Ceftazidime este o cefalosporina bactericida rezistenta la majoritatea beta-lactamazelor si activa asupra unei game largi de germeni gram pozitivi si gram negativi. Este indicata in tratamentul infectiilor unibacteriene sau pluribacteriene, determinate de germeni sensibili. Ca urmare a spectrului larg de actiune, ceftazidime poate fi utilizata singura, ca antibiotic de prima linie, pana la sosirea rezultatului antibiogramei. in tratamentul meningitelor, se recomanda cunoasterea rezultatului antibiogramei, inainte de a se administra ceftazidime ca medicatie unica. Produsul poate fi utilizat in tratamentul infectiilor determinate de germeni rezistenti la alte antibiotice, ca de exemplu: aminoglicozide si numeroase alte cefalosporine. Daca este necesar, poate fi utilizat in combinatie cu un aminoglicozid sau cu un alt antibiotic beta-lactaminic (de exemplu in prezenta unei neutropenii severe) sau cu un antibiotic activ impotriva anaerobilor, cand se suspicioneaza o infectie cu Bacteroides fragilis (vezi “Precautiile farmaceutice”).

Indicatiile Fortum includ:

Infectii severe sistemice: de exemplu septicemii, peritonite, meningite, infectii la bolnavi imunodeprimati cu tumori maligne, leucemii sau limfoame si la pacientii din serviciile de terapie intensiva cu afectiuni specifice, de exemplu arsuri suprainfectate.
Infectii ale cailor respiratorii: de exemplu pneumonii, bronhopneumonii, pleurezii, empieme, abcese pulmonare, bronsiectazii suprainfectate, bronsite si infectii pulmonare la bolnavii cu fibroza chistica (mucoviscidoza).
Infectii din sfera ORL: de exemplu otite medii, otite externe severe, mastoidite, sinuzite si alte infectii severe ale urechii sau gatului. Infectii ale tractului urinar: de exemplu pielonefrite acute si cronice, pielite, prostatite, cistite, uretrite (numai de etiologie bacteriana), abcese renale si litiaza renala sau vezicala suprainfectate.
Infectii ale pielii si tesuturilor moi: de exemplu erizipel, abcese, celulite, arsuri si plagi suprainfectate, mastite, ulcere cutanate.
Infectii gastrointestinale, biliare si abdominale: de exemplu colangite, colecistite, empiem vezicular, abcese intraabdominale, peritonite, diverticulite, enterocolite, infectii post-partum si procese inflamatorii pelvine.
Infectii osteoarticulare: de exemplu osteite, osteomielite, artrite septice, bursite suprainfectate.
Dializa: infectii asociate hemodializei, dializei peritoneale si dializei peritoneale cronice ambulatorii.

Contraindicatii Fortum

Ceftazidime este contraindicat la bolnavii cu hipersensibilitate cunoscuta la cefalosporine.

Reactii adverse Fortum

Studiile clinice au aratat ca ceftazidime este in general bine tolerat. Reactiile adverse sunt putin frecvente si includ:
Reactii locale: flebite sau tromboflebite dupa administrarea i.v., dureri si/sau inflamatie dupa administrare i.m.;
Reactii de hipersensibilitate: rash maculopapular sau urticarian, febra, prurit si foarte rar angioedem si reactii anafilactice (bronhospasm si/sau hipotensiune);
Reactii gastrointestinale: diaree, greturi, varsaturi, dureri abdominale si foarte rar afte bucale sau colite.
Alte reactii adverse ce pot fi asociate cu administrarea de ceftazidime sau sunt de etiologie incerta, includ:
Reactii genitourinare: candidoze vaginale;
Reactii ale sistemului nervos central: cefalee, ameteli, parestezii, disgeuzie (gust neplacut). S-au semnalat convulsii la pacienti cu insuficienta renala, la care dozele de ceftazidime nu au fost reduse corespunzator.
Modificarile tranzitorii ale unor teste de laborator includ: eozinofilie, test Coombs pozitiv fara hemoliza, trombocitoza si usoara crestere a uneia sau mai multor enzime hepatice: ALAT (SGOT), ASAT (SGTP), LDH, Gamma-GTP si fosfataza alcalina. Ca si in cazul altor cefalosporine, s-a observat o crestere tranzitorie a ureei sanguine, azotului total neproteic si/sau a creatininei serice; aceste observatii sunt ocazionale. Foarte rar s-au pus in evidenta leucopenii, neutropenii, trombocitopenii si limfocitoze, toate tranzitorii.

Mod de administrare Fortum

Adulti: Doza de ceftazidime pentru un adult este intre 1 si 6 g pe zi, adica 500 mg, 1 g sau 2 g administrate la 12 sau 8 ore interval. in infectiile urinare si in alte infectii mai putin severe, doza adecvata este de 500 mg sau 1 g la 12 ore interval. In majoritatea infectiilor dozele optime sunt de 1 g la 8 ore sau 2 g la 12 ore. In infectii foarte severe, mai ales la bolnavii imuno-deprimati, inclusiv cei cu neutropenie marcata, se indica administrarea de 2 g la interval de 8 sau 12 ore.

Fibroza chistica (muco-viscidoza): La adultii suferind de fibroza chistica, cu functie renala normala si care au infectii pulmonare determinate de Pseudomonas, se vor administra doze mari, cuprinse intre 100-150 mg/kg/zi divizate in trei prize.
La adultii cu functie renala buna doza de 9 g/zi a putut fi administrata fara riscuri.
Sugari si copii: Doza uzuala la copiii peste doua luni este cuprinsa intre 30-100 mg/kg/zi, repartizat in 2-3 prize. La copiii cu fibroza chistica, meningita sau imuno-deprimati, dozele cresc pana la 150 mg/kg/zi (maximum 6 g/zi) repartizat in 3 prize.
Nou-nascuti si sugari pana la doua luni: Desi experienta clinica este limitata, doza zilnica de 25-60 mg/kg divizata in doua prize s-a dovedit eficace. La nou-nascuti timpul de injumatatire poate fi de 3 sau 4 ori mai lung.

Fiecare fiola cu pulbere uscata contine 1,048 g cefotaxime sodium corespunzind la 1,0 g cefotaxime.

Actiune terapeutica Claforan

Antibiotic din clasa cefalosporinelor, cu actiune bactericida.

Indicatii Claforan

Infectii severe cauzate de germeni sensibili la cefotaxime.
Infectii: ale tractului respirator inclusiv nas si gat ale urechii; ale rinichilor si tractului urinar; ale pielii si tesuturilor moi; ale oaselor si cartilajelor; ale organelor genitale inclusiv gonoreea; ale regiunii abdominale.
Septicemii, endocardite, meningite; pentru profilaxia preoperatorie la pacientii cu risc crescut de infectie si pentru profilaxia infectiilor la pacienti cu rezistenta scazuta.
Cefotaxime este in general eficient impotriva urmatorilor patogeni: staphylococci, streptococci aerobi si anaerobi, streptococcus pneumoniae, neisseria spp., haemophilus influenzae, escherichia coli, citrobacter spp., salmonella spp., klebsiella spp., enterobacter aerogenes, serratia spp., proteus spp. indol-pozitiv si indol-negativ, yersinia enterocolitica, clostridium spp. si bacteroides spp.
Patogeni cu sensibilitatea variabila la cefotaxime: streptococcus faecalis, enterobacter cloacae, pseudomonas aeruginosa si bacteroides fragilis.
Nu exista suficienta experienta clinica in cazul infectiilor cu salmonella typhi si paratyphi A si B. Cefotaxime nu este eficient contra lui treponema pallidum si clostridium difficile.
Terapie combinata: in infectii severe ce pot periclita viata, combinatiile de Claforan cu aminoglicozide sunt indicate fara a mai astepta rezultatele testelor de sensibilitate. Cele doua preparate trebuie administrate separat.

Mod de administrare Claforan

Depinde de severitatea infectiei, sensibilitatea patogenului si starea generala a pacientului. Rezistenta se dezvolta lent ca si in cazul penicilinei. Studiile in vitro efectuate asupra combinatiilor de Claforan cu aminoglicozide au relevat un efect sinergic sau aditiv. Dupa injectare se obtin concentratii inalte de Claforan depasind evident susceptibilitatea majoritatii patogenilor, in ser, tesuturi si fluidele organismului. Claforan este eliminat predominant prin rinichi, intr-o forma antibacteriana activa.
Adulti si copii peste 12 ani -cite 1 fiola Claforan 1,0 la fiecare 12 ore. In infectii severe doza zilnica poate fi crescuta pina la max. 12 g. Daca doza zilnica este de 4 g, aceasta poate fi divizata in 2 doze egale, administrate la interval de 12 ore. Daca sunt necesare doze mai mari, intervalul dintre injectii sau perfuzii se va reduce la 8 sau 6 ore.
Tratamentul gonoreei: o doza unica de 0,5 g Claforan intramuscular.
Profilaxia preoperatorie a infectiilor: o doza de 1-2 g Caforan cu 30-60 min inainte de inceperea operatiei. La pacientii cu functie renala deteriorata cu un clearance la creatinina de 5 ml/min sau mai mic doza de intretinere va fi redusa la jumatate din doza normala.
Durata tratamentului: depinde de raspunsul pacientului. Tratamentul trebuie continuat inca cel putin 3 zile dupa ce temperatura a revenit la normal.
Injectie intravenoasa: continutul unei fiole de Claforan 1,0 se va dizolva in cel putin 4 ml apa pentru injectii; solutia se va injecta intr-un interval de timp de 3-5 min.
Perfuzie intravenoasa: pentru doze mai mari.
Perfuzii de scurta durata: 2 g Claforan se vor dizolva in 40 ml apa pentru injectii sau intr-una din solutiile perfuzabile uzuale si se va administra intr-un interval de 50-60 min.
Administrare intramusculara: 1 fiola de Claforan 1,0 se va dizolva in 4 ml apa pentru injectii; solutia se va injecta profund in muschiul gluteus.

Contraindicatii Claforan

La pacientii cu sensibilitate la penicilina si beta-lactam exista posibilitatea sensibilitatii incrucisate. Functia renala va trebui monitorizata la pacientii tratati concomitent cu aminoglicozide. Nu se va administra in cursul sarcinii (mai ales in primele 3 luni) si nici in timpul alaptarii, decat cu indicatie stricta.

Reactii adverse Claforan

La nivelul tabloului sanguin: trombocitopenie, eozinofilie, leucopenie.
La nivelul ficatului: cresterea nivelului seric al enzimelor hepatice si al bilirubinei.
La nivelul rinichilor: cresterea pasagera a creatininei si ureei serice.
La nivelul tractului gastro-intestinal: greata, varsaturi, dureri abdominale, diaree.
Reactii locale: iritatie inflamatorie si durere la locul injectarii.
Alte reactii: reactii cutanate alergice (urticarie, exantem) si prurit.

Ceclor (cefaclor monohidrat USP, Lilly), este un antibiotic semisintetic din clasa cefalosporinelor, pentru administrare orala. Din punct de vedere chimic este 3-cloro-7-D- (2-fenilglicinamido)-3-cefem-4-carboxilic acid monohidrat.

Indicatii Ceclor

Ceclor este indicat in tratamentul urmatoarelor infectii determinate de tulpini susceptibile ale microorganismelor evidentiate. Otita medie cauzata de Str. pneumoniae, Haemophilus influenzae, stafilococi, Str. pyogenes streptococi (beta-hemolitici de grupa A) si Moraxella catarrhalis (fost Branhamella catarrhalis). Infectiile tractului respirator inferior, inclusiv pneumonia, cauzate de Str. pneumoniae, Haemophilus influenzae, stafilococi, Str. pyogenes streptococi (beta-hemolitici de grupa A) si Moraxella catarrhalis (fost Branhamella catarrhalis). Infectiile tractului respirator superior, inclusiv faringita si amigdalita, cauzate de Str. pyogenes streptococi (beta-hemolitici de grupa A) si Moraxella catarrhalis.

Nota: Penicilina este medicamentul de electie in tratamentul si prevenirea infectiilor streptococice, inclusiv in profilaxia reumatismului articular acut. Amoxicilina a fost recomandata de American Heart Association ca regim standard pentru profilaxia endocarditei bacteriene in interventiile stomatologice, in cavitatea bucala si la nivelul cailor aeriene superioare, cu penicilina V, ca alternativa rationala si acceptabila, in profilaxia bacteriemiilor cu streptococi (beta-hemolitici din sursele mentionate.

Cefaclor este in general eficace in eradicarea streptococilor din nazofaringe; totusi, date substantiale evidentiind eficacitatea cefaclor in prevenirea secundara fie a reumatismului articular acut ori a endocarditei bacteriene, nu sunt disponibile in prezent.

Infectiile tractului urinar, inclusiv pielonefrita si cistita determinate de Escherichia coli, Proteus mirabilis, Klebsiella spp. si stafilococi coagulazo-negativi.
Nota: Cefaclor s-a dovedit eficace atat in infectiile acute, cat si in infectiile cronice ale tractului urinar. Infectiile pielii si ale tesuturilor moi determinate de Staphylococcus aureus si Str. pyogenes streptococi (beta-hemolitici de grupa A).
Sinuzita. Uretrita gonococica. Pentru determinarea susceptibilitatii microorganismelor incriminate la cefaclor ar trebui efectuate culturi si studii de susceptibilitate.

Mod de administrare Ceclor

Adulti: Doza uzuala este de 250 mg la 8 ore. Doza zilnica totala nu trebuie sa depaseasca 4 g/zi.
Copii: Doza uzuala zilnica recomandata este de 20 mg/kg/zi divizata in doze administrate la 8 ore. In cazul unor infectii mai grave, otita medie, sinuzita si infectii cauzate de organisme mai putin susceptibile, se recomanda 40 mg/kg/zi in doze divizate, pana la maximum 1 g/zi. Nu a fost stabilita eficacitatea si siguranta administrarii in cazul nou-nascutilor sub o luna.
Afectarea renala: De obicei, nu sunt necesare modificari ale dozajului in cazul pacientilor cu insuficienta renala moderata sau severa (vezi “Precautii”).

Contraindicatii Ceclor

Hipersensibilitate la cefalosporine.

Precautii Ceclor

Inainte de introducerea terapiei cu cefaclor, trebuie luate in considerare cu multa grija preexistenta unor reactii de hipersensibilitate la cefalosporine, peniciline sau alte medicamente. Daca acest produs va fi administrat pacientilor sensibili la penicilina, trebuie avut grija pentru ca au fost inregistrate si cazuri de soc anafilactic dupa administrarea antibioticelor beta-lactamice in cazul pacientilor hipersensibili. Medicamentul trebuie administrat cu multa grija si in cazul pacientilor cu episoade alergice cunoscute. Colita pseudomembranoasa a fost raportata in cazul administrarii majoritatii antibioticelor cu spectru larg.

Sarcina si alaptare

Nu s-a stabilit siguranta utilizarii acestui produs in timpul sarcinii la femei. Evaluarea studiilor experimentale realizate pe animale nu indica nici un efect nociv, fie el direct sau indirect, in ceea ce priveste dezvoltarea embrionului sau a fatului, a cursului dezvoltarii lui peri- si postnatale. Cefaclor trebuie folosit in timpul sarcinii numai daca este absoluta nevoie. Cefaclor este excretat in laptele uman. Cum nu se cunosc efectele asupra nou-nascutului, cefaclorul trebuie administrat cu multa grija femeilor aflate in perioada de alaptare (vezi “Proprietati farmacocinetice”).

Efecte asupra abilitatii de a conduce masina si de a utiliza alte masini

Cefaclor nu afecteaza abilitatile de conducere sau de utilizare a unor masini.

Reactii adverse

Un numar mic de pacienti au prezentat diaree si, rar, greata si varsaturi. Au fost raportate reactii asemanatoare bolii serului (eritem polimorf, eruptii eritematoase sau alte manifestari dermatologice insotite de artrita/artralgie, cu sau fara febra). Aceste reactii apar mai frecvent la copii decat la adulti. Ca si in cazul altor cefalosporine, reactii alergice cum ar fi eruptiile morbiliforme, urticaria si pruritul au fost observate.

Mult mai rar au fost raportate reactii de hipersensibilitate mult mai grave, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson, epidermoliza necrotica toxica si socul anafilactic. Ca si in cazul unor peniciline si a altor cefalosporine au fost raportate cazuri rare de hepatita tranzitorie si de icter colecistic. Foarte rar a aparut nefrita interstitiala reversibila. Eozinofilia, o usoara crestere a testelor AST, ALT si a fosfatazei alcaline, precum si foarte rare cazuri de trombocitopenie au fost raportate in timpul terapiei cu cefaclor.

Cefamandol nafat injectabil USP este un antibiotic, o cefalosporina semisintetica, cu spectru larg de actiune, conditionata la flacoane sterile pentru administrare parenterala. Este sarea de sodiu a 7-D-mandelamino-3-[[(1-methyl-1H-tetrazol-5-yl)-thio]methyl]-3-cepham-4-carboxilic acid, formiat (ester). Cefamandol nafat contine de asemenea 63 mg carbonat de sodiu/g de cefamandol activ. Continutul total de sodiu este de circa 77 mg (3,3 mEq Na+) pe gramul de cefamandol activ. Dupa dizolvare, cefamandol nafat este hidrolizat rapid la cefamandol si ambii compusi au activitate antibacteriana in vivo. Solutiile de cefamandol nafat au o culoare mergand de la galben deschis la culoarea chihlimbarului, in functie de concentratie si dizolvantul folosit. PH-ul solutiilor proaspat reconstituite este cuprins intre 6,0 si 8,5.

Indicatii Mandol

Mandol este indicat in tratamentul infectiilor grave datorate germenilor susceptibili, in urmatoarele boli: infectii ale tractului respirator inferior, inclusiv pneumonia, determinate de S. pneumoniae (D. pneumoniae), H. influenzae, Klebsiella spp., S. aureus (tulpinile producatoare si non-producatoare de penicilinaza), streptococi b-hemolitici si P. mirabilis. Infectii ale tractului urinar cauzate de E. coli, Proteus spp. (indol-pozitiv si indol-negativ), Enterobacter spp., Klebsiella spp. si streptococii de grup D. (Nota: Majoritatea tulpinilor de enterococi, de ex.: E. faecalis, sunt rezistente) si S. epidermidis. Peritonite cauzate de E. coli si Enterobacter spp. Septicemii determinate de E. coli, S. aureus (inclusiv tulpinile producatoare de penicilinaza), S. pneumoniae, S. pyogenes (streptococi b-hemolitici de grup A), H. influenzae si Klebsiella spp. Infectii ale pielii si structurilor tegumentare determinate de S. aureus (inclusiv tulpini producatoare de penicilinaza), S. pyogenes (streptococi b-hemolitici de grup A), H. influenzae, E. coli, Enterobacter spp. si P. mirabilis.

Infectii ale oaselor si articulatiilor determinate de S. aureus (tulpinile producatoare si non-producatoare de penicilinaza). Studii clinice si microbiologice in inflamatiile pelviene negonococice la femei, infectii ale tractului respirator inferior si infectii ale pielii releva frecvent cresterea atat a tulpinilor germenilor aerobi, cat si anaerobi. Mandol a fost utilizat cu succes in acele infectii la care au fost izolate mai multe microorganisme. Majoritatea tulpinilor de B. fragilis sunt rezistente in vitro; totusi, infectiile cauzate de tulpini susceptibile au fost tratate cu succes. Se vor face recoltari pentru izolarea, identificarea si cultivarea microorganismelor cauzale, si determinarea susceptibilitatii lor la cefamandol.

Terapia poate fi instituita inainte de aflarea rezultatelor studiilor de susceptibilitate; dar, odata cunoscute rezultatele, tratamentul antibiotic se va ajusta in consecinta. intr-un numar de stari septice, cu grampozitivi sau gramnegativi, suspectate sau confirmate, sau la pacienti cu alte infectii grave la care germenii cauzali nu au fost identificati, Mandol poate fi administrat concomitent cu un aminoglicozid (vezi “Precautii”). Ambele antibiotice se vor doza in functie de severitatea infectiei si de starea pacientului. Functia renala va fi atent monitorizata, in special daca sunt necesare doze mai crescute. Tratamentul infectiilor cu streptococ -hemolitic va continua timp de cel putin 10 zile.

Terapia profilactica: administrarea profilactica de Mandol, preoperator, intraoperator si postoperator poate reduce incidenta a numeroase infectii postoperatorii la pacientii supusi unor proceduri chirurgicale clasificate ca fiind contaminate sau potential contaminate (de ex.: chirurgia gastrointestinala, operatia cezariana, histerectomia vaginala sau colecistectomia la pacientii cu mare risc operator, precum cei in varsta de peste 70 de ani avand colecistita acuta, icter obstructiv sau calculi pe canalul biliar principal). in marea chirurgie in care riscul infectiei postoperatorii este scazut, dar serios (chirurgie cardiovasculara, neurochirurgie, artroplastia protetica), Mandol poate fi eficace in prevenirea unor astfel de infectii. Administrarea perioperatorie a cefamandol ar trebui sa fie oprita dupa 48 de ore de la interventia chirurgicala; totusi, in artroplastia protetica se recomanda administrarea timp de 72 de ore. Daca apar semne de infectie, se vor face recoltari pentru identificarea si cultivarea microorganismelor cauzale astfel incat sa se instituie terapia cea mai potrivita.

Doze si mod de administrare Mandol

Adulti: doza uzuala maxima, zilnica, este de 6 g, desi in cazuri rare au fost administrate pana la 12 g/zi in infectii grave care amenintau viata pacientului. Sugari si copii: administrarea de 50 pana la 100 mg/kg/zi in doze egale la 4 sau 8 ore. Aceasta doza poate fi crescuta pana la un total zilnic de 150 mg/kg (a nu se depasi doza maxima pentru adulti) in cazul infectiilor severe. Parametrii de laborator nu au fost indeajuns studiati in cazul sugarilor cu varste intre 1 si 6 luni; nu a fost stabilita siguranta administrarii acestui produs in cazul prematurilor si nou-nascutilor. Insuficienta renala: cand pacientii au insuficienta renala trebuie administrata o doza redusa si nivelele serice trebuie monitorizate indeaproape. Dupa o doza initiala de 1-2 g (functie de severitatea infectiei), se va administra o doza de intretinere urmand schema de mai jos.

Contraindicatii Mandol

Hipersensibilitatea la cefalosporine.

Masuri de precautie Mandol

Ca si in cazul altor antibiotice cu spectru larg, si in cazul administrarii de cefamandol a aparut hipotrombinemia, rapid reversibila dupa administrarea vitaminei K. Administrarea profilactica de vitamina K poate fi indicata in cazul pacientilor in varsta, tarati sau cu carente marcate de vitamina K. Desi cefamandol produce foarte rar o alterare a functiei renale, este totusi recomandata evaluarea starii renale, in special in cazul pacientilor grav bolnavi care primesc doze maxime. Cefamandol inhiba dehidrogenaza acetaldehidei la animale de laborator. O acumulare de acetaldehida poate sa apara la oameni daca se consuma concomitent etanol.inainte de introducerea terapiei cu cefamandol trebuie luata in consideratie cu multa grija preexistenta unor reactii de hipersensibilitate la cefalosporine, peniciline sau alte medicamente. Daca acest produs este administrat pacientilor alergici la penicilina trebuie avuta grija pentru ca au fost inregistrate si cazuri de hipersensibilitate incrucisata, inclusiv socul anafilactic, in cazul antibioticelor beta-lactamice. Medicamentul trebuie administrat cu multa grija si in cazul pacientilor cu episoade alergice cunoscute. Colita pseudomembranoasa a fost raportata in cazul administrarii majoritatii antibioticelor cu spectru larg.
Sarcina si alaptare: Categoria B1. Nu a fost stabilita siguranta utilizarii acestui produs in timpul sarcinii. Evaluarea rezultatelor obtinute in cazul studiilor experimentale pe animale nu a demonstrat ca administrarea acestui medicament ar avea efecte nocive directe sau indirecte asupra embrionului sau fatului, cursului gestatiei sau a dezvoltarii peri- si postnatale. Cefamandol trebuie administrat in timpul sarcinii numai daca este absoluta nevoie. Cefamandol este excretat in laptele uman, deci trebuie administrat cu multa grija femeilor aflate in perioada de alaptare.
Efecte asupra conducerii si utilizarii unor masini: Cefamandol nu afecteaza abilitatea de conducere sau de utilizare a unor masini.

Reactii adverse Mandol

Socul anafilactic, eruptii eritematoase macropapulare, urticarie, eozinofilie si febra medicamentoasa au fost raportate. Aceste reactii apar de obicei la pacientii cu istoric de alergie in special la penicilina. Scaderea clearance-ului la creatinina a fost raportata in cazul pacientilor cu afectare renala preexistenta. Ca si in cazul altor cefalosporine, cresteri tranzitorii ale ureei in sange au fost observate ocazional; frecventa acestora creste la pacientii peste 50 de ani. in unele cazuri a fost prezenta si o crestere usoara a creatininei serice. Neutropenia a fost raportata in special in cazul tratamentelor de lunga durata. Au fost raportate cresteri tranzitorii ale nivelelor AST, ALT si ALP. Rareori au fost raportate trombocitopenie, hepatita tranzitorie si icterul colestatic. Durerea la locul injectiei intramusculare nu este frecventa. Foarte rar apar tromboflebita, greata si varsaturile.

Cefalosporina de generatia intai. Nivel maxim in ser dupa administrarea a 1 g IV: 73 g/mL. 70% este eliminat nemetabolizat in urina.

Indicatii Cefadyl

Infectii ale tractului respirator cauzate de S. pneumoniae, S. aureus (tulpini producatoare sau nu de penicilinaza), specii de Klebsiella, H. influenzae si streptococi β-hemolitici de grup A.
Infectii cutanate cauzate de S. aureus, S. epidermidis (tulpini susceptibile la meticilina), E. coli, P. mirabilis, specii de Klebsiella si streptococi β-hemolitici de grup A.
Infectii ale tractului urinar cauzate de S. aureus, E. coli, P. mirabilis si specii de Klebsiella.
Septicemie cauzata de S. aureus, S. viridans, E. coli, specii de Klebsiella si streptococi β-hemolitici de grup A.
Endocardita cauzata de S. aureus, S. viridans.
Osteomielita cauzata de S. aureus, specii de Klebsiella, P. mirabilis si streptococi β-hemolitici de grup A.
Preoperator si postoperator pentru a reduce riscul de infectie in cazul histerectomiilor vaginale, interventiilor chirurgicale pe cord deschis si artroplastiei prostetice.

Precautii Cefadyl

Evaluati riscurile in raport cu beneficiile la copii cu varsta sub trei luni. Pentru administrare IM, se reconstituie fiola de 1 g cu apa sterila pentru injectii. Fiecare 1,2 mL contin 500 mg de cefapirin. Administrarea IM se face adanc intr-o masa musculara mare. Pentru administrare IV intermitenta se reconstituie 1 g in cel putin 10 mL de solutie si se administreza timp de 3-5 min. Se poate dilua ulterior cu 50-100 mL de solutie dextroza 5% sau SNS si se administreaza timp de 30 min. Solutiile pot fi congelate imediat dupa reconstituire si pastrate la -15°C timp de 60 de zile. Solutiile sunt stabile cel putin 12 ore la temperatura camerei sau 10 zile daca sunt pastrate la frigider. Solutiile sunt stabile si compatibile cu o varitetate de solutii timp de 24 ore la temperatura camerei la concentratii intre 2 si 30 mg/mL.

Observatii pentru pacient – familie

Medicamentul aste administrat parenteral. Anuntati medicului reactiile adverse, diareea, hematurie, rash, prurit sau lipsa de raspuns la tratament.

Evaluarea si controlul terapiei

Evaluati sensibilitatea la penicilina sau alte antibiotice. Monotiorizati HLG, aportul si eliminarile, testele functionale renale; reduceti doza in disfunctiile renale.

Mod de administrare Cefadyl

Intramuscular, intravenos
Infectii generalizate: Adulti- 0,5-1 g la 4-6 ore pana la 12 g/zi pentru infectii cu risc vital.
Copii mai mari de 3 luni- 40-80 mg/kg/zi in 4 doze egale, fara a depasi doza pentru adulti.
Preoperator: Adulti- 1-2 g cu 30-60 min inainte de interventia chirurgicala.
In timpul interventiei chirurgicale: Adulti- 1-2 g
Postoperator: Adulti- 1-2 g la intervale de 6 ore, timp de 24 ore. La pacientii cu disfunctie renala poate fi necesara o doza de 7,5-15 mg/kg la 12 h.

Fiecare flacon contine 0,5 g sau 1 g cefotaxim echivalent la 0,524 g, respectiv 1,048 g cefotaxim sodiu.

Actiune terapeutica Cefotax

Cefotax face parte din grupul cefalosporinelor si are efect bactericid. Este mai activ asupra bacililor gram negativi decat alte antibiotice cunoscute din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor, iar rezistenta bacteriana se dezvolta mai greu. Concentratiile inhibitorii microbiene sunt extrem de joase pentru majoritatea germenilor, avand o actiune foarte puternica la locul infectiei. Este un antibiotic de electie inmonoterapie. Cefotaximul este partial legat de proteinele serice (panala 50% din doza) si are o buna penetrare in tesuturi. Este eliminat in principal prin urina sub forma activa. Activitatea antibacteriana include germeni gram pozitivi, gram negativi si anaerobi, dintre care amintim: stafilococi, streptococi aerobi si anaerobi, Neisserii, Haemophilus influenzae, E. Coli, Klebsiella, Enterobacter, Proteus, Yersinii, Clostridii, Pseudomonas si Bacteriodes fragilis.

Indicatii Cefotax

Boli infectioase cu bacterii sensibile la Cefotax ca: infectii ale cailor respiratorii superioare si inferioare, infectii ale tractului genito-urinar (inclusiv gonoree), infectii intraabdominale (biliare, hepatice, infectii ale tractului gastro-intestinal, peritonite), infectii in sfera pelvina, infectii cutanate ale tesuturilor moi, arsuri, plagi infectate, infectii ale oaselor si articulatiilor, infectii ORL, buco-maxilo-faciale, infectii nosocomiale, infectii grave: septicemii, meningite, endocardite bacteriene, profilaxia infectiilor in chirurgia abdominala, toracica, ortopedica, imunitate deficitara (secundar terapiei imunodeprimante).

Mod de administrare Cefotax

Daca nu exista o indicatie speciala a medicului, se recomanda urmatoarele doze:
Adulti, adolescenti si copii a caror greutate corporala depaseste 50 kg,doza uzuala pentru administrare i.m. sau i.v. este 1 – 2 g la 12 ore. Pentru gonoree – injectii i.m. 1 g in doza unica.
Profilactic in interventii chirurgicale: injectii i.m. sau i.v. – 1 g cu o jumatate de ora inaintea interventiei chirurgicale.
Infectii necomplicate: injectiii.m. sau i.v. – 1 g la 12 ore.
Infectii medii si severe: injectii i.m. sau i.v. 1 – 2 g la 6 ore.
Infectii foarte grave ce pun viata in pericol: injectii i.m. sau i.v. – 2 g la 4 ore.
Adulti cu functia renala alterata (clearance la creatinina 5 ml/ min.): 1/2 din doza normala.
Doze uzuale pediatrice: Nou nascuti pana la 1 saptamana: injectii i.v. cu 50 mg/ kg corp la 12 ore.
Nou nascuti pana la 4 saptamani: injectii i.v. cu 50 mg/kg corp la 8 ore.
Sugari si copii pana la 50 kg greutate corporala: injectii i.m. sau i.v. cu 8 pana la 30 mg/kg corp la 4 ore sau 12 pana la 45 mg/kg corp la 6 ore. Doza maxima zilnica la sugari si copii nu trebuie sa depaseasca 12 g.
Este recomandat ca solutia sa se injecteze imediat dupa preparare. Solutia poate capata o coloratie galben palfara a afecta eficacitatea antibioticului si poate fi utilizata in decursul a 24 ore daca este pastrata la o temperatura care sa nu depaseasca 200 grade Celsius. Durata tratamentului, calea de administrare siintervalul intre administrari depinde de severitatea si raspunsul la tratament al infectiei.

Contraindicatii Cefotax

Hipersensibilitate la cefalosporine.

Precautii Cefotax

Pe perioada sarcinii: desi studiile efectuate nu au relevat efecte toxice asupra fatului sau malformatii, nu se recomanda administrarea Cefotax in cursul sarcinii, mai ales in primele 3 luni, decat daca exista indicatie stricta. Pacientii cu hipersensibilitate la penicilina pot prezenta de asemenea hipersensibilitate la Cefotax prin hipersensibilitate incrucisata.
Functie renala alterata. Tratamentul cu doze mari de Cefotax poate cauza convulsii.

Reactii adverse Cefotax

Injectiile i.v. lente (3-5 min) nu au efecte adverse, dar injectarea rapida poate provoca flebite. Injectiile i.m. fara adaugare de lidocaina pot provoca durere locala. Reactii alergice precum reactii cutanate, eosinofilie, febra anafilactica, leucopenie tranzitorie, cresterea tranzitorie a nivelului seric de TGO si TGP. Poate sa apara, de asemenea, diaree (daca aceasta este severa se intrerupe imediat tratamentul si se utilizeaza vancomicina).
Rar se poate produce soc anafilactic.
Nota: Pacientii in tratament cu Cefotax pot prezenta reactii fals pozitive ale glicozuriei, aceasta putand fi corect determinata prin folosirea metodelor enzimatice. Rareori se poate obtine un rezultat fals-pozitiv al testului Combs in timpul tratamentului cu Cefotax.

Ceclodyne 250 ; Ceclodyne Forte 500 – capsule continand cantitatea echivalenta de cefaclor monohidrat corespunzatoare la 250, respectiv 500 mg cefaclor.
Ceclodyne 125, Ceclodyne 250, Ceclodyne 375 – pulbere suspendabila pentru prepararea a 60 ml suspensie orala, continand 1,5 g, 3 g, 4,5 g cefaclor anhidru sub forma de monohidrat si excipienti pana la 30 g. O lingurita dozatoare (5 ml suspensie) contine 125 mg, 250 mg, respectiv 375 mg cefaclor anhidru sub forma de monohidrat. Suspensia reconstituita are gust dulce aromat de vanilie, caramel.

Actiune terapeutica Ceclodyne

Cefaclorul este un antibiotic de semisinteza derivat al acidulm 7-aminocefalosporanic. Face parte din grupa cefalosporinelor orale de generatia a doua. Are actiune bactericida prin inhibitia proceselor enzimatice implicate in sinteza peretelui celular bacterian.
In vitro are actiune asupra urmatoarelor microorganisme: gram pozitivi (stafilococi, inclusiv tulpini producatoare de penicilinaza, Staphylococcus aureus, Staphylococcus saprofyticus, streptococi alfa- si beta-hemolitici, Streptococcus pyogenes, tulpini de Streptococcu spneumoniae); gram negativi (Moraxella catarrhalis, Escherichia coli,Proteus mirabilis, Klebsiella pneumoniae, Haemophilus influenzae, inclusiv tulpini ampicilino-rezistente producatoare de beta-lactamaza, Citrobacter diversus, Neisseria gonorrhaeae); anaerobi (Propionibacteria acnes si Bacteroides sp. (exclusiv B. fragilis), peptococi, peptostreptococi).
Studiile in vitro au evidentiat ca cefaclorul este mai activ decat cefalexinul fata de Haemophilus influenzae si Streptococcus pneumoniae si la fel de activ fata de Staphylococcus aureus si alti coci gram pozitivi. Dintre cefalosporinele de uz oral cefaclor este cel mai activ fata de Haemophilus influenzae.
Absorbtie: Este bine absorbit dupa administrare orala 95%. In prezenta alimentelor absorbtia totala nu se modifica, fiind intarziata doar atingerea nivelului plasmatic maxim.
Concentratii serice: in urma administrarii inainte de masa a 250 mg, 500 mg si 1 g dupa 30 – 60 minute se ating concentratii plasmatice maxime de 7, 13 si respectiv 23 mg/ml. Timpul de injumatatire este 0,6 – 0,9 ore. Probenecidul prelungeste semnificativ timpul de injumatatire. S-a evidentiat faptul ca spre deosebire de cefalexin, la cefaclor timpul de injumatatire a fost putin influentat la bolnavii cu insuficienta renala, si nesemnificativ modificat, la bolnavii supusi hemodializei.
Eliminare: Cefaclorul este rapid excretat de rinichi; 60-85% se eliminane modificat prin urina in 8 ore.

Indicatii Ceclodyne

Este recomandat in afectiuni cu germeni sensibili: infectii acute si cronice ale cailor respiratorii inferioare, inclusiv pneumonii; infectii ale cailor respiratorii superioare, inclusiv faringita si tonsilita; otita medie; infectii acute si cronice ale tractului urinar; infectii ale tesutului cutanat si subcutanat determinate de Staphylococcus aureus si Streptococcus pyogenes.
Este considerat antibiotic de electie in urmatoarele cazuri: infectii respiratorii cu Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis; otite medii produse de Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Haemophilus influenzae, stafilococi, Moraxella catarrhalis; afectiuni ale tractului urinar cu Escherichia coli, Proteus mirabilis, Klebsiella sp., stafilococi coagulazo-negativi; afectiuni ale Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes. Eficienta tratamentului cu cefaclor la copii: otita medie 92%, faringita, tonsilita 99%, bronhopneumonie 99%, infectii urinare 98%, infectii ale pielii 100 %.

Mod de administrare Ceclodyne

Adulti: 250 mg la fiecare 8 ore; in cazuri mai severe dozele se pot dubla, doza maxima fiind 4 g/zi.
Copii: 20-40 mg/kg corp/24 ore fractionat la 8 ore, fara a depasi 1 g/zi la copiii sub 6 ani.

Contraindicatii Ceclodyne

La bolnavii cu alergie la cefalosporine, precautii la administrare pentru bolnavii cu fenomene alergice la peniciline, inregistrandu-se cazuri de soc anafilactic dupa administrarea ambelor clase de antibiotice.

Precautii

Precautie in cazul administrarii la pacientii cu fenomene de hipersensibilitate cunoscute la cefalosporine, peniciline sau alte medicamente. Se administreaza in timpul sarcinii numai daca este absolut necesar. Se elimina in laptele matern.

Reactii adverse Ceclodyne

In general cefaclorul este bine tolerat. Manifestari alergice (1,5% din cazuri) sub forma de eruptii moniliforme, urticarie, prurit. Rar au fost raportate reactii de hipersensibilitate grave: sindromul Stevens – Johnson, epidermoliza necrotica toxica (mai putin de 1 din 200 de bolnavi), soc anafilactic.
Reactii asemanatoare bolii serului: eritem polimorf, eruptii eritematoase insotite de artralgie, cu sau fara febra. Un numar de aprox. 2,5% din pacienti au acuzat tulburari gastro-intestinale. Ca si in cazul altor cefalosporine s-a semnalat rar hepatita tranzitorie si icter colestatic si foarte rar nefrita interstitiala reversibila. Alergie partial incrucisata cu penicilinele. Manifestari alergice apar rar (1,5% din cazuri) sub forma de urticarie, prurit.

Fiecare flacon contine cefoperazona sodica 0,5 g sau 1 g.

Actiune terapeutica Cefozon

Antibiotic din grupul cefalosporinelor cu actiune bactericida prin inhibarea sintezei peretelui celular bacterian. Cefozon este activ in vitro impotriva unei varietati largi de germeni patogeni si este rezistent la degradarea de catre betal-actamaza. Microorganismele sensibile sunt:
Bacterii gram negative: Stafilococ auriu cu sau fara penicilinaza, Stafilococcus epidermis, Stafilococcus pyogenes grup A beta-hemolitic, Streptococcus agalactiae grup B beta-hemolitic, Streptococcus faecalis, majoritatea varietatilor de Streptococ beta-hemolitic.
Bacterii gram pozitive: E. coli, Klebsiella, Enterobacter, Haemophilus influenzae (varietatile betalactamaza pozitive sau negative), Proteus (mirabilis, vulgaris, morgani), Salmonele si Shigelle, Pseudomonas, Neisseria gonoree (beta-lactamaza pozitiva sau negativa), Neisseria meningitidis, Bordetella pertussis, Yersinia enterocollitica.
Germeni anaerobi: coci gram pozitivi si negativi (incluzand Peptococcus, Pepto streptococcus),bacili gram pozitivi (clostridii), bacili gram negativi (bacteroides, fusobacterium). Valori ridicate ale concentratiei de Cefozon in urina sau bila se obtin dupa administrarea unei singure doze.
Timpul de injumatatire al Cefozonului seric este de aproximativ 2 ore. Cefozon realizeaza concentratia terapeutica in toate fluidele si tesuturile, ex.: L.C.R. (la pacientii cu meningele inflamat), urina, bila si peretele vezicii biliare, sputa si plaman, amigdale palatine, sinusuri, rinichi, uretre, prostata si testicule, uter si lichid amniotic. Repetarea administrarii de Cefozon nu duce la acumularea medicamentului la subiectii normali. Peak-ul plasmatic si timpul de injumatatire mediu sunt similare la subiectii normali si la pacientii cu insuficienta renala. La pacientii cu disfunctii hepatice, timpul de injumatatire mediu este prelungit, iar eliminarea urinara este crescuta.
La pacientii cu insuficienta atat hepatica cat si renala, Cefozon se acumuleaza in ser .

Indicatii Cefozon

Cefozon este indicat in: infectii ale cailor respiratorii superioare si inferioare, infectii biliare, hepatice, peritonite, alte infectii in cavitatea abdominala inclusiv in bazin: afectiuni inflamatorii pelvine, endometrite, infectii ale tractului genital feminin.
Infectii ale tractului urinar (inclusiv gonoree), infectii cutanate si ale tesuturilor moi, arsuri, plagi infectate.
Infectii ale oaselor si articulatiilor, infectii ORL, buco-maxilo-faciale.
Profilaxia infectiilor in chirurgia toracica, abdominala si ortopedica, septicemie, meningita.
Stare de imunitate deficitara (infectii in granulocitopenia secundara tratamentelor imunodeprimante).

Mod de administrare Cefozon

La adulti doza medie este de 2 – 4 g/zi administrat in parti egale la 12 ore. In infectii severe doza poate fi crescuta pana la 8 g/zi administrata in parti egale la 12 ore. 12 g/zi se pot administra in doze egal fractionate la 8 ore, iar administrarea pana la 16 g/zi in doze fractionate a fost facuta fara a fi raportate complicatii. Doza recomandata in cazul uretritelor gonococice necomplicate este de 500 mg i.m. ca doza unica.
Pacientii cu insuficienta renala nu necesitare ajustarea dozelor de 2 – 4 g/zi. Pentru pacientii a caror rata defiltrare glomerulara este mai mica de 18 ml/min sau atunci cand nivelul creatininei serice este mai mare de 36 mg/dl, doza maxima de Cefozon trebuie sa fie de 4 g/zi. Solutia de Cefozon si aminoglicozide nu se vor amesteca direct deoarece exista o incompatibilitate fizica intre ele. La sugari si copii doza este de 50 – 200 mg/kg corp/zi si se administreaza in doua prize la 12 ore. O doza mai mare de 300 mg/kg corp/zi poate fi folosita in tratamentul unor infectii severe (meningite) fara a creste riscul efectelor adverse. In scop profilactic pentru interventii chirurgicale pot fi administrate 1 – 2 g i.v. cu 30- 90 minute inaintea operatiei si doza poate fi repetata la 12 ore timp de 1-3 zile dupa operatie.
Administrare intravenoasa: Pentru obtinerea solutiei initiale se introduc in flaconul cu pulbere sterila 2,8 ml solvent la 1 g de cefoperazona (pentru a usura reconstituirea se pot folosi 5 ml/g).
Solutii utilizate: Dextroza 5% sau 10%. Dextroza 5% cu 0,9% clorura de sodiu. Dextroza 5% cu 0,2% clorura de sodiu. Ser fiziologic 0,9%. Apa distilata pentru injectii. Pentru perfuzii intermitente se vor dizolva 1 – 2 g de Cefozon in 20 – 100 ml de solutie intravenoasa si se vor administra intravenos intr-un interval de 15 minute pana la 1 ora. Daca se prefera apa distilata pentru dilutie nu se vor adauga mai mult de 20 ml la un flacon. Pentru perfuzii continue fiecare gram de Cefozon trebuie dizolvat in 5 ml apa distilata si adaugat apoi la solutia de perfuzie. Pentru injectare i.v.directa pentru fiecare administrare doza maxima este de 2 g la adulti si 50 mg/kg corp/zi la copii. Cefozon trebuie dizolvat la oconcentratie de 100 mg/ml, iar durata administrarii sa fie de cel putin 3 – 5 minute.
Administrare intramusculara: Pentru o administrare i.m. se va folosi ca diluant apa distilata. La o cantitate de 250 mg/ml sau mai mult se va folosi si solutie de clorhidrat de lidocaina 0,5%. Aceasta solutie se va prepara folosind o combinatie de apa distilata pentru injectii si xilina 2 %, obtinandu-se o solutie de 0,5% xilina. Se recomanda ca procesul de dilutie sa fie efectuat in 2 etape: ca prima etapa se adauga cantitatea necesara de apa distilata si se amesteca pana cand pulberea este complet dizolvata, apoi se adauga cantitatea necesara de lidocaina 2% si se amesteca. Concentratia finala de cefoperazon
Etapa 1 Volum de Apa distil.
Etapa 2 Volum de Lidoc. 2% Volum Total
Flacon 0,5 g: 250 mg/ ml 333 mg/ ml 1,3 ml 0 ,9 ml 0,4 ml 0,3 ml 2ml 1,5 ml
Flacon 1 g  :   250 mg/ ml 2,6 ml 0,6 ml 4 ml
Injectarea se va face intramuscular profund .

Contraindicatii Cefozon

Cefozon este contraindicat la pacientii cu alergie la cefalosporine.
Atentie! inaintea inceperii tratamentului cu Cefozon se va face o anamneza amanuntita care sa evidentieze in antecedente hipersensibilitatea la cefalosporine, peniciline sau alte medicamente. Antibioticul se va administra cu precautii la pacientii sensibili la penicilina si la pacientii care prezinta diverse forme de alergie in special la medicamente. Daca apar reactii alergice, terapia cu Cefozon trebuie intrerupta. Reactiile anafilactice necesita tratament de urgenta cu adrenalina, oxigen, streorizi i.v., in functie de gravitate.

Precautii Cefozon

Modificarea dozei poate fi necesara in caz de obstructie biliara severa, boli hepatice sau disfunctie renala. La pacientii cu disfunctie atat renala cat si hepatica doza de Cefozon nu trebuie sa depaseasca 2g/zi. Ca si alte antibiotice, deficitul de vitamina K poate aparea la unii pacienti, astfel incat administrarea acestei vitamine este recomandata in aceste cazuri. Pacientii trebuie avertizati cu privire la riscul ingestiei de bauturi alcoolice in acelasi timp cu administrarea de Cefozon. S-a semnalat aparitia transpiratiilor si cefaleei dupa ingestia de alcool in cursul si pana la 5 zile dupa tratamentul cu Cefozon.Sarcina si alaptare: La gravide se va utiliza numai daca este strict necesar. In laptele matern trec numai mici cantitati de Cefozon, dar trebuie avute in vedere anumite precautii cand se administreaza mamelor care alapteaza.
Utilizare la sugari: Cefozon a fost testat si folosit la sugari, dar in tratamentul nou-nascutilor si a copiilor nascuti prematur trebuie luate in calcul si eventualele riscuri.

Reactii adverse Cefozon

Hipersensibilitate manifestata prin rash, urticarie, eosinofilie si febra. La aceste reactii sunt mai predispusi pacientii avand in antecedente sensibilitate la penicilina. De asemenea, a fost raportata si o usoara scadere a neutrofilelor. Cresterea tranzitorie a TGO si TGP si a fosfatozei alcaline poate fi intalnita.

Cefalexin, Dista, este un antibiotic semisintetic din clasa cefalosporinelor, conditionat pentru administrare orala. Din punct de vedere chimic este 7-(D-a-amino-a-phenylacetamido)-3-methyl-3-cephem-4-carboxilic, acid monohidrat. Nucleul cefalexin este asemanator acelora al altor cefalosporine.
Compusul este un “zwitterion”; molecula contine ambii radicali: bazic si acid. Punctul izoelectric al cefalexin in apa este aproximativ 4,5-5. Forma cristalina a cefalexin este un monohidrat. Este o substanta solida, alba, cristalina, cu gust amar. Solubilitatea in apa este scazuta la temperatura camerei; 1 sau 2 mg/ml se pot dizolva usor, dar concentratii mai ridicate se obtin cu dificultate.

Indicatii Keflex

Keflex este indicat in tratamentul urmatoarelor infectii determinate de tulpini susceptibile ale microorganismelor evidentiate:
Sinuzite bacteriene cauzate de streptococi, Str. pneumoniae si de Staphylococcus aureus (numai tulpinile meticilino sensibile).
Infectiile tractului respirator cauzate de Str. pneumoniae si streptococi -hemolitici de grupa A. (Penicilina este medicamentul de electie in tratamentul si prevenirea infectiilor streptococice, inclusiv in profilaxia reumatismului poliarticular acut. Cefalexin este in general eficace in eradicarea streptococilor din nazofaringe; totusi, date substantiale evidentiind eficacitatea cefalexin in prevenirea secundara a reumatismului poliarticular acut nu sunt disponibile in prezent).
Otita medie cauzata de Str. pneumoniae, Haemophilus influenzae, stafilococi, streptococi stafilococi, streptococi si Moraxella catarrhalis.
Infectiile pielii si ale tesuturilor moi determinate de stafilococi si/sau streptococi. Infectii osoase cauzate de stafilococi si/sau Proteus mirabilis.
Infectiile tractului genitourinar, inclusiv prostatita acuta, determinate de Escherichia coli, Proteus mirabilis si Klebsiella spp.
Infectii dentare cauzate de stafilococi si/sau streptococi.
Nota: Pentru determinarea susceptibilitatii microorganismelor incriminate la cefalexin, ar trebui efectuate culturi si teste de susceptibilitate. Functia renala trebuie explorata la nevoie.

Mod de administrare Keflex

Adulti: Doza pentru adulti variaza intre 1-4 g zilnic, in doze divizate. Daca sunt necesare doze zilnice mai mari de 4 g trebuie luata in considerare administrarea parenterala a unor doze adecvate de cefalosporine.
Persoane in varsta: Doza este aceeasi ca si la adulti daca pacientul nu prezinta afectarea functiei renale.
Copii: Doza uzuala zilnica recomandata este de 25-50 mg/kg in doze divizate. In cazul unor infectii foarte grave doza se poate dubla (maximum 4 g/zi).
Insuficienta renala: Dozajul trebuie redus daca pacientul are insuficienta renala marcata.

Contraindicatii Keflex

Hipersensibilitatea la cefalosporine. Precautii speciale in folosire: inainte de introducerea terapiei cu cefalexin, trebuie luata in considerare cu multa grija preexistenta unor reactii de hipersensibilitate la cefalosporine, peniciline sau alte medicamente. Cefalexin trebuie administrat cu multa grija pacientilor alergici la penicilina. Exista unele dovezi clinice si de laborator care probeaza alergenitatea incrucisata partiala a penicilinelor si cefalosporinelor. Unii pacienti au avut reactii severe (inclusiv soc anafilactic) la ambele medicamente. Colita pseudomembranoasa a fost raportata in cazul administrarii majoritatii antibioticelor cu spectru larg, inclusiv cefalexin.

Precautii Keflex

Cefalexin trebuie administrat cu multa grija pacientilor cu insuficienta renala marcata. in aceste cazuri trebuie facute studii si observatii de laborator pentru a stabili dozajul potrivit, care poate sa fie mai redus decat cel recomandat uzual.

Keflex in sarcina si alaptare

Categoria B1. Nu s-a stabilit siguranta utilizarii acestui produs in timpul sarcinii la femei. Evaluarea studiilor experimentale realizate pe animale nu indica nici un efect nociv, fie el direct sau indirect, in ceea ce priveste dezvoltarea embrionului sau a fatului, a cursului gestatiei si dezvoltarii peri- si postnatale. Desi studiile clinice si de laborator nu au demonstrat teratogenitatea acestui produs, totusi acesta trebuie administrat cu grija femeilor gravide. Excretia de cefalexin in laptele uman creste pana la 4 ore de la administrarea unei doze de 500 mg. Medicamentul atinge un nivel maxim de 4 mg/ml si apoi descreste gradual disparand la 8 ore dupa administrare. Cefalexin trebuie administrat cu precautie femeilor in perioada de alaptare.

Efecte asupra abilitatii de a conduce masina si de a utiliza alte masini

Keflex nu afecteaza abilitatea de conducere sau de utilizare a unor masini.

Reactii adverse Keflex

Un numar mic de pacienti tratati cu cefalexin au prezentat tulburari gastrice cum ar fi: diaree, greata, varsaturi, dispepsie si dureri abdominale. Au fost raportate reactii alergice cum ar fi eruptii eritematoase, urticarie, angioedem si rar eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson sau epidermoliza necrotica toxica. A fost raportat de asemenea si socul anafilactic. Ca si in cazul altor cefalosporine, au existat raportari rare de nefrita interstitiala reversibila. Au fost raportate eozinofilia, neutropenia, trombocitopenia si usoare cresteri ale nivelelor AST si ALT. Ca si in cazul unor peniciline si a altor cefalosporine au fost raportate cazuri rare de hepatita tranzitorie si de icter colecistic. Pot sa apara prurit anal si genital, candidioza genitala, vaginita si secretii vaginale. Au mai fost raportate ameteala, oboseala, dureri de cap, agitatie, confuzie, halucinatii, artralgie, artrita si dureri articulare.

Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiuni

Administrarea concurenta de probenecid reduce eliminarea renala a cefalexin, aceasta rezultand in nivele serice crescute si concentratii serice prelungite. In timpul tratamentului cu cefalexin s-au inregistrat rezultate pozitive alte testului Coombs direct. Testele de urina ale pacientilor tratati cu cefalexin pot da reactii fals pozitive pentru glucoza in cazul utilizarii reactiilor de reducere a cuprului.

Supradozare Keflex

Semne si simptome: pot include greata, varsaturi, disconfort epigastric, diaree si hematurie.
Tratament: Nu este necesara decontaminarea gastrointestinala decat daca s-au ingerat doze de 5 -10 ori mai mari decat doza normala. Pe langa masurile generale de intretinere, care ar fi necesare, administrarea carbunelui activ, in locul ori impreuna cu golirea gastrica, poate reduce absorbtia. Nu s-a stabilit inca daca sunt benefice in cazurile de supradozaj de cefalexin diureza fortata, dializa peritoneala, hemodializa sau hemoperfuzii cu carbune medicinal.

Proprietati farmacodinamice Keflex

Cefalexin este un antibiotic semisintetic din clasa cefalosporinelor. Actiunea bacteriana a cefalosporinelor rezulta din inhibitia sintezei peretelui celular. Cefalexin este activ in vitro impotriva urmatoarelor organisme: streptococi beta-hemolitici;stafilococi, inclusiv tulpini coagulazo-pozitive, coagulazo-negative si producatoare de penicilinaze; Str. pneumoniae; Escherichia coli; Proteus mirabilis; Klebsiella spp.; Haemophilus influenzae; Branhamella catarrhalis. Majoritatea tulpinilor de enterococi (Streptococcus faecalis) si cateva tulpini de stafilococi sunt rezistente la cefalexin. Cefalexin nu este activ impotriva majoritatii tulpinilor de Enterobacter species, Morganella morganii si Proteus vulgaris. Nu are nici o activitate impotriva Pseudomonas sau Acinetobacter calcoaceticus. La teste realizate in vitro s-a demonstrat ca stafilococii dezvolta rezistenta incrucisata la cefalexin si antibioticele de tip meticilina.

Proprietati farmacocinetice Keflex

Cefalexin este rapid absorbit dupa administrarea orala. Dupa administrarea unor doze de 250 mg, 500 mg si 1 g, varful nivelelor medii serice, de circa 9, 18 si respectiv 32 mg/l au fost obtinute dupa 1 ora. Daca cefalexin este luat cu alimente, absorbtia poate fi intarziata, dar cantitatea totala absorbita nu se modifica prea mult. Pana la 15% dintr-o doza de cefalexin este legata de proteinele plasmatice. Timpul de injumatatire plasmatic este de aproximativ 1 ora; timpul de injumatatire este mai mare la pacientii cu disfunctii renale. Cefalexin este larg distribuit in corp, dar nu patrunde in cantitati insemnate in lichidul cerebrospinal. Traverseaza bariera placentara si cantitati mici se regasesc in laptele mamelor care alapteaza. Cefalexin nu este metabolizat. Aproximativ 90% dintr-o doza este excretat prin urina in primele 8 ore prin filtrare glomerulara si secretie tubulara; concentratii urinare de aproximativ 1000, 2 000 si 5 000 mg/l au fost obtinute dupa administrarea unor doze de 250 mg, 500 mg si respectiv 1 g. Probenecid intarzie excretia urinara.

Date preclinice de siguranta

Studiile realizate pe animale nu au demonstrat efecte adverse in legatura cu fertilitatea, viabilitatea fatului, greutatea sau marimea fatului. Nu exista o toxicitate crescuta fata de puii si sobolanii nou-nascuti comparativ cu animalele adulte. Doza letala orala – LD50 – de cefalexin, la sobolani este de 5 000 mg/kg corp.

1 capsula contine cefatrizina propilenglicol 500 mg/5 ml. 1 flacon contine pudra pentru suspensie orala cefatrizina propilenglicol 500 mg/5 ml.

Actiune terapeutica Gertemicin

Cefalosporina de generatia a 2-a cu actiune bactericida prin inhibitia sintezei peretelui bacterian. Activa pe germeni gram pozitivi si gram negativi: Stafilococi coagulazo-pozitivi si pelicilinazo-secretori, Streptococcus beta-hemolitic, Streptococcus pneumoniae, E. Coli, Klebsiella, Proteus, Haemophilus influenzae, Gonococ, Shigella, Salmonella. Se absoarbe bine in tractul digestiv realizand concentratii serice active la o ora si jumatate dupa adminis-trare. Se elimina renal.

Indicatii Gertemicin

Infectii ale tractului respirator superior si inferior (faringite, pneumonii), sinuzita, otita medie, infectii ale tractului urinar, prostatite, infectii ale pielii si tesutului subcutanat cu germeni sensibili.

Contraindicatii Gertemicin

Alergie la cefalosporine.

Reactii adverse Gertemicin

Tulburari gastro-intestinale: diaree, greata, voma.
Reactii de hipersensibilitate: eritem, prurit, edem angio-neurotic, criza de astm care dispar la intreruperea tratamentului. Mai pot aparea: albuminurie, pozitivarea testului Coombs. Precautii la bolnavii cu insuficienta renala, in perioada sarcinii si alaptarii.

Mod de administrare Gertemicin

Adulti si copii peste 12 ani: in infectii respiratorii (cu exceptia pneumoniei lobare si bronhopneumoniei), infectii urinare si cutanate moderate 750-1 000 mg/zi divizate in 2-4 prize. In infectii urinare severe, pneumonie lobara, bronhopneumonie doza este de 1 500 mg/zi. Copii sub 12 ani: 20-40 mg/kg corp/zi divizate in 2-3 prize. In otita medie si infectiile Haemophilus: 50-70 mg/kg corp/zi. Administrarea in timpul mesei poate preveni aparitia eventualelor tulburari gastro-intestinale si nu influenteaza absorbtia. Tratamentul se continua cel putin 2-3 zile dupa disparitia simptomelor. Pentru pacientii cu insuficienta renala doza se ajusteaza in functie de clearance-ul la creatinina.
Mod de preparare: se agita sticla pentru omogenizarea pulberii; se adauga apa pana la nivelul indicat pe sticla si se agita.