Conditii de pastrare: La temperatura ambianta, ferit de lumina si umezeala.