<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Ghid sanatate si medicina. Tratamente boli, prospecte medicamente &#187; dureri</title>
	<atom:link href="http://www.procto.ro/tag/dureri/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.procto.ro</link>
	<description>Ghid sanatate si medicina. Tratamente boli, prospecte medicamente</description>
	<lastBuildDate>Mon, 16 Jan 2012 14:05:50 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.2.1</generator>
		<item>
		<title>Sindromul de intestin iritabil (SII)</title>
		<link>http://www.procto.ro/sindromul-de-intestin-iritabil-sii/</link>
		<comments>http://www.procto.ro/sindromul-de-intestin-iritabil-sii/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 01 Oct 2011 07:51:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Tudor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Intestinul Iritabil]]></category>
		<category><![CDATA[balonari]]></category>
		<category><![CDATA[boala intestinala functionala]]></category>
		<category><![CDATA[Colita]]></category>
		<category><![CDATA[colita mucoasa]]></category>
		<category><![CDATA[colon spastic]]></category>
		<category><![CDATA[constipatie]]></category>
		<category><![CDATA[crampe]]></category>
		<category><![CDATA[diaree]]></category>
		<category><![CDATA[dureri]]></category>
		<category><![CDATA[gaze]]></category>
		<category><![CDATA[intestin iritabil]]></category>
		<category><![CDATA[intestin spastic]]></category>
		<category><![CDATA[spasme]]></category>
		<category><![CDATA[tranzit intestinal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.procto.ro/?p=291</guid>
		<description><![CDATA[Sindromul de intestin iritabil (SII). Sindromul de intestin iritabil (SII) este o afectiune frecvent intilnita a intestinului care se manifesta prin dureri cu caracter de crampe, balonari, gaze si modificarea caracterului tranzitului intestinal. Unele persoane cu intestin iritabil prezinta constipatie ; altele au in schimb diaree (pierderi frecvente de scaun) sau nevoia imperioasa de defecatie; [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<h1>Sindromul de intestin iritabil (SII).<br />
</h1>
<p>Sindromul de intestin iritabil (SII) este o afectiune frecvent intilnita a intestinului care se manifesta prin <strong>dureri</strong> cu caracter de <strong>crampe, balonari, gaze</strong> si modificarea caracterului <strong>tranzitului intestinal</strong>. Unele persoane cu <strong>intestin iritabil</strong> prezinta <strong>constipatie</strong> ; altele au in schimb <strong>diaree</strong> (pierderi frecvente de scaun) sau nevoia imperioasa de defecatie; iar alti pacienti prezinta ambele situatii enumerate mai sus. Uneori persoanele care sufera de intestin iritabil prezinta <strong>crampe abdominale</strong> intense si nevoia de a avea scaun, dar nu reusesc sa faca acest lucru.</p>
<p>De-a lungul anilor, SII a fost denumit in multiple feluri: <strong>colita, colita mucoasa, colon spastic, intestin spastic</strong> si <strong>boala intestinala functionala</strong>. Cei mai multi dintre acesti termeni nu erau corecti. <strong>Colita</strong>, spre exemplu, inseamna inflamatia intestinului gros (colon). Intestinul iritabil, oricum, nu produce inflamatie si nu trebuie confundat cu colita ulcerativa care este o boala mult mai grava.<br />
Cauza sindromului de intestin iritabil este necunoscuta si pina azi nu exista tratament care sa duca la videncare completa si definitiva. Doctorii denumesc aceasta suferinta- suferinta functionala pentru ca nu exista nici un semn de boala atunci cind colonul este examinat endoscopic. Aceasta afectiune produce foarte mult discomfort si stress, dar in schimb nu produce nici o modificare la nivel intestinal, singerare sau dezvoltarea unui proces canceros. De multe ori intestinul iritabil produce o suferinta medie, dar care pentru anumiti oameni poate fi foarte suparatoare. Pacienti cu aceasta afectiune se pot teme sa mearga la evenimente sociale, la servici sau sa calatoreasca chiar si pe distante mici. Cei mai multi oameni cu SII sunt capabili sa isi controloze simptomele sub control prin dieta, managementul stresului si uneori prin medicamente prescrise de medic.
</p>
<h3>Care este cauza SII?</h3>
<p>
Colonul are o lungime de aproximativ 1,8-2m si se continua cu intestinul subtire la un capat si cu rectul la celalat capat. Functia majora a colonului este sa absoarba apa si sarurile din alimentele digerate care intra din intestinul subtire. Aproximativ 2/4 din materialele care intra in colon din intestinul subtire in fiecare zi sunt lichide. Aceste materiale pot ramine acolo pentru citeva zile pina cind cea mai mare parte a fluidului si sarurilor sunt absorbite in corp. Scaunul trece apoi prin colon dupa mai multe contractii ale acestuia pina cind ajunge in partea stinga a acestuia unde este stocat pina cand se declanseaza contractiile legate de actul defecatiei.</p>
<p><strong>Motilitatea colonului</strong> (contractiile muschilor intestinali si miscarile continutului) sunt controlate de nervi si hormoni si de activitatea electrica a muschilor colonului. Activitatea electrica are aceeasi functie ca si un  stimulator cardiac care coordoneaza functia cardiaca. Miscarile colonului propulseaza continutul acestuia incet inainte si inapoi dar cu rezultanta miscarii catre rect. De citeva ori pe zi au loc contractii musculare puternice sub forma de unde care se deplaseaza de-a lungul colonului impingind materile fecale. Unele din aceste contractii puternice contribuie la eliminarea materilor fecale prin defecatie.</p>
<p>Datorita faptului ca nu s-au putut gasi cauze organice, SII este considerat a fi efectul unui conflict emotional sau stress. Faptul ca stresul accentueaza simptomele SII a dus la concluzia ca exita si alti factori care sunt deasemenea importanti. Cercetatorii au descoperit ca o persoana care sufera de SII prezinta <strong>spasme</strong> ale muschilor colonului chiar daca a fost aplicat un stimul de mica intensitate. Persoanele cu SII se pare ca au un <strong>colon</strong> care este mult mai sensibil si reactiv decit normal, astfel raspund puternic la stimuli care nu i-ar deranja pe cei mai multi dintre oameni.</p>
<p>Evenimentele obisnuite ca si mincatul si distenia produsa de gaze sau alte materiale in interiorul colonului pot cauza o reactie exagerata la persoanele cu SII. Anumite medicamente si alimente pot produce spasm la anumite persoane. Uneori spasmul intirzie pasajul materiilor fecale conducind la constipatie. <strong>Ciocolata, lactatele</strong> sau cantitati mai mari de alcool sunt factori de agresiune frecventi. Cofeina stimuleaza reflexul de defecatie la multe persoane, acest lucur fiind mult mai accentuat la persoanele cu SII. Cercetatorii au constatat deasemenea ca femeile cu SII pot avea mai multe simptome in timpul perioadei menstruale sugerind astfel ca hormonii reproducerii pot produce exacerbarea simptomelor intestinului iritabil (SII).
</p>
<h3>Care sunt simptomele SII?</h3>
<p>
Daca esti preocupat de SII, este important sa realizezi ca functia intestinelor variaza de la persoana la alta. Intervalul in care se incadreaza functia intestinala normala este destul de larg, variind de la 3 scaune/zi la 3 scaune/saptamina. Un scaun normal este unul format, dar nu tare, care sa nu contina singe si care sa fie eliberat fara crampe sau durere.<br />
Persoanele cu SII prezinta de obicei crampe abdominale, constipatie dureroasa sau diaree. La anumiti subiecti, constipatia alterneaza cu diareea, iar la alti eliberarea de scaun este insotita si de eliberare de mucus. Singerarea, febra, pierderea in greutate si persistenta durerilor severe nu sunt simptome ale sindromului de intestin iritabil (SII), ci apartin altor afectiuni mult mai grave.</p>
<h3>Cum se stabileste diagnosticul de SII?</h3>
<p>
SII este diagnosticat dupa ce medicul exclude alte afectiuni organice mai severe. In bilant medicul include: un istoric amanuntit al afectiunii care cuprinde o descriere detaliata a simptomelor, examen obiectiv, teste de laborator si colonoscopie pentru excluderea unei eventuale afectiuni organice.
</p>
<h3>Cum afecteaza dieta si stresul SII?</h3>
<p>
Exista intotdeauna posibilitatea unei functionari anormale a colonului la pacientii cu SII, dar aproape intotdeauna trebuie sa existe o cauza care sa produca acest lucru. Cele mai incriminate cauze se pare ca sunt dieta si stresul emotional. Multe persoane raporteaza ca simptomele lor se produc dupa masa sau in conditii de stress, desi nici una dintre aceste persoane nu este sigura de acest lucru.<br />
Mincatul cauzeaza contractii ale colonului. In mod normal acest raspuns poate cauza necesitatea de defecatie in primele 30 pina la 60 minute dupa masa. La pacientii cu SII aceasta senzatie de necesitate a defecatiei se poate produce mai repede insotita de crampe si diaree.<br />
Intensitatea raspunsului este de multe ori in relatie cu numarul de calorii ale mesei si in special cu continutul de grasimi. Grasimea de orice forma (animala si vegetala) este un stimulator puternic al contractiilor colonului dupa masa. Multe alimente contin grasime, in special carnea indiferent de origine, puiul cu piele, laptele integral, smantana, brinza, untul, uleiul vegetal si margarina.<br />
Stresul stimuleaza deasemenea spasmele colonului la persoanele cu SII. Acest proces nu este pe deplin inteles, dar cercetatori au subliniat faptul ca intestinul gros este partial controlat de sistemul nervos. Consilierea psihologica si reducerea stresului (tehnici de relaxare) pot produce ameliorarea evidenta a simptomelor SII, dar oricum, nu considera ca SII este rezultatul unei tulburari de personalitate. SII este cel putin partial o afectiune generata de tulburarea activitatii motorii a colonului.
</p>
<h3>Cum ajuta dieta in cazul SII?</h3>
<p>
Pentru multe persoane a minca dupa o dieta corecta inseamna diminuarea simptomatologiei SII. Inainte de a va modifica dieta ar fi o idee buna sa tineti un jurnal in care sa notati alimentele care va genereaza discomfort. Discutatii apoi aceste insemnari cu medicul dvs gastroenterolog. Ar fi poate util sa consultati un dietetician care v-ar putea ajuta sa va adaptati dieta. Spre exemplu, daca produsele lactate va produc discomfort, puteti minca mai putine. Iaurtul poate fi tolerat in schimb mai bine deoarece contine bacterii care suplinesc lactaza, o enzima necesara care se gaseste in produsele lactate. Din cauza faptului ca produsele lactate sunt considerate o importanta sursa de calciu si alti nutrienti de care corpul dvs are nevoie este bine sa va asigurati ca inlocuiti nutrientii care lipsesc datorita alimentelor pe care le evitati.<br />
Fibrele alimentare pot diminua simptomele SII in multe cazuri. Piinea integrala si cerealele, fructele, fasolea si legumele sunt o sursa excelenta de fibre. Consultati medicul daca doriti sa folositi suplimente pe baza de fibre.<br />
<strong>Dieta bogata in fibre</strong> mentine colonul moderat destins, fapt ce ajuta la prevenirea aparitiei de spasme. Unele tipuri de fibre asigura un continut ridicat de apa in materiile fecale, prevenind astfel scaunul tare care progreseaza dificil.<br />
Doctorii recomanda de obicei sa maninci suficiente fibre ca sa ai un scaun moale cu evacuare usoara si nedureroasa. Dieta foarte bogata in fibre poate produce initial balonare si gaze care dispar in general in citeva saptamini.<br />
Mesele in cantitate mare pot cauza crampe si diaree la pacientii suferind de SII. Simptomele pot fi controlate mincind mese reduse cantitativ sau mincind mai putin si mai des. Aceste recomandari sunt de ajutor in special daca mesele au un continut mic de grasimi si continut ridicat de carbohidrati cum ar fi pastele, orezul, piinea integrala si cerealele, fructele si legumele.
</p>
<h3>Pot medicamentele sa amelioreze simptomele SII?</h3>
<p>
Nu exsita un tratament standard pentru sindromul de intestin iritabil. Se pot utiliza suplimente de fibre sau ocazional laxative daca pacientul este constipat. Medicamentele antispastice si unele anxiolitice pot indeparta simptomele. Antidepresivele se pot utiliza la pacienti care prezinta si semne de depresie. Ingrijorarea majora in ceea ce priveste terapia medicamentoasa este faptul ca exista un pericol de dependenta medicamentoasa care poate afecta calitatea vietii.</p>
<h3>Exista legatura intre SII si alte probleme mai serioase?</h3>
<p>
<strong>Sindromul de intestin iritabil </strong>nu conduce la alte boli organice mai serioase. Nu s-a putut demonstra existenta unei legaturi intre SII si bolile inflamatorii intestinale care ar fi <strong>B. Crohn</strong> si <strong>colita ulcerativa</strong>. SII nu conduce la cancer. Unii pacienti au forme mai severe de intestin iritabil si frica de durere si diaree pot produce indepartarea lor de rutina zilnica. In aceste cazuri se poate recomanda cu succes consilierea psihologica.</p>
<p><br class="spacer_" /></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.procto.ro/sindromul-de-intestin-iritabil-sii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Durerile anale, cauzele aparitiei si unele tratamente</title>
		<link>http://www.procto.ro/dureri-anale/</link>
		<comments>http://www.procto.ro/dureri-anale/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 21 Sep 2011 20:09:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Tudor</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiri Medicale]]></category>
		<category><![CDATA[abces anal]]></category>
		<category><![CDATA[anale]]></category>
		<category><![CDATA[anus]]></category>
		<category><![CDATA[calmante dureri]]></category>
		<category><![CDATA[durere]]></category>
		<category><![CDATA[durere anus]]></category>
		<category><![CDATA[durere pelviana]]></category>
		<category><![CDATA[durerea]]></category>
		<category><![CDATA[durerea de burta]]></category>
		<category><![CDATA[durerea de ovare]]></category>
		<category><![CDATA[dureri]]></category>
		<category><![CDATA[dureri abdominale in sarcina]]></category>
		<category><![CDATA[dureri abdominale sarcina]]></category>
		<category><![CDATA[dureri anale]]></category>
		<category><![CDATA[dureri burtica]]></category>
		<category><![CDATA[dureri cancer]]></category>
		<category><![CDATA[dureri de burta]]></category>
		<category><![CDATA[dureri de burtica]]></category>
		<category><![CDATA[dureri de intestine]]></category>
		<category><![CDATA[dureri de noada]]></category>
		<category><![CDATA[dureri de ovare]]></category>
		<category><![CDATA[dureri de penis]]></category>
		<category><![CDATA[dureri de testicole]]></category>
		<category><![CDATA[dureri hemoroizi]]></category>
		<category><![CDATA[dureri in burta]]></category>
		<category><![CDATA[dureri in partea stanga jos]]></category>
		<category><![CDATA[dureri la contact]]></category>
		<category><![CDATA[dureri la fund]]></category>
		<category><![CDATA[dureri pe sub burta]]></category>
		<category><![CDATA[dureri penis]]></category>
		<category><![CDATA[dureri premenstruale]]></category>
		<category><![CDATA[dureri spate sarcina]]></category>
		<category><![CDATA[dureri sub burta]]></category>
		<category><![CDATA[durerile de burta]]></category>
		<category><![CDATA[fisura anala]]></category>
		<category><![CDATA[Hemoroizi]]></category>
		<category><![CDATA[medicamente dureri]]></category>
		<category><![CDATA[nurofen durere]]></category>
		<category><![CDATA[pentru dureri]]></category>
		<category><![CDATA[pentru dureri menstruale]]></category>
		<category><![CDATA[Proctalgia Fugax]]></category>
		<category><![CDATA[sarcina dureri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.procto.ro/?p=2118</guid>
		<description><![CDATA[Durerea care vine din zona de jos, nu este ceva cu care suntem obisnuiti, si prin urmare durerea anala poate cauza multe temeri. Ce fel de durere este? Durerea ca de cutit cand aveti scaun, si care poate dura 10-15 minute dupa acesta, este probabil cauzata de o fisura anala. Unele persoane o pot compara [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Durerea</strong> care vine din zona de jos, nu este ceva cu care suntem obisnuiti, si prin urmare durerea anala poate cauza multe temeri.</p>
<h3>Ce fel de durere este?</h3>
<ul>
<li> Durerea ca de cutit cand aveti scaun, si care poate dura 10-15 minute dupa acesta, este probabil cauzata de o fisura anala. Unele persoane o pot compara cu trecerea unui fragment de sticla taios. In plus pe langa durere, poate sa apara si sange rosu aprins pe hartia de toaleta.</li>
<li> Durere asemanatoare poate fi cauzata si de o infectie cu  virus herpes simplex.</li>
<li> O senzatie de mancarime si disconfort inrautatita dupa defecatie, poate fi cauzata de hemoroizi.</li>
<li> Durerea pulsatorie, care se agraveaza in fiecare zi, si indeajuns de mare ca sa va deranjeze somnul, poate fi cauzata de un abces.</li>
<li> Durerea ocazionala, severa, asemanatoare crampelor, care se simte in adancimea canalului anal si care dureaza cam jumatate de ora, este probabil boala denumita proctalgia fugax.</li>
<li> Durerea continua in anus trebuie rezolvata prin vizita la medic. In majoritatea cazurilor este cauzata de o problema cu spatele (cand o bucata din coloana vertebrala preseaza pe un nerv).</li>
</ul>
<p><strong>Hemoroizii</strong></p>
<p>Cel mai important simptom relatat de pacinet si pentru care se si prezinta la medic este reprezentat de durere. Uneori hemoroizii sunt atat de durerosi incat pacientii evita sa mai aiba scaun.<br />
<strong>Alte simptome sunt:</strong></p>
<ul>
<li> Prezenta sangelui proaspat, in cantitati mici, in scaun (dar nu este un semn decisiv pentru hemoroizi, poate sa apara astfel de sangerari si in unele patologii rectale sau colonice)</li>
<li> Senzatia continua de presiune si stare de defecatie (de scaun)</li>
<li> Daca hemoroizii sunt in stadiu avansat, prolabarea acestora la nivelul canalului anal (exteriorizarea venelor dilatate), eventual cu suprainfectare, iar pacientii prezinta dureri mari si sangerari</li>
<li> Aparitia unei pete pe lenjerie, datorita secretiilor locale.</li>
</ul>
<p><strong>Fisura anala</strong><br />
Fisura este o crapatura in pielea anala, chiar in interiorul anusului, de obicei inspre spate. Durerea unei fisuri anale se simte ca si cum va taie cineva cu o bucata de sticla, atunci cand aveti scaun dar si dupa. Este mai rau atunci cand sunteti constipati. In acelasi timp puteti observa sange proaspat pe hartia igienica. Puteti simti si o mica umflatura in dreptul fisurii.</p>
<p>Fisurile anale sunt intalnite in special la tineri dar si la adulti, si deobicei sunt precedate de o constipatie. Pot aparea si in urma nasterii. De obicei se vindeca de la sine, dar dureaza cateva saptamani si pot sa reapara.</p>
<p><strong>Ce puteti face?</strong> Nu va faceti griji in cazul fisurii anale. Cu toate ca este foarte dureroasa, nu este un caz grav.</p>
<ul>
<li> Evitati sa va constipati – este foarte important. Mancati multe cereale, fructe si legume.</li>
<li> Dati cu gel impotriva durerii inainte sa mergeti la toaleta. Puteti cumpara un gel anestezic de la farmacie; sunt mai ales pentru hemoroizi. Acestea previn intrarea anusului in spasme, astfel impiedicand agravarea problemei. Nu folositi gelul mereu, sau mai mult de o saptamana, deoarece puteti face alergie la substantele pe care le contine. Daca observati mancarimi in zona, pe langa durere ascutita, atunci mai mult ca sigur ca unguentul este de vina.</li>
<li> Baile de sezut facute de doua ori pe zi pot ajuta, daca aveti timp. Puneti un pumn de sare de bucatarie in baie.</li>
</ul>
<p><strong>Cum va poate ajuta un medic?</strong> E bine sa mergeti la medic daca durerea nu dispare dupa trei saptamani. In majoritatea cazurilor medicul va va trimite la o clinica pentru tratarea problemelor anale.</p>
<p><strong>Infectia cu Herpesvirus</strong><br />
O infectie cu <strong>herpesvirus</strong> poate produce o durere asemanatoare cu fisura anala. Herpesul poate sa infecteze zona anala, transmisa ori cu mainile sau ca o infectie sexuala. La anus, herpesul formeaza o crapatura, fata de micile ulceratii care apar in alte zone. Poate sa apara la persoanele care nu au avut herpes in alta parte a corpului.</p>
<p><strong>Abcesurile</strong><br />
Un abces situat langa anus produce o durere sacaitoare care se agraveaza pe parcursul a mai multor zile, si deobicei este atat de grava ca poate sa va afecteze somnul. Puteti simti o mica scurgere pe pielea de langa anus, sau abcesul poate fi ascuns in interior. Este foarte slaba sansa sa dispara de la sine; abcesul trebuie incizat si curatat de un medic.</p>
<p><strong>Proctalgia fugax</strong><br />
Proctalgia fugax este reprezentata de o durere ca niste crampe, adanc in canalul anal. Deobicei dureaza mai putin de un minut, dar poate uneori sa dureze pana la o jumatate de ora. Majoritatea suferinzilor au doar 5-6 atacuri pe an. Puteti simti o senzate urgenta de defecatie, dar nu se intampla nimic. Puteti simti o senzatie de ameteala sau dureri intense de cap.  Se poate manifesta la femei si la barbati. Durerea de obicei ii trezeste pe suferinzi din somn, si barbatii pot avea si erectie in acelasi timp. La unii barbati se poate manifesta dupa sex. Este o manifestare necunoscuta; nimeni nu stie cauza, dar este pe semne un spasm al muschilor rectali sau pelvici. Exista mai multe metode de a elimina durerea.</p>
<ul>
<li> Incercati sa aplicati o presiune pe perineu (portiunea dintre anus si vagin sau baza penisului) prin asezarea pe marginea cazii de baie sau pe o mingie de tenis.</li>
<li> Stati cu sezutul in apa fierbinte sau alternativ, puneti gheata.</li>
<li> Doua tablete de paracetamol si o bautura calda poat duce la trecerea durerii.</li>
</ul>
<p><br class="spacer_" /></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.procto.ro/dureri-anale/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Darvocet</title>
		<link>http://www.procto.ro/darvocet/</link>
		<comments>http://www.procto.ro/darvocet/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Sep 2011 09:26:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Proctolog</dc:creator>
				<category><![CDATA[Dictionar medicamente litera D]]></category>
		<category><![CDATA[acetaminofen]]></category>
		<category><![CDATA[analgezic]]></category>
		<category><![CDATA[darvocet]]></category>
		<category><![CDATA[darvocet 100]]></category>
		<category><![CDATA[darvocet n]]></category>
		<category><![CDATA[darvocet n 50]]></category>
		<category><![CDATA[darvocet n100]]></category>
		<category><![CDATA[darvocet vicodin]]></category>
		<category><![CDATA[dureri]]></category>
		<category><![CDATA[generic darvocet]]></category>
		<category><![CDATA[propoxifen]]></category>
		<category><![CDATA[tratamentul durerii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.procto.ro/?p=5298</guid>
		<description><![CDATA[Compozite Darvocet Darvocet-N50: analgezic non-narcotic: acetaminofen 325 mg; analgezic narcotic: propoxifen napsilat 50 mg. Darvocet-N100: analgezic non-narcotic: acetaminophen650 mg: analgesic narcotic: propoxifen napsilat 100 mg Indicatii Darvocet Durere usoara sau moderata (poate fi folosit daca febra este prezenta). Precautii la administrarea de Darvocet Folositi in timpul sarcinii doar daca beneficiile depasesc riscurile. Siguranta si dozele [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<h3>Compozite Darvocet</h3>
<p>Darvocet-N50: analgezic non-narcotic: acetaminofen 325 mg; analgezic narcotic: propoxifen napsilat 50 mg. Darvocet-N100: analgezic non-narcotic: acetaminophen650 mg: analgesic narcotic: propoxifen napsilat 100 mg</p>
<h3>Indicatii Darvocet</h3>
<p>Durere usoara sau moderata (poate fi folosit daca febra este prezenta).</p>
<h3>Precautii la administrarea de Darvocet</h3>
<p>Folositi in timpul sarcinii doar daca beneficiile depasesc riscurile. Siguranta si dozele corecte nu au fost stabilite in tratamentul pediatric. La persoanele varstnice se recomanda un interval crescut intre doze.</p>
<h3>Observatii pentru pacient – familie</h3>
<p>Aveti grija la efectuarea unor activitati ce necesita atentie sporita; medicamentul scade atentia, poate produce ameteli si sedare. Evitati consumul de alcool. Poate apare dependenta psihica si fizica. Anuntati scaderea in greutate sau orice alte efecte adverse.<br />
Evaluarea si controlul terapiei<br />
Evaluati gradul durerii. Anticipati reducerea dozelor zilnice totale in insuficientele renale si hepatice si la batrani.</p>
<h3>Mod de administrare Darvocet</h3>
<p>Comprimate: Analgezie- 2 cp darvocet-N50 /1 cp darvocet-N100 la 4 h, fara a depasi 600 mg/zi de propoxifen napsilat. Doza zilnica totala se reduce in caz de insuficienta hepatica sau renala.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.procto.ro/darvocet/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

