Ceftazidime este o cefalosporina bactericida rezistenta la majoritatea beta-lactamazelor si activa asupra unei game largi de germeni gram pozitivi si gram negativi. Este indicata in tratamentul infectiilor unibacteriene sau pluribacteriene, determinate de germeni sensibili. Ca urmare a spectrului larg de actiune, ceftazidime poate fi utilizata singura, ca antibiotic de prima linie, pana la sosirea rezultatului antibiogramei. in tratamentul meningitelor, se recomanda cunoasterea rezultatului antibiogramei, inainte de a se administra ceftazidime ca medicatie unica. Produsul poate fi utilizat in tratamentul infectiilor determinate de germeni rezistenti la alte antibiotice, ca de exemplu: aminoglicozide si numeroase alte cefalosporine. Daca este necesar, poate fi utilizat in combinatie cu un aminoglicozid sau cu un alt antibiotic beta-lactaminic (de exemplu in prezenta unei neutropenii severe) sau cu un antibiotic activ impotriva anaerobilor, cand se suspicioneaza o infectie cu Bacteroides fragilis (vezi “Precautiile farmaceutice”).

Indicatiile Fortum includ:

Infectii severe sistemice: de exemplu septicemii, peritonite, meningite, infectii la bolnavi imunodeprimati cu tumori maligne, leucemii sau limfoame si la pacientii din serviciile de terapie intensiva cu afectiuni specifice, de exemplu arsuri suprainfectate.
Infectii ale cailor respiratorii: de exemplu pneumonii, bronhopneumonii, pleurezii, empieme, abcese pulmonare, bronsiectazii suprainfectate, bronsite si infectii pulmonare la bolnavii cu fibroza chistica (mucoviscidoza).
Infectii din sfera ORL: de exemplu otite medii, otite externe severe, mastoidite, sinuzite si alte infectii severe ale urechii sau gatului. Infectii ale tractului urinar: de exemplu pielonefrite acute si cronice, pielite, prostatite, cistite, uretrite (numai de etiologie bacteriana), abcese renale si litiaza renala sau vezicala suprainfectate.
Infectii ale pielii si tesuturilor moi: de exemplu erizipel, abcese, celulite, arsuri si plagi suprainfectate, mastite, ulcere cutanate.
Infectii gastrointestinale, biliare si abdominale: de exemplu colangite, colecistite, empiem vezicular, abcese intraabdominale, peritonite, diverticulite, enterocolite, infectii post-partum si procese inflamatorii pelvine.
Infectii osteoarticulare: de exemplu osteite, osteomielite, artrite septice, bursite suprainfectate.
Dializa: infectii asociate hemodializei, dializei peritoneale si dializei peritoneale cronice ambulatorii.

Contraindicatii Fortum

Ceftazidime este contraindicat la bolnavii cu hipersensibilitate cunoscuta la cefalosporine.

Reactii adverse Fortum

Studiile clinice au aratat ca ceftazidime este in general bine tolerat. Reactiile adverse sunt putin frecvente si includ:
Reactii locale: flebite sau tromboflebite dupa administrarea i.v., dureri si/sau inflamatie dupa administrare i.m.;
Reactii de hipersensibilitate: rash maculopapular sau urticarian, febra, prurit si foarte rar angioedem si reactii anafilactice (bronhospasm si/sau hipotensiune);
Reactii gastrointestinale: diaree, greturi, varsaturi, dureri abdominale si foarte rar afte bucale sau colite.
Alte reactii adverse ce pot fi asociate cu administrarea de ceftazidime sau sunt de etiologie incerta, includ:
Reactii genitourinare: candidoze vaginale;
Reactii ale sistemului nervos central: cefalee, ameteli, parestezii, disgeuzie (gust neplacut). S-au semnalat convulsii la pacienti cu insuficienta renala, la care dozele de ceftazidime nu au fost reduse corespunzator.
Modificarile tranzitorii ale unor teste de laborator includ: eozinofilie, test Coombs pozitiv fara hemoliza, trombocitoza si usoara crestere a uneia sau mai multor enzime hepatice: ALAT (SGOT), ASAT (SGTP), LDH, Gamma-GTP si fosfataza alcalina. Ca si in cazul altor cefalosporine, s-a observat o crestere tranzitorie a ureei sanguine, azotului total neproteic si/sau a creatininei serice; aceste observatii sunt ocazionale. Foarte rar s-au pus in evidenta leucopenii, neutropenii, trombocitopenii si limfocitoze, toate tranzitorii.

Mod de administrare Fortum

Adulti: Doza de ceftazidime pentru un adult este intre 1 si 6 g pe zi, adica 500 mg, 1 g sau 2 g administrate la 12 sau 8 ore interval. in infectiile urinare si in alte infectii mai putin severe, doza adecvata este de 500 mg sau 1 g la 12 ore interval. In majoritatea infectiilor dozele optime sunt de 1 g la 8 ore sau 2 g la 12 ore. In infectii foarte severe, mai ales la bolnavii imuno-deprimati, inclusiv cei cu neutropenie marcata, se indica administrarea de 2 g la interval de 8 sau 12 ore.

Fibroza chistica (muco-viscidoza): La adultii suferind de fibroza chistica, cu functie renala normala si care au infectii pulmonare determinate de Pseudomonas, se vor administra doze mari, cuprinse intre 100-150 mg/kg/zi divizate in trei prize.
La adultii cu functie renala buna doza de 9 g/zi a putut fi administrata fara riscuri.
Sugari si copii: Doza uzuala la copiii peste doua luni este cuprinsa intre 30-100 mg/kg/zi, repartizat in 2-3 prize. La copiii cu fibroza chistica, meningita sau imuno-deprimati, dozele cresc pana la 150 mg/kg/zi (maximum 6 g/zi) repartizat in 3 prize.
Nou-nascuti si sugari pana la doua luni: Desi experienta clinica este limitata, doza zilnica de 25-60 mg/kg divizata in doua prize s-a dovedit eficace. La nou-nascuti timpul de injumatatire poate fi de 3 sau 4 ori mai lung.

E-MOX este indicat în infectii cu germeni sensibili la amoxicilina: Infectii respiratorii: pneumonie, bronsita, bronho-pneumonie, abces pulmonar. Afectiuni ORL: otita, sinuzita, amigdalita, faringita, laringita. Infectii genito-urinare: cistite, pielonefrite, uretrite, gonoree. Infectii dermatologice, ale oaselor si tesuturilor moi, erizipel, celulite, limfangite.

Contraindicatii E-MOX

Hipersensibilitate cunoscuta la produs (eventual penicilina sau cefalosporine), mononucleoza infectioasa.

Reactii adverse E-MOX

Rareori tulburari gastrointestinale (diaree). Reactii de hipersensibilizare sub forma de rush cutanat, eozinofilie, dermatita exfoliativa.

Compozitie E-MOX

Capsule continând 500 mg amoxicilina (sub forma de trihidrat). Pulbere pentru suspensie orala continând 250 mg/5 ml amoxicilina (sub forma de trihidrat).

Actiune E-MOX

E-MOX este o penicilina de semisinteza cu spectru larg de actiune, cuprinzând atât germeni grampozitivi cât si germeni gramnegativi. E-MOX este bine tolerat chiar si în doze mari.

Administrare E-MOX

Adulti si copii peste 40 kg: în infectii moderate sau severe 250 – 500 mg la interval de 8 ore; în infectiile foarte severe 1 000 mg la interval de 8 ore. Sugari si copii sub 40 kg: 1 – 2 lingurite 5 – 10 ml de suspensie la interval de 8 ore, functie de vârsta si gravitatea infectiei. Nota: Tratamentul se va continua înca 48 – 72 ore dupa disparitia semnelor de infectie bacteriana. Prepararea suspensiei de E-MOX se face adaugând apa fiarta si racita peste pulbere pâna la semnul indicat pe flacon; se obtine astfel o suspensie continând 250 mg/ 5 ml.

Farconcil (amoxicilina trihidrat) este o penicilina semisintetica, cu activitate bactericida impotriva unui spectru larg de germeni patogeni gram pozitivi si gram negativi. Structura chimica este: 6-[D(-)--amino-p-hidroxifenilacetamido] acid penicilanic trihidrat.

Indicatii Farconcil

Farconcil este indicat in tratamentul infectiilor cu bacterii gram pozitive si negative sensibile: infectii ale tractului respirator superior, cum ar fi: amigdalite, faringite, laringite, bronsite, in bronhopneumonii si pneumonii; infectii tegumentare si ale tesuturilor moi: celulite, erizipel, piodermite si tratamentul ranilor infectate sau a plagilor postoperatorii; infectii ale tractului genitourinar: pielonefrite, cistite, urerite si gonoree acuta necomplicata; febra tifoida rezistenta la cloramfenicol.

Contraindicatii Farconcil

Hipersensibilitate la penicilina.

Precautii Farconcil

Ca si alte peniciline, trebuie utilizat in sarcina numai in cazuri stricte.

Reactii adverse Farconcil

Rareori apar tulburari gastrointestinale. Pot aparea reactii de hipersensibilitate cum ar fi eruptii cutanate sau urticarie, dar dispar la intreruperea tratamentului.

Mod de administrare Farconcil

Formele de Farconcil cu administrare orala (suspensii, picaturi) sunt foarte eficiente si bine tolerate de catre toti pacientii: nou-nascuti, copii, adulti. Are avantajul de a fi mai bine absorbita comparativ cu ampicilina.
Adulti – 250 – 500 mg la fiecare 8 ore.
Nou-nascuti si copii – 20 – 40 mg/kg/zi in doze divizate la interval de 8 ore.
Doza de Farconcil trebuie stabilita in functie de severitatea afectiunii sau dupa prescriptia medicului. Pentru infectii foarte severe sunt necesare doze zilnice pana la 3 g.

Fiole cu 10 ml solutie injectabila continand ciprofloxacina (sub forma de lactat) 100 mg.
Drajeuri continând ciprofloxacina (sub forma de clorhidrat 1 H2O) 500 mg.

Indicatii Ciprinol

Infectii necomplicate si complicate cauzate de germeni patogeni sensibili la ciprofloxacina; infectii ale cailor respiratorii: pneumonii (cu exceptia celor provocate de pneumococ) cauzate de Klebsiella, Enterobacter, Proteus, Pseudomonas, Haemophilus, Branhamella, Legionella, Staphilococcus; bronsite acute si cronice, bronsiectazie, pusee acute de fibroza chistica (P. Aeruginosa); infectii ORL: otite medii acute, sinuzite, mastoidite (gramnegativi incluzand Pseudomonas sau Staphylococcus); infectii oftalmologice; infectii ale organelor pelviene: infectii ginecologice (salpingite, endometrite) sindrom inflamator pelvian; infectii renale sau ale cailor urinare; infectii genitale, incluzand anexita, gonoree si prostatita; infectii abdominale si ale cailor hepatobiliare: peritonite, abcese intraabdominale, colecistite, colangite; infectii ale pielii si tesuturilor moi: rani si ulcere infectate, abcese, celulite, infectii ale conductului auditiv extern, arsuri infectate; infectii sistemice severe: in asociere cu alte antibiotice, in septicemie, infectii la pacientii neutropenici; tratamentul purtatorilor cronici de Salmonella typhy si alte tulpini Salmonella; diaree infectioasa: cand este provocata de tulpini enterotoxice de E. coli, Campylobacter jejuni si este necesar tratament antimicrobian de urgenta.
Potrivit investigatiilor in vitro, urmatorii patogeni pot fi considerati ca fiind sensibili: E. coli, Shigella, Salmonella, Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Hafnia, Edwarsiella, Proteus (indol pozitiv si indol- negativ), Providencia, Morganella, Yersinia, Vibrio, Aeromonas, Plesiomonas, Pasteurella, Haemophilus, Campylobacter, Pseudomonas, Legionella, Neisseria, Moraxella, Acinetobacter, Brucella, Staphilococcus, Listeria, Corynebacterium, Chlamydia. Urmatorii germeni patogeni au diverse grade de sensibilitate: Gardnerella, Flavobacterium, Alcaligenes, Streptococcus agalactiae, pneumoniae, viridans streptococci, Mycoplasma hominis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium fortuitum.
Urmatorii patogeni sunt rezistenti: Enterococcus faecium, Ureaplasma urealyticum, Nocardia aesteroides. Cu cateva exceptii, germenii anaerobi sunt sensibili (Peptococcus, Peptostreptococcus) sau rezistenti (Bacteroides). Nu este eficient impotriva Treponemei pallidum, calea intravenoasa este de ales in infectiile severe sau cand administrarea orala nu este posibila (folosind, in continuare, administrarea orala).

Mod de administrare Ciprinol

Pentru calea orala vezi Ciprobay; solutia injectabila se introduce in perfuzie intravenoasa (in decurs de 30 de min), cate 100 mg de 2 ori/zi in infectiile urinare necomplicate, 200 mg de 2 ori/zi, in infectiile urinare complicate si alte infectii.

Contraindicatii Ciprinol

Nu trebuie folosit in cazul hipersensibilitatii la ciprofloxacina sau alte chimioterapeutice. Nu trebuie prescris copiilor, adolescentilor, gravidelor sau mamelor care alapteaza. Nu au fost decelate efecte teratogene. Ciprobay se administreaza cu prudenta la pacientii in varsta si la cei cu tulburari ale SNC (epilepsie, scaderea pragului convulsiv, convulsii in antecedente, circulatie cerebrala deficitara, apoplexie, tulburari psihiatrice), numai atunci cand beneficiile aduse de tratament depasesc riscurile. De asemenea, la pacientii cu insuficienta hepatica severa, pacientii cu orice forma de insuficienta renala sau deficit de glucozo – 6 – fosfat dehidrogenaza.

Reactii adverse Ciprinol

Gastrointestinale: greata, varsaturi, dispepsie, dureri abdominale, flatulenta, anorexie. in cazul unei diarei severe si persistente in timpul sau dupa tratament trebuie consultat medicul pentru ca acest simptom poate ascunde o afectiune intestinala serioasa (colita pseudomembranoasa) necesitand tratament imediat. In acest caz, ciprofloxacina nu mai trebuie administrata si se va initia terapia potrivita (vancomicina, oral 4×250 mg/zi). Sunt contraindicate medicamentele care inhiba peristaltismul.
SNC: ameteala, cefalee, senzatie de oboseala, agitatie, tremor Foarte rar: insomnie, paralgezie periferica, transpiratii, convulsii, cresterea presiunii intracraniene, stari de anxietate, cosmaruri, confuzie, depresie, halucinatii, reactii psihotice. In anumite cazuri, aceste efecte apar dupa prima administrare, iar tratamentul trebuie intrerupt si consultat imediat medicul.
Organele senzoriale: foarte rar, tulburari ale gustului si mirosului, tulburari vizuale (tulburari de perceptie a imaginilor, diplopie), tinitus, reducerea auzului.
Reactii alergice: in cazuri rare, apar dupa prima administrare, se intrerupe tratamentul si se consulta medicul. Reactii tegumentare (petesii), formatiuni papulare cu microhemoragii, vasculita, eritem nodos, eritem exudativ multiform (minor), sindrom Stevens-Johnson si sindrom Lyell, nefrita interstitiala, hepatita, necroza hepatica.
Reactii anafilactice/anafilactoide (edem facial, vascular, laringian, dispnee) urmand primei administrari. Se intrerupe administrarea, fiind necesar tratamentul anti-soc.
Efecte asupra sistemului cardiovascular: tahicardie. Foarte rar: eritem facial, migrena, lesin. Alte reactii: artralgii, mialgii, tendovaginita, fotosensibilitate, insuficienta renala. in cazuri rare, achilotendinita (la varstnici dupa tratament cu glucocorticoizi). Tratamentul de lunga durata si administrarea repetata a ciprofloxacinei poate conduce la suprainfectii cu bacterii sau fungi rezistenti.
Efecte asupra sangelui si constituentilor sanguini: eozinofilie, leucocitopenie, granulocitopenie, anemie, trombocitopenie. Foarte rar: leucocitoza, trombocitoza, anemie hemolitica, valori alterate pentru protrombina.
Influenta asupra testelor de laborator: cresteri tranzitorii ale transaminazelor, fosfatazei alcaline, ingalbenirea tegumentelor (reactie colestatica) in special la pacientii cu disfunctii hepatice; cresterii temporare ale ureei, creatininei si bilirubinei serice.
In cazuri individuale: hiperglicemie, cristalurie sau hematurie.
Reactii locale: flebita. Reactii locale au fost semnalate la administrarea i.v. Aceste reactii apar mai frecvent daca timpul de perfuzare este 30 minute sau mai putin. Pot apare ca reactii tegumentare locale care dispar rapid dupa perfuzare. Administrarea i.v. in continuare nu este contraindicata decat daca reactiile reapar sau se constata o agravare.
Precautii pentru conducatorii auto: chiar daca ciprofloxacina este administrata exact cum a fost prescrisa poate afecta viteza de reactie incat capacitatea de a sofa sau de a utiliza masini este afectata, in special in combinatie cu alcoolul, ocazional hipotensiune arteriala, tahicardie paroxistica (mai ales la administrarea rapida); uneori dureri la locul injectiei, flebita sau tromboflebita.

Flacon Efitard de 400 000 UI Penicilina G potasica 100 000 UI Procainpenicilina 300 000 UI
Flacon Efitard de 800 000 UI Penicilina G potasica 200 000 UI Procain penicilina 600 000 UI

Actiune terapeutica Efitard

Efitard este un preparat antibiotic, compus dintr-o penicilina acuta si o penicilina-depozit. Datorita resorbtiei rapide a celei dintai se realizeaza o penicilinemie initiala mai ridicata in primele 2-3 ore, procainpenicilina, mai putin solubila si deci cu resorbtie prelungita, asigurand in continuare, timp de 12-14 ore, o concentratie terapeutica de minimum 0,03 UI/ml de ser sanguin. Spectrul de actiune al Efitardului este acelasi cu al Penicilinei G: coci gram pozitivi (streptococi, pneumococi, stafilococi penicilinazo-negativi) si gram negativi (gonococi si meningococi), bacili gram negativi (clostridii), spirochete (Treponema pallidum).
Prezinta rezistenta: enterococul, bacilul difteric si cel tuberculos, actinomicetele, protozoarele si virusurile mici. Concentratiile sanguine, realizate prin administrarea Efitardului sunt inactive fata de Haemophilus influenzae si de Salmonella typhi.

Indicatii Efitard

In principiu, Efitard este indicat in forme usoare sau de gravitate medie ale infectiilor sistemice sau localizate, generate de germeni sensibili la Penicilina G, in care sunt suficiente titrurile ce se obtin prin injectarea preparatului.
Astfel, Efitard este indicat in: unele infectii bronho-pulmonare, scarlatina, angine, celulite, erizipel, infectii dupa interventii ca amigdalectomia, extractia dentara s.a.

Mod de administrare Efitard

Efitard se injecteaza strict intramuscular, cat mai profund (se controleaza, aspirand cu seringa, daca acul nu a patruns intr-un vas sanguin). Posologia este in functie de boala si de bolnav si de asemenea intervalele.
Dozele uzuale sunt: Adulti: 400000 UI-800000 UI la 12-14 ore.
Copii peste 2 1/2 ani:200000 UI – 400000 UI la 12-14 ore. in tratamentul sifilisului se recomanda administrarea unei doze totale de 6000000 UI-12000000 UI ind ecurs de 10-15 zile.

Contraindicatii Efitard

Efitard este contraindicat la persoane sensibilizate la penicilina sau la procaina; in formele grave ale infectiilor cu germeni sensibili (in care este necesara o penicilinemie de start ridicata, ce nu se poate obtine cu Efitard, ci numai cu o penicilina acuta); in infectii cu germeni rezistenti la Penicilina G sau cu o sensibilitate moderata la aceasta. Nu se recomanda administrarea preparatului la copii sub 2 1/2 ani.
Atentie! Se recomanda efectuarea antibiogramei inainte de instituirea tratamentului cu Efitard, iar in infectiile determinate de stafilococ, testarea repetata a sensibilitatii acestuia (rezistenta se poate instala foarte rapid).

Reactii adverse Efitard

Cele mai importante sunt de tip alergic (eruptii cutanate, fenomene asemanatoare celor din boala serului, mai rar soc anafilactic, modificari sanguine – anemie, leucopenie, eozinofilie peste 25%, trombocitopenie).