Sa cunoastem factorii de risc. Problemele intestinale sunt comune – toti avem astfel de probleme la un moment dat în viata. Dar cum va puteti da seama daca sunt suficient de grave ca sa mergeti la medic si sa le tratati sau sa uitati de ele si sa va continuati viata? Acest articol, prin abordarea simptomelor pas cu pas, va ajuta sa luati o decizie informata. El este menit sa îi asigure pe cei mai multi ca nu au cancer colorectal si sa îi determine pe cei cu simptome de mare risc sa se adreseze medicului.

Întrebari pentru dv.: Câti ani aveti? Cu cât sunteti mai în vârsta, cu atât mai în serios trebuie sa luati simptomele persistente – majoritatea persoanelor dezvolta un cancer la peste 55 de ani – sub 35 este foarte rar.

De cât timp aveti aceste simptome?

Majoritatea problemelor intestinale apar si dispar într-un interval de 3-4 saptamâni – simptomele pe care nu le-ati mai simtit care persista mai mult de patru saptamâni trebuie sa va determine sa mergeti la medicul de familie.

Cât de severe sunt simptomele?

Va afecteaza munca, pofta de mâncare sau somnul? Mergeti la medicul de familie cât mai curând. Simptomele mai putin intense -puteti astepta pentru a le urmari fara a va expune nici unui risc în plus timp de patru saptamâni de la aparitia lor pentru a observa daca dispar.

Care sunt simptomele?

Fiecare persoana este diferita – milioane sufera de diferite probleme intestinale în fiecare an. Încercati sa le revizuiti, sa va dati seama daca se încadreaza în categoria cu risc crescut, sau în cea cu risc foarte mic – treceti la PASUL 2.
Stiati ca?… Cancerul colorectal este mai frecvent în Europa, a doua cauza de moarte prin cancer în Marea Britanie, afectând una din 10 familii.

Pasul 2:

Simptomele tale reprezinta un risc crescut sau scazut? Va cunoasteti organismul. Daca aveti senzatia ca aveti o problema grava de sanatate, nu ignorati aceasta senzatie. Daca acest tip de cancer este depistat din timp, majoritatea persoanelor supravietuiesc.

S-a schimbat ceva în tranzitul intestinal?

Este important daca mergeti la toaleta mai frecvent, de mai multe ori pe zi sau în timpul noptii, daca scaunele au scazut în consistenta, daca aceste simptome persista zi de zi timp de mai mult de patru saptamâni.

Aveti sângerari?

Peste 50 de ani? Trebuie sa va prezentati la spital pentru investigatii, daca sângerarile persista, chiar daca dv credeti ca aveti hemoroizi, pentru a exclude cancerul.
Sub 50 de ani? Sângerarea este obisnuita pentru multe persoane, apare si dispare si are cauze fara importanta. Sângerarile ce apar fara motiv (de exemplu, efort, mâncarimi, dureri, hemoroizi palpabili) sunt mai importante  ­mergeti la medic daca acestea persista mai mult de doua luni.

Sângerare si schimbari ale tranzitului intestinal?

Daca acestea dureaza mai mult de 4 saptamâni, mergeti la medic. Persoanele care au sângerari si scaune de consistenta redusasi mai frecvente au simptome grave care nu trebuie ignorate indiferent de vârsta, desi majoritatea nu au cancer.

Sunteti anemic?

Va simtiti obosit, va pierdeti usor suflul, nu aveti energie – acestea sunt simptome comune -  de cele mai multe ori nu înseamna ca sunteti anemic. Daca simptomele persista, puteti necesita un test de sânge pentru a exclude aceasta boala. Barbatii cu anemie – trebuie în general investigati pentru cancerul colorectal. Femeile cu anemie – dupa menopauza, aceeasi indicatie.

Aveti dureri severe sau un disconfort permanent?

Durerile persistente sau discomfortul abdominal care apar aproape întotdeauna dupa mese, scaderea poftei de mâncare, scaderea în greutate trebuie sa va determine sa mergeti la medic. Durerile abdominale fara caracteristicile acestea sunt mai putin importante – puteti astepta patru saptamâni înainte de a merge la medic pentru a vedea daca nu dispar de la sine.

Aveti colita ulcerativa?

Colita care dureaza mai mut de 10 ani – trebuie sa fiti în evidenta unui spital pentru investigatii si tratament. Pe o perioada mai scurta de timp nu reprezinta vreun risc major de cancer colorectal.  
TRECETI LA PASUL 3.

Pasul 3:

Cum sa îmi testez simptomele?

Va puteti testa simptomele intestinale în siguranta timp de doua saptamâni pentru a vedea daca acestea dispar sau scad în intensitate.

Iata cum le puteti testa:

Regimul alimentar – încercati diferite schimbari, cum ar fi fibre: mâncati mai multe alimente cu fibre (daca sunteti constipat) sau mai putine (pentru simptome asemanatoare diareei). Alimentele cu continut mare de fibre sunt pâinea integralasi cerealele, fructele si legumele. Beti mai multe lichide.

Schimbati-va stilul de viata – daca sunteti sedentar, încercati sa fiti mai activ, încercati sa faceti plimbari lungi. Exercitiile fizice cresc motilitatea intestinala.

Discutati cu un farmacist – Întrebati un farmacist pe care îl simpatizati ce remedii puteti cumpara sau cum va puteti schimba dieta. Farmacistii va pot ajuta si va pot da sfaturi; ar trebui sa discutati cu ei înainte de a merge la medicul de familie.

Discutati cu medicul de familie – despre schimbari în stilul de viata sau medicamente care v-ar putea înlatura simptomele. Întrebati medicul daca trebuie sa fiti examinat printr-un tuseu rectal – cu un deget înmanusat introdus în rect – pentru a depista eventualii noduli suspiciosi care ar putea fi cancerosi.  Simptomele pot dispare în timp ce încercati sa le tratati, daca reapar când încetati sa folositi diferite medicamente – mergeti la medicul de familie.

Stiati ca ?...Testele pentru depistarea cantitatilor mici de sânge în scaun sunt utile pentru persoanele de peste 50 de ani. Metodele de screening au început sa se aplice – întrebati medicul de familie daca aceasta analiza este disponibila în zona dv.

Pasul 4:

Mergeti la medic. Daca credeti ca aveti simptome îngrijoratoare, nu asteptati mai mult de patru saptamâni înainte de a merge la medic.  
Înainte de a merge la medicul de familie: încercati satineti o evidenta a tranzitului intestinal (în special de câte ori mergeti la toaleta/daca scaunele au scazut în consistenta) si a alimentatiei dv – aceasta poate fi utila.
Un pacient amâna în medie 8 minute înainte de a-l întreba pe medic ceea ce îl intereseaza. Medicii de familie sunt obisnuiti sa discute pe astfel de teme si nu se vor simti jenati.
Notati pe o lista întrebarile pe care doriti sa le adresati medicului de familie, de exemplu:

Simptomele mele sunt obisnuite?
Pot arata ca am cancer?
Ce alta boala le poate cauza?
Ce pot face ca aceste simpttome sa dispara?

Antecedentele familiale – asigurati-va ca medicul de familie stie daca vreo ruda a avut
cancer colorectal/alte tipuri de cancer sau  probleme intestinale ca si colita ulcerativa sau
boala lui Crohn.

Exista teste pe care le poate face medicul de familie?

Un tuseu rectal – examinare cu un deget înmanusat în interiorul rectului.
Palparea abdomenului – pentru a depista mase suspicioase.
Sigmoidoscopul rigid - tub prin care se pot examina zone superioare ale rectului.

Teste pentru depistarea anemiei.

Daca medicul de familie va trimite pentru investigatii la spital, întrebati daca este o trimitere urgenta – daca este urgenta, acest lucru nu înseamna ca aveti cancer. Daca nu este urgenta, cât de lunga este lista de asteptare? Sunteti trimis la un specialist? Ce tip de test este recomandabil?

Stiati ca? … Medicii de famile trebuie sa trimita persoanele care manifesta simptome îngrijoratoare la spital pentru investigatii în doua saptamâni – desi se va dovedi ca majoritatea nu au cancer.

Simptomele importante sunt:

Sângerari cu schimbari ale tranzitului intestinal cu scaderea consistentei scaunelor

Sângerare la vârsta de 50-55 de ani

Schimbari permanente ale tranzitului intestinal la peste 55 de ani

Anemie de cauza necunoscuta

Masa necunoscuta palpata în abdomen sau în rect de medicul de familie

Tumorile carcinoide gastrointestinale se dezvolta dintr-un anumit tip de celule secretoare de hormoni de la nivelul mucoasei digestive (mucoasa ce captuseste intreg tractul gastrointestinal). Aceste celule produc hormoni care ajuta la reglarea sucurilor digestive si a musculaturii implicate in transportul alimentelor, la nivelul stomacului si a intestinului.De asemenea tumorile carcinoide digestive pot produce hormoni. O tumora carcinoida cu punct de plecare la nivelul rectului (ultimul segment al intestinului gros) de obicei nu produce hormoni.
Tumorile carcinoide de obicei se dezvolta incet. Cele mai multe dintre ele se intalnesc la nivelul apendicelui (un organ atasat de intestinul gros), intestinul subtire si rect. Cel mai frecvent intalnite sunt tumorile dezvoltate din intestinul subtire. Prezenta unei tumori carcinoide determina un risc crescut de a dezvolta si alte tumori la nivelul tractului digestiv in acelasi timp sau mai tarziu.Prezenta unei tumori in familie favorizeaza un risc crescut de a dezvolta tumora carcinoida de tract digestiv.

Factorii de risc sunt:

- prezenta la unul dintre membrii familiei a sindromului neoplaziei endocrine multiple tip 1 (MEN1)
- prezenta anumitor afectiuni care afecteaza capacitatea stomacului de a produce suc gastric, ca de exemplu gastrita atrofica, anemie pernicioasa (deficit de vitamina B12 si acid folic) sau sindromul Zollinger Ellison (ulcere multiple si recidivante in stomac, mai ales in duoden), asociate cu o inflamatie locala (bulbita, duodenita), cu diaree si steatoree (grasimi in fecale)
- fumatul.

De cele mai multe ori tumora carcinoida digestiva nu se manifesta la inceput, in stadiul precoce.
Sindromul carcinoid apare atunci cand tumora s-a raspandit, ajungand la nivelul ficatului sau in alte parti ale organismului.Hormonii secretati de tumora carcinoida digestiva sunt distrusi in sange si de catre enzimele hepatice. Daca tumora a ajuns la ficat, oricum o mare parte dintre acesti hormoni raman in organism cauzand urmatoarele simptome, ce alcatuiesc asa numitul sindrom carcinoid:

- roseata sau caldura la nivelul fetei sau gatului
- diaree
- respiratie superficiala, tahicardie, oboseala sau umflarea picioarelor si gleznelor
- wheezing (respiratie suieratoare)
- durere sau senzatie de abdomen plin (meteorism abdominal).

Aceste simptome, precum si altele, sunt cauzate de tumorile carcinoide gastrointestinale sau si de alte afectiuni. In cazul in care aceste simptome apar trebuie consultat medicul.
Investigatiile care examineaza sangele si urina sunt folosite pentru a detecta si a diagnostica tumorile carcinoide gastrointestinale.

Urmatoarele investigatii sunt necesare:

- hemoleucograma completa: reprezinta un procedeu prin care se recolteaza o proba de sange si se vor prelucra in laborator urmatoarele: numarul eritrocitelor (globule rosii), leucocitelor (globule albe) si a trombocitelor (plachete sangvine); concentratia de hemoglobina (proteina care transporta oxigenul) din globulele rosii; hematocrit (marime a volumului ocupat de globulele rosii intr-o proba de sange in raport cu volumul probei, exprimata in procente)
- examenul fizic si istoricul de boala al pacientului: examinarea organismului pentru a verifica semnele generale precum si semnele de boala, ca de exemplu prezenta inflamatiei (umflatura) sau orice alt semn neobisnuit.

Informarea despre starea de sanatate a pacientului, a obiceiurilor sale, prezenta altor boli in trecut si tratamentul urmat pentru acestea
- biochimia sangelui: reprezinta un procedeu prin care se recolteaza o proba de sange pentru a se masura anumite substante, ca de exemplu hormoni, substante eliberate in sange de organe si tesuturile organismului. Valorile modificate (mai mari sau mai mici decat normalul) ale acestor substante pot fi semne ale afectarii organelor sau tesuturilor care le produc. Sangele este analizat pentru a depista prezenta hormonilor secretati de tumorile carcinoide. Aceasta analiza este folosita pentru a diagnostica sindromul carcinoid
- analiza urinei recoltate pe 24 de ore: este un procedeu prin care se recolteaza urina timp de 24 de ore pentru a se evidentia prezenta anumitor substante, ca de exemplu prezenta hormonilor. Valorile modificate (mai mari sau mai mici decat normalul) ale acestor substante pot fi semne ale afectarii organelor sau tesuturilor care le produc. Urina este analizata pentru a depista prezenta hormonilor secretati de tumorile carcinoide. Aceasta analiza este folosita de asemenea pentru a diagnostica sindromul carcinoid.
Prognosticul (sansa de recuperare) si optiunile terapeutice depind de anumiti factori.
Prognosticul (sansa de recuperare) si tratamentul corespunzator depind de urmatoarele aspecte:

- indiferent de localizarea cancerului acesta poate fi indepartat complet cu ajutorul tratamentului chirurgical
- raspandirea cancerului de la nivelul stomacului sau intestinelor in alte parti ale organismului, ca de exemplu la nivelul ficatului sau nodulilor limfatici
- de marimea tumorii
- daca tumora este la nivelul tractului gastrointestinal
- daca tumora este nou diagnosticata sau este recurenta.

Optiunile terapeutice, de asemenea depind de prezenta simptomatologiei date de tumora carcinoida. Cele mai multe tumori carcinoide gastrointestinale se dezvolta incet si adesea pot fi tratate si vindecate. Chiar daca nu se vindeca, multi pacienti traiesc o lunga perioada de timp.

Simptome tumori gastrointestinale

De cele mai multe ori tumora carcinoida digestiva nu se manifesta la inceput, in stadiul precoce.
Sindromul carcinoid apare atunci cand tumora s-a raspandit, ajungand la nivelul ficatului sau in alte parti ale organismului. Hormonii secretati de tumora carcinoida digestiva sunt distrusi in sange si de catre enzimele hepatice. Daca tumora a ajuns la ficat, oricum o mare parte dintre acesti hormoni raman in organism cauzand urmatoarele simptome, ce alcatuiesc asa numitul sindrom carcinoid:
- roseata sau caldura la nivelul fetei sau gatului
- diaree
- respiratie superficiala, tahicardie, oboseala sau umflarea picioarelor si gleznelor
- wheezing (respiratie suieratoare)
- durere sau senzatie de abdomen plin (meteorism abdominal).
Aceste simptome, precum si altele, sunt cauzate de tumorile carcinoide gastrointestinale sau si de alte afectiuni. In cazul in care aceste simptome apar trebuie consultat medicul.

Investigatii tumori gastrointestinale

Urmatoarele investigatii sunt necesare:
- hemoleucograma completa: reprezinta un procedeu prin care se recolteaza o proba de sange si se vor prelucra in laborator urmatoarele: numarul eritrocitelor (globule rosii), leucocitelor (globule albe) si a trombocitelor (plachete sangvine); concentratia de hemoglobina (proteina care transporta oxigenul) din globulele rosii; hematocrit (marime a volumului ocupat de globulele rosii intr-o proba de sange in raport cu volumul probei, exprimata in procente)
- examenul fizic si istoricul de boala al pacientului: examinarea organismului pentru a verifica semnele generale precum si semnele de boala, ca de exemplu prezenta inflamatiei (umflatura) sau orice alt semn neobisnuit; informarea despre starea de sanatate a pacientului, a obiceiurilor sale, prezenta altor boli in trecut si tratamentul urmat pentru acestea
- biochimia sangelui: reprezinta un procedeu prin care se recolteaza o proba de sange pentru a se masura anumite substante, ca de exemplu hormoni, substante eliberate in sange de organe si tesuturile organismului; valorile modificate (mai mari sau mai mici decat normalul) ale acestor substante pot fi semne ale afectarii organelor sau tesuturilor care le produc; sangele este analizat pentru a depista prezenta hormonilor secretati de tumorile carcinoide; aceasta analiza este folosita pentru a diagnostica sindromul carcinoid
- analiza urinei recoltate pe 24 de ore: este un procedeu prin care se recolteaza urina timp de 24 de ore pentru a se evidentia prezenta anumitor substante, ca de exemplu prezenta hormonilor; valorile modificate (mai mari sau mai mici decat normalul) ale acestor substante pot fi semne ale afectarii organelor sau tesuturilor care le produc; urina este analizata pentru a depista prezenta hormonilor secretati de tumorile carcinoide; aceasta analiza este folosita de asemenea pentru a diagnostica sindromul carcinoid.

Prognostic cancer gastrointestinal

Prognosticul (sansa de recuperare) si tratamentul corespunzator depind de urmatoarele aspecte:
- indiferent de localizarea cancerului acesta poate fi indepartat complet cu ajutorul tratamentului chirurgical
- raspandirea cancerului de la nivelul stomacului sau intestinelor in alte parti ale organismului, ca de exemplu la nivelul ficatului sau nodulilor limfatici
- de marimea tumorii
- daca tumora este la nivelul tractului gastrointestinal
- daca tumora este nou diagnosticata sau este recurenta.
Optiunile terapeutice, de asemenea depind de prezenta simptomatologiei date de tumora carcinoida. Cele mai multe tumori carcinoide gastrointestinale se dezvolta incet si adesea pot fi tratate si vindecate. Chiar daca nu se vindeca, multi pacienti traiesc o lunga perioada de timp.

Stadii cancer gastrointestinal

Dupa diagnosticarea tumorii carcinoide gastrointestinale sunt necesare investigatii pentru a depista daca celulele canceroase s-au raspandit in interiorul stomacului si intestinelor sau in alte parti ale organismului.
Stadializarea reprezinta procesul folosit pentru a constata cat de raspandit este cancerul. Informatia rezultata in urma procesului de stadializare determina stadiul bolii. Nu exista o stadializare standard pentru tumorile carcinoide gastrointestinale.

Inainte de alegerea tratamentului este important de stiut daca boala s-a extins si daca aceasta poate fi indepartata prin tratament chirurgical.

Se folosesc urmaroarele investigatii:

- endoscopia digestiva: este un procedeu prin care se vizualizeaza interiorul tractului digestiv pentru a depista suprafete anormale de cancer. Endoscopul (un tub subtire cu lumina in varf) se introduce prin gura si esofag pana la nivelul stomacului si primei parti a intestinului subtire
- colonoscopia: colonoscopul (un tub subtire luminat) se introduce prin rect pana la nivelul colonului (intesinului gros)
- tomografia computerizata (CAT scan): O procedura care realizeaza imagini detaliate din diverse unghiuri ale diferitelor zone din interiorul corpului. Aceste imagini sunt generate de un computer conectat la un aparat radiologic (emite raze X). Pentru a se vizualiza mai bine unele organe si tesuturi se foloseste o substanta de contrast ce poate fi injectata in vena sau inghitita de pacient. Aceasta procedura se mai numeste si tomograf computer, tomografie computerizata sau tomografie computerizata axiala
- scintigrafia receptorului de somatostatina (SRS): este un tip de scanare radioactiva folosita pentru depistarea tumorilor carcinoide. Se poate realiza si cu octreotid, acesta fiind o substanta asemanatoare somatostatinei (hormon secretat de hipotalamus, sistemul nervos central, unele celulele neuroendocrine ale tubului digestiv si de catre pancreas); acesta se injecteaza in vena ajungand astfel in circulatia sangvina. Octreotidul este captat de celulele tumorii carcinoide care au receptori pentru somatostatina. Prin expunerea la radiatie se determina materialele radioactive (care capteaza razele), depistand astfel locul din organism unde sunt prezente celulele canceroase. Aceasta procedura se numeste scanare (examinare) cu octreotid
- biopsia: examinarea la microscop pentru a depista semne de cancer, a celulelor sau tesuturilor recoltate. Acestea pot fi recoltate cu ajutorul endoscopiei sau colonoscopiei
- angiografia: este un procedeu prin care se vizualizeaza vasele de sange si fluxul sangvin. Se injecteaza in vasul de sange o substanta de contrast. Dupa ajungerea substantei de contrast in circulatia sangvina, cu ajutorul razelor X se vizualizeaza daca exista blocarea unui vas
- PET (tomografia cu emisie de pozitroni): este o procedura cu ajutorul careia se depisteaza  celulele tumorii maligne prezente in organism. O cantitate mica de glucoza radioactiva (zahar) se injecteaza intr-o vena. Acest aparat se roteste in jurul corpului realizand imagini cu locurile din organism unde se utilizeaza glucoza radioactiva. Celulele tumorii maligne se observa ca fiind stralucitoare in poze, deoarece sunt mult mai active si capteaza mult mai rapid glucoza decat celulele normale
- radiografie abdominala: Este o examinare radiologica a organelor si structurilor osoase de la nivelul abdomenului. O raza X este un tip de fascicul energetic care strabate corpul ajungand pe un film unde realizeaza o imagine a suprafetelor din interiorul corpului.

Tumorile carcinoide digestive se clasifica in functie de atitudinea terapeutica, bazata pe situarea acestora in organism in tumori:

- localizate – tumora este la nivelul apendicelui, colonului, rectului, intestinului subtire si/sau doar la nivelul stomacului
- regionale – tumora s-a raspandit de la nivelul apendicelui, colonului, rectului, stomacului si/sau de la nivelul intestinului subtire la tesuturile din jur sau la nodulii limfatici
- metastaze – cancerul este raspandit in alte parti ale organismului.

Tratament cancer gastrointestinal

Sunt diferite tratamente pentru pacientii cu tumora carcinoida gastrointestinala.Diferitele tipuri de tratament sunt disponibile pentru pacientii cu tumori carcinoide gastrointestinale. Unele tratamente sunt standard (folosite in mod curent) iar altele sunt in curs de cercetare in studiile clinice. Inainte de inceperea tratamentului, pacientii pot lua in considerare oportunitatea participarii la studii clinice.

Terapiile folosite in studiile clinice sunt terapii experimentale utilizate cu scopul de a le imbunatatii pe cele actuale si de a obtine informatii despre tratamentele noi pentru pacientii cu cancer. Atunci cand studiile clinice arata ca terapiile noi sunt mai eficiente decat cele actuale, terapiile noi le vor inlocui pe cele actuale in tratarea pacientilor cu cancer.Alegerea terapiei potrivite pentru tumorile carcinoide digestive este o decizie care in mod ideal implica pacientul, familia si echipa medicala care se ocupa de ingrijirea pacientului.
In prezent se folosesc sapte tipuri de terapie standard:

1. Tratamentul chirurgical

Tratamentul tumorilor carcinoide gastrointestinale de obicei este chirurgical. Unul din urmatoarele procedee poate fi utilizat:

- apendicectomie-  scoaterea apendicelui
- fulguratie – se foloseste curentul electric pentru a arde tumora cu un instrument special
- crioablatie – este o terapie ce foloseste un instrument pentru a ingheta si distruge tesuturile anormale, ca de exemplu carcinomul in situ. Acest tip de tratament se mai numeste si crioterapie. Medicul poate utiliza ecografia pentru a ghida instrumentul
- rezectia chirurgicala – este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza o parte sau intreg organul care contine cancer. Rezectia tumorii si a unei mici parti de tesut normal din jurul ei poarta numele de excizie locala
- rezectia si anastomoza intestinala: indepartarea tumorii intestinale si a unei mici parti de intestin din jurul tumorii. Apoi cele doua capete ale intestinului sanatos sunt unite prin sutura (anastomoza) refacand continuitatea tubului intestinal. Nodulii limfatici sunt indepartati pentru a fi examinati histopatologic in vederea depistarii celulelor canceroase
- ablatie prin unde de radiofrecventa: este un procedeu care foloseste electrozi subtiri care emit raze de energie inalta (asemanatoare microundelor) care distrug celulele canceroase. Acest dispozitiv este introdus prin piele sau prin incizia facuta la nivelul abdomenului
- rezectia ficatului: tratamentul chirurgical care indeparteaza o parte din ficat sau intreg ficatul
- ligatura si embolizarea arterei hepatice: este o procedura prin care se ligatureaza (se leaga) sau se embolizeaza (se blocheaza) artera hepatica,  principalul vas care aduce sange la ficat. Blocarea fluxului sanguin catre ficat determina distrugerea celulelor canceroase care se dezvolta la acest nivel.

2. Radioterapia

Tratamentul cancerului prin radioterapie foloseste raze X de mare putere sau alte raditii pentru a distruge celulele canceroase. Exista doua tipuri de radioterapie. Radioterapia externa utilizeaza un aparat din afara organismului pentru a genera raze X care sa fie directionate catre zona unde este localizata tumora. Radioterapia interna utilizeaza substante radioactive incapsulate in ace, capsule, sarme sau catetere care sunt plasate in interiorul sau in apropierea cancerului. Tipul de radioterapie folosita depinde de stadiul si tipul cancerului ce trebuie tratat.

3. Chimioterapia

Chimioterapia utilizeaza medicamente care opresc cresterea celulelor canceroase, atat prin distrugerea acestora cat si prin oprirea divizarii (inmultirii). Chimioterapia sistemica se administreaza pe cale orala sau prin injectare in vena sau in muschi, medicamentele ajung astfel in circulatia sangvina si distrug celulele canceroase din intreg organismul. Cand chimioterapia este plasata direct in maduva spinarii, intr-un organ, in interiorul abdomenului, medicamentele actioneaza in special pe celulele canceroase din acea zona (chimioterapie regionala).
Embolizarea cu ajutorul medicamentelor a arterei hepatice este un tip de chimioterapie regionala care este utilizata pentru a trata tumorile carcinoide gastrointestinale care s-au raspandit pana la nivelul ficatului. Medicamentele anticanceroase sunt injectate in artera hepatica prin intermediul unui cateter (tub subtire). Medicamentele anticanceroase sunt amestecate cu substanta folosita pentru embolizarea (blocarea) arterei hepatice, intrerupand in acest fel fluxul sangvin catre tumora. In acest mod, cea mai mare parte din medicamentele anticanceroase sunt blocate in apropierea tumorii si doar o mica parte din aceste medicamente ajung in alte parti din organism. Embolizarea (blocarea) arterei hepatice poate fi temporara sau definitiva, in functie de substanta folosita in acest scop. In urma embolizarii, oxigenul si substantele nutritive, necesare cresterii celulelor canceroase, sunt impiedicate sa ajunga la tumora. Ficatul continua sa primeasca sange din sistemul venos portal, aducand sangele de la nivelul stomacului si intestinului.Modul de administrare si tipul chimioterapiei folosite, depinde de stadiul si tipul tumorii care trebuie tratata.

4. Injectiile percutanate cu etanol

Injectiile percutanate cu etanol (alcool) sunt folosite ca tratament anticanceros, folosindu-se un ac de dimensiuni mici pentru a injecta etanol, direct in tumora hepatica pentru distrugerea celulelor canceroase. Aceasta procedura se mai numeste si injectie intratumorala cu etanol.

5. Terapia biologica

Terapia biologica este metoda care foloseste sistemul imunitar al pacientului in lupta cu cancerul. Substantele produse de organism sau in laborator sunt folosite pentru a ajuta, a directiona si restabili apararea naturala a organismului impotriva cancerului. Acest tip de tratament se mai numeste si bioterapie sau imunoterapie.

6. Terapia hormonala

Terapia hormonala este un tratament anticanceros care indeparteaza hormonii sau blocheaza actiunea acestora, oprind astfel cresterea celulelor canceroase. Hormonii sunt substantele produse in organism de catre glandele endocrine si eliberati direct in circulatia sangvina. Prezenta unor hormoni poate determina cresterea anumitor tipuri de tumori. In cazul in care investigatiile arata prezenta celulelor canceroase in locurile unde  anumiti hormoni se ataseaza de celule pentru producerea efectului (la nivelul receptorului hormonal), medicamentele, tratamentul chirurgical sau radioterapia sunt utilizate pentru a reduce productia de hormoni sau pentru a bloca actiunea lor locala.

7. Alte terapii medicamentoase
MIBG (metaiodbenzilguanidina) se foloseste uneori, cu sau fara iod radioactiv (I131), pentru a diminua simptomele tumorilor carcinoide gastrointestinale.Alte tipuri de tratament sunt in prezent testate in studiile clinice. Tratamentele care in prezent sunt testate in studiile clinice pentru tumorile carcinoide gastrointestinale sunt combinatii noi de medicamente chimioterapice.
Tratamentul tumorilor carcinoide gastrointestinale localizate

Tumori carcinoide ale apendicelui

Tratamentul tumorilor carcinoide gastrointestinale localizate la nivelul apendicelui cuprinde urmatoarele:
- apendicectomie
- apendicectomie si excizie locala
- apendicectomie, rezectie intestinala cu anastomoza si extirparea nodulilor limfatici.

Tumori carcinoide ale rectului

Tratamentul tumorilor carcinoide gastrointestinale localizate la nivelul rectului cuprinde urmatoarele:
- fulguratie
- excizie locala
- rezectie, uneori tratament chirurgical prin care este pastrata musculatura sfincteriana (muschii ce inchid sau deschid anusul).

Tumori carcinoide ale intestinului subtire

Tratamentul tumorilor carcinoide gastrointestinale localizate la nivelul intestinului subtire cuprinde urmatoarele:
- excizie locala
- rezectie cu indepartarea nodulilor limfatici din apropiere.

Tumori carcinoide ale stomacului, colonului si pancreasului

Tratamentul tumorilor carcinoide gastrointestinale localizate la nivelul stomacului, colonului si pancreasului este de obicei rezectia tumorii.
Tratamentul tumorilor carcinoide gastrointestinale regionale

De obicei, tratamentul este chirurgical: se indeparteaza intreaga tumora care este observata la locul de origine al tumorii, precum si indepartarea tesuturilor si a nodulilor limfatici din jurul tumorii. Daca prin terapia chirurgicala nu se poate indeparta tumora in totalitate, atunci se foloseste tratamentul paliativ pentru ameliorarea simptomelor si imbunatatirea calitatii vietii pacientului.
Tratamentul paliativ include urmatoarele:
- rezectie, criochirurgie sau ablatie prin curent de radiofrecventa pentru a indeparta cat mai mult posibil din masa tumorala
- embolizarea prin medicamente pentru a micsora tumorile de la nivelul ficatului.

Tratamentul metastazelor

Daca metastazele tumorilor carcinoide gastrointestinale nu determina nici un simptom, atunci se poate astepta o perioada pana la instituirea tratamentului. Tratamentul metastazelor tumorilor carcinoide gastrointestinale este de obicei tratament paliativ si include urmatoarele:
- tratamentul chirurgical cu by-pass (deviere) sau inlaturarea unei parti a tumorii care blocheaza intestinul subtire
- chimioterapia care include embolizarea cu medicamente
- radioterapia, uneori cu radioizotopi ca de exemplu cu iod radioactiv (I131)
- terapia cu MIBG (metaiodbenzilguanidina)
- terapia biologica si/sau terapia hormonala
- terapii noi testate in studiile clinice.

Sindromul carcinoid

Tratamentul metastazelor tumorilor carcinoide gastrointestinale care cauzeaza sindrom carcinoid include urmatoarele:

- rezectie, criochirurgie sau ablatie prin curent de radiofrecventa, injectiile percutanate cu etanol pentru tumorile ficatului
- ligatura sau embolizarea arterei hepatice, cu sau fara chimioterapie regionala sau sistemica
- terapia hormonala
- terapia biologica cu sau fara chimioterapie
- combinatii noi de chimioterapie testate in studiile clinice
- la unii pacienti cu sindrom carcinoid se poate efectua protezarea valvelor cardiace.

In acest paragraf au fost mentionate tratamentele specifice aflate in curs de testare in studii clinice, dar s-ar putea ca unele tratamente noi aflate in studiu sa fi fost omise.

Tumorile carcinoide gastrointestinale recurente

Tratamentul tumorilor carcinoide gastrointestinale recurente cuprinde urmatoarele:

- tratament chirurgical pentru indepartarea unei parti sau a intregii tumori
- studii clinice.