Gastropatia la AINS se manifesta prin hemoragie digestiva, adesea fara durere. Cele mai agresive preparate sunt aspirina si indometacina urmate de diclofenac si apoi de celelalte AINS: fenilbutazona, piroxicam, ibuprofen etc. Efectul lor asupra stomacului se exercita si in cazul in care ele se administreaza pe alta cale decat cea orala (ex. ca supozitoare). Aspirina are insa si un efect lezional local, care este prezent la administrarea orala. Riscul la aspirina incepe in primele 72 ore si incepe de la o singura doza, chiar mica (ex. 325 mg).

Recent, au fost comercializate AINS care nu au (sau il au foarte redus) efect agresiv asupra mucoasei gastrice: Flosulide, Nimesulide (AULIN), Coxibe (VIOXX).  Tratamentul gastritei hemoragice la AINS se realizeaza cu omeprazol sau pantoprazol ori cu misoprostol si concomitent intreruperea administrarii medicamentului cauzal.

2. Consumul de alcool. Gastrita acuta alcoolica se manifesta prin durere epigastrica, greata, vome, hemoragie digestiva care apar dupa pranzuri abundente insotite de consum important de alcool. Tratamentul presupune 48 sau 72 ore de dieta de protectie (ceai, paine, branza) mucoasa gastrica avand o capacitate exceptionala de refacere: in 2 zile mucoasa lezata a stomacului este “ca si noua.”

3. Gastrita acuta de stres, – Apare la bolnavii gravi cu diverse afectiuni: infectie grava, insuficienta respiratorie, hepatica, renala, traumatisme, arsuri, hematom subdural. Apar hemoragii digestive grave, dificil de stapanit cu omeprazol sau chirurgical, iar in cazuri foarte grave poate duce la deces.

4. Alte gastrite acute: prin reflux duodenogastric, dupa ingestie de acizi sau baze, dupa iradiere, prin infectie cu Helicobacter Pylori (gastrita acuta epidemica), prin infectie cu alti microbi (gastrita flegmonoasa), gastrita virala (Herpes simplex, citomegalovirus, Rotavirus!).

Sunt recomandate in acest stadiu supele de zarzavat, limpezi sau cu putin orez, branza de vaci sau casul proaspat, fainoasele cu apa si lapte, paine alba veche, merele coapte, supa de carne de vaca fiarta si tocata.

Bolnavul va manca foarte incet, iar dupa masa este recomandat repausul la pat, eventual aplicand o compresa calda pe abdomen. Acest tip de regim va fi urmat maxim 8-10 zile, revenindu-se apoi treptat la alimentatia normala, dar evitand totusi produsele iritante si greu digerabile. In gastritele cronice, alimentatia va fi cat mai variata si se va adaptape cat posibil, obiceiurilor alimentare ale bolnavului.

Aceste persoane vor exclude din dieta urmatoarele alimente:

• - carnea grasa sau carnea de vanat, mezelurile grase si slanina;
• - conservele nedietetice;
• - legumele tari, bogate in celuloza precum: ceapa, castravetii, telina,ridichile, lintea, fasolea, mazarea;
• - alimentele prajite in grasime;
• - dulciurile ca: bomboanele, prajiturile de cofetarie, dulceata;
• - condimentele: ardei, usturoi, piper, mustar;
• - cafeaua, ceaiul tare, alcoolul.

Alimentele permise vor fi preparate cat mai simplu, iar orele de masa trebuie respectate cu strictete.

Alimentele indicate:

• - supele de carne, borsurile, supele-crema;
• - carnea, in general greu tolerata de aceste persoane, va fi de vita,pasare, vitel, si doar fiarta;
• - pestele slab, fiert, fript sau copt in pergament;
• - ouale doar in preparate sau concomitent cu alte alimente (budinci);
• - laptele dulce este foarte greu digerat in aceste cazuri si de aceease recomanda derivatele de lapte: iaurtul, laptele acidulat, chefirul,branza de vaci;
• - legumele tinere, bine fierte, preparate ca soteuri, ciorbe si supe-cremade legume;
• - fructele se consuma sub forma de compoturi neindulcite, sucuri defructe, mere coapte fara zahar. Unele se pot consuma si crude, dartrebuie sa fie bine coapte: caise, prune, piersici, fragi, zmeura;
• - prajituri cu mere si branza, biscuiti, insa dulciurile, mierea sunt,in general, greu suportate.

Alimentatia dietetica in ulcerul gastric si duodenal

Ca si in cazul gastritei, si in alcatuirea regimului alimentar al bolnavului de ulcer se va tine seama de stadiul de evolutie a bolii – acut sau in perioada cronica.

In puseul acut, se impune repausul la pat si eventual internarea inspital.
In prima faza, regimul va fi lactat, cate 200 ml la 2 ore, iar in timpul noptii ori de cate ori se trezeste, mai ales daca are dureri. Uneori se poate adauga si putina smantana proaspata. Deoarece laptele este sarac in fier si vitamina C, acestea vor fi administrate separat.

Dupa 3-5 zile, se mai introduc in dieta: supele de orez strecurate, gris, fulgi de ovaz, oua fierte moi, frisca, pireuri cu foarte putin unt. Dupa maxim 7-10 zile se vor putea adauga perisoare dietetice din carne sau peste, supe de cereale pasate, fainoase fierte, supe de zarzavat fierte cu fainoase si strecurate, prajituri de casa. Carnea va fi bine fiarta si introdusa treptat, evitandu-o insa pe cea bogata in grasimi.

Ca in toate bolile de stomac, este bine ca mesele sa fie mai frecvente (5-6 pe zi), dar in cantitati mai mici, respectandu-se cat mai strict orele de masa. Este oblgatorie renuntarea la fumat si la alcool.

Alimentele permise:

• - laptele dulce, simplu sau indulcit;
• - fainoasele – fulgi de ovaz, gris, fidea, taitei, orez, spaghete;
• - branza de vaci, urda, casul;
• - ouale moi;
• - carnea de pasare, vitel, fiarta bine sau la cuptor;
• - carnea de peste slab – stiuca, salau, pastrav, calcan;
• - zarzavaturi si legume fierte;
• - prajituri de casa, compoturi.

Alimentele interzise:

• - laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturile fermentate;
• - ouale fierte tari, maioneza;
• - pestele gras (morun, nisetru, somn, cega), pestele conservat, sardelele,racii, icrele;
• - carnea de porc, slanina, untura, ciorbele grase;
• - carnea conservata (mezeluri, afumaturi, carnati);
• - zarzavaturile crude tari (andive, gogosari, ridichi, varza, castraveti,ardei;
• - legumele uscate (fasole, mazare boabe);
• - condimentele (mustar, boia, ardei iute, piper);
• - ciocolata, cafeaua.

Se vor evita prajelile, sosurile, alimentele prea fierbinti sau prea reci, apele carbogazoase. In special primavara si toamna, aceste persoane vor trebui sa respecte o dieta mai severa.

Gastrita cronică

Este foarte greu să facem o cracterizare justă a acestei boli. Din punct de vedere morfologic distingem gastrite hipertrofice, atrofice şi mixte. Din punct de vedere funcţional gastritele se împat în gastrite hiperacide şi anacide. Exeperienţa clinică a arătat că, de cele mai multe ori, gastrita hipertrofică este hiperacidă, iar cea atrofică este anacidă, fără a constitui o regulă. Cele două varietăţi clinice, hipertrofică şi atrofică, sunt etape evolutive ale procesului inflamator de gastrită cu dezordini secretorii şi motorii diferite. După depistarea leziunii distingem gastrite antrale, fundice şi generalizate.
Inflamaţia cronică a mucoasei gastrice se observă la toate vârstele, cu o frecvenţă mai mare între 20 şi 35 de ani. Ea se întâlneşte mai ales la bărbaţi.

Simptomatologie gastrita cronica.

Gastrita hipertrofică. În faza iniţială, bolnavii se plâng de senzaţii de plenitudine, presiune în regiunea epigastrică, eructaţii care apar imediat după mese cu alimente greu digestibile. Pofta de mâncare este păstrată sau capricioasă. Unii bolnavi suportă bine condimentele. Uneori bolnavii se plâng de salivaţie abundentă sau gură uscată care îngreunează masticaţia. Vărsăturile se întâlnesc mai de în gastritele etilice, au caracter matinal şi conţin mucus abundent. După o perioadă de timp apar arsuri şi dureri fără orar precis. În 65% ele sunt permanente şi se exagerează după mese.
În gastritele antrale durerile pot avea ritmul asemănător ulcerului gastro-duodenal, apar precoce sau tardiv după mâncare, în unele cazuri apar dimineaţa pe nemâncate.
În interpretarea semnelor trebuie să fim prudenţi, întrucât gastrita hipertrofică poate fi asociată de ulcer duodenal. În aceste cazuri durerile cu caracter de periodicitate ale ulcerului devin permanente. Ca şi în boala ulceroasă sun tforme gastrice care evoluează uneori cu semne dispeptice, fără dureri. Funcţia intestinală este normală. În perioada de dureri mari, bolnaviiau constipaţie, în achilie, diaree cu caracter de putrefacţie, care dispare la tratamentul cu acid clorhidric şi pepsină. O serie de bolnavi prezintă după mese o serie de tulburări nervoase, indispoziţie, migrene, ameţeli, valuri de căldură, transpiraţii, stare de slăbiciune. Aceste fenomene sunt manifestări reflexe produse de stimului patologici plecaţi de la suprafaţa inflamată a mucoasei gastrice, inflamaţia exagerând excitabilitatea interoceptorilor mecanici, chimici, termici.

La examenul obiectiv starea generală a bolnavilor este bună, ei nu slăbesc doar în cazul în care nu se pot alimenta suficient. Limba este saburală. La palpare, sensibilitatea este mai extinsă în regiunea epigastrică decât în ulcerul peptic gastro-duodenal.

Examenul sucului gastric.

Gastrita modifică funcţia secretorie glandulară. În gastrita antrală sau ulcerativă se constată hipersecreţie cu hiperaciditate. La bătrâni sau la gastrita cu evoluţie lungă funcţia secretorie indică valori scăzute sau anaciditate. Curba acidităţii poate reveni la normal dacă funcţia glandelor nu este complet compromisă. Un sipmtom important de gastrită este secreţia bogată în mucus şi alterarea funcţiei de eliminare a mucoasei gastrice. După injectarea de roşu neutru, eliminarea colorantului în sucul gastric este absentă sau întârziată.

Examenul gastroscopic.

În diagnosticul gastritei atrofice endoscopia este o metodă suverană.

Gastrita atrofică poate fi difuză sau areolară. Forma difuză este generalizatăsau localizată cu predilecţie în regiunea antrală sau fundică. Mucoasa are o culoare roz, palidă cu nuanţe cenuşiu roz. Într-o fază evoluată, suprafaţa devine netedă, pliurile mucoasei de pe faţa posterioară dispar progresiv. Cu timpul mucoasa devine subţire, transprentă.Se distinge reteaua vasculara cu arborizare neregulata.Vasele sint bine vizibile in campul endoscopic.Prezenta lor indică gradul evolutiv al procesului atrofic. Gastrita areolară se observă mai ales în anemia pernicioasă. Leziunile sunt segmentare, circumscrise şi sunt caracterizate prin pliuri de culoare albastră sau cenuşie-verzuie, carecontrastează cu restul mucoasei gastrice, de aspect normal. Secreţia gastrică este absentă.

Se pune întrebarea dacă examenului gastroscopic i se poate acorda o valoare diagnosticală absolută. În interpretarea imaginilor gastroscopice, mai ales a gastritelor superficiale trebuie să fim prudenţi, întrucât modificări discrete ale mucoasei pot fi determinate şi de unele substanţe medicamentoase, de alimente iritante sau de perturbări de origine neuroreflexă. De aceea, în diagnosticul gastritei este necesar intotdeuna să avem o privire sinoptica a datelor clinice, radiologice si gastroscopice.

Complicatii. În evolutia gastritelort se întâlnesc numeroase complicatii.

Hemoragii gastrice. Survin în gastrita cronică erozivă sau ulcerativă. Simptomele clinice sunt în funcţie de cantitatea sângelui piedut
Enterita sau enterocolita este secundară gastritelor atrofice aclorhidrice.Diareea are un caracter de putrefacţie şi este bine influenţată de regim corespunzător şi de acid clorhidric.
Manifestări alergice sunt secundare tulburărilor de resorbţie la nivelul intestinului subţire. Este posibil că în aceste cazuri intervine şi tulburarea funcţiei antitoxice a ficatului
Perigastrita. Procesul inflamator al mucoasei poate uneori cuprinde şi seroasa, determinând inflamaţii de vecinătate, fenomene de perigastrită. Ea este localizată pe mica curbără, pe faţa posterioară sau este generalizată. Semnele clinice sunt caracterizate prin senzaţii de presiune şi dureri permanente cu iradieri în spate, influenţate mai ales de schimbarea se poziţie sau de mişcări.

Anatomie patologică gastrita cronica.

Gastrita cronică se prezintă sub formă hipertrofică şi atrofică.
Gastrita hipertrofică poate fi generalizată sau localizată, cu predilecţie pe faţa posterioară a regiunii antrale şi curbura mică. Mucoasa este îngroşată, edemaţiată. Pe suprafaţa ei se văd formaţii mamelonate, verucoase sau eroziuni ulcerative, de dimensiuni variate.
Gastrita atrofică are mucoasa subţiată, transparentă, cu pliuri dispărute. Sunt forme localizate în placard, mici eroziuni superficiale, caracteristice în anemia perniciosă.

Etio-patogenie gastrita cronica.

Este greu să precizăm factorii etiologici, care determină gastrita cronică în diferitele cazuri, întrucât stomacul, mai mult decât orice alt organ, este expus zilnic excitaţiilor mecanice, chimice, fizice, toxice şi bacteriene.
Gastrita cronică poate fi determinată de cauze multiple:

- Alimentaţia neigienică prin calitatea, cantitateaşi prin ritmul neregulat de administrare, masticaţie proastă, dentiţie defectă, abuz de medicamente, băuturi reci sau prea fierbinţi. Dintre medicamentele cu acţiune iritantă amintim salicilatul de sodiu, iodul, bromul, digitala, teocina, sulfamidele, antertemicele etc.

- Gastritele de origine microbiană se întâlnesc la bolnavi suferind de bromşiectazii, bromşite putride, abcese pulmonare şi TBC, apărute în urma înghiţirii sputei purulente infectate.

- Gastrita alergică este secundară reacţie anticorp-antigen şi punerii în libertate a substanţelor de natură histaminică.

Toţi factorii amintiţi, împreună cu alţii, pe care nu-i cunoaştem încă, sunt susceptibili de a favoriza tulburări ale funcţiilor secretorie şi motorie a stomacului şi de a determina apariţia modificărilor morfologice într-o etapă avansată.

Diagnostic gastrita cronica.

Gastrita cronică are simptome asemănătoare cu suferinţa altor organe. Pentru precizarea diagnosticului, facem apel la examinările de radiologie, gastroscopie şi datele clinice. Anamneza ne informează asupra factorului etiologic, asupra cauzei gastritei.
Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu o serie de boli şi cu ulcerul gastro-duodenal. Lipsa caracterului periodic al durerii, neinfluenţarea ei prin alimentaţie sau alcaline, diferenţiază gastrita de ulcerul gastric. Semnele dispeptice ca anorexie, inapetenţă, miros urât, limbă saburală, vărsături mucoase matinale, precum şi tulburările neuroreflexe: ameţeli, migrene sunt caracteristice gastritei cronice şi nu se găsesc de obicei în ulcer.
Gastrita hipertrofică poate imita tabloul clinic al ulcerului duodenal. În aceste cazuri, secreţia gastrică este bogată în mucus, valorile de aciditate sunt crescute, iar radiologic, duodenul are contur regulat. În cazuri dubioase suntem atenţi pentru că înapoia gastritei se poate ascunde ulcerul peptic. În faza incipientă cancerul gastric se confundă frecvent cu gastrita.

Fenomenele dispeptice, inapetenţa, aclorhidria, durerile vagi, neinfluenţate de alcaline, se întâlnesc ân ambele afecţiuni. Radiografiile în serie şi gastroscopia lămuresc diagnosticul. Evoluţia lungă pledează în favoarea gastritei. În cancer constatăm o slăbire importantă. Agravarea clinică este paralelă cu agravarea radiologică. Diagnosticul diferenţial trebuie apoi făcut cu colecistita cronică în faza dispeptică care determină dureri în epigastru pe cale reflexă. Durerile au evoluţie scurtă, de 1-2 zile, iradiază în spate, sunt influenţate de greşeli alimentare, în special de grăsimi şi ouă, iar la femei sunt exagerate în perioada menstruală. Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu toate stările dispeptice, şi cu parazitozele intestinale.

Evoluţie şi prognostic gastrita cronica.

Evoluţia şi prognosticul gastritelor cronice sunt variate. Sunt cazuri în care evoluează într-un ritm rapid spre forma atrofică: un procent mare rămâne la forma hipertrofică. În general, evoluţia şi prognosticul sunt în funcţie de diagnosticul precoce, de leziunea anatomopatologică şi de tratamentul urmat. Îndepărtarea factorului etiologic asigură vindecarea gastritelor. Persistenţa agresiunilor sau repetarea lor la intervale scurte determină inflamaţii cronice, cu evoluţie spre atrofie progresivă.  Gastrita artrofică anacidă are o tendinţă de regenerare la indivizi tineri. Gastrita hipertrofică superficială se vindecă. Forma erozivă şi ulceractivă este refractară la tratament. Chiar dacă se obţine o vindecare clinică, semnele radiologice şi gastroscopice persistă. Gastrita hipertrofică antrală este influenţată foarte greu de tratament.
Reabilitarea funcţiei secretorii se remarcă mai mult în forma hipertrfică: disfuncţia glandulară este ireversibilă în gastrita atrofică progresivă.

O persoana cu gastrita nu prezinta,in cele mai multe cazuri,nici un simptom.Alteori,gastrita se poate manifesta printr-o senzatie de arsura in partea superioara a abdomenului, numita pirozis, sau prin greata, varsaturi si durere in capul pieptului. Durerile sint accentuate de mesele copioase sau de alimentele excitante, cum ar fi cafeaua, alcoolul, substantele grase sau acre, mincarurile grele, prajelile.

Ce principii veti respecta intr-un regim alimentar daca aveti gastrita?

Regimul alimentar intr-o astfel de suferinta digestiva nu trebuie sa fie prea restrictiv sau dezechilibrat si sa nu constituie un chin pentru persoana care trebuie sa-l urmeze cu consecventa.Scopul dietei este de a evita alimentele care produc tulburari digestive;exista mari variatii individuale in tolerarea unui produs nutritiv,de aceea se recomanda evitarea celor care nu sunt tolerate de bolnav.Nu se insista in dieta cu alimente care provoaca repulsie,pentru ca duc la pierderea poftei de mancare si creeaza neincredere si implicit,renuntarea la tratamentul dietetic.

In gastrita se recomanda:

• mese frecvente(4-5 mese/zi),putin abundente si de preferat la aceeasi ora;
• in timpul mesei este necesara mentinerea unei stari de liniste si calm,evitarea lecturii au privirea la televizor ,evitarea discutiilor in contradictoriu,masticatia completa(SE VA MANCA INCET!!!!)
• sare in cantitati moderate;
• ape minerale alcaline(speciale pentru astfel de diete,cele obsinuite sunt acide)
• selectia alimentelor se face in functie de continutul lor in fibre alimentare si de cantitatea acestora(se vor folosi cele cu continut scazut de fibre),pregatite dietetic cat mai acceptabil-piureuri,budinci,sufleuri de legume verzi.

In gastrita de contraindica:

• bauturile alcoolice de orice fel,cafeaua,ceaiul,fumatul si condimentele iritante pentru stomac(piper,ardei iute,mustar);
• consumul alimentelor prea fierbinti sau prea reci;
• lichide in timpul mesei(pentru ca dilueaza secretiile gastrice si cresc perioada de digestie);se vor consuma lichide intre mese,in canitati mici.
• zaharul si dulciurile concentrate;
• conservele(de carne,fructe,legume,peste);
• nu se vor consma fructe crude la desert,doar intre mese,alternand cruditatile cu compoturile.

1. Factori infectiosi: virali, bacterieni (toxiinfectii alimentare, enterocolite infectioase), micotici (candida).
2. Factori chimici: exogeni (medicamente, substante toxice, alcool), endogeni (uremie, acidocetoza).
3. Factori fizici: iradierea.
4. Factori mecanici.
5. Factori alergici (sensibilitate la medicamente).
6. Factori nutritionali (carente proteice, vitaminice, minerale).
Simptomele gastritei sunt: dureri in regiunea epigastrica, mai accentuate dupa mese abundente, balonari, gust neplacut, greata, regurgitari, varsaturi, diaree, arsuri in regiunea epigastrului si pe tractul esofagian.
Poate fi stapanita cu calm, exercitii de respiratie si remedii naturale
De ce?
Greu de spus – medicina oficiala nu a gasit o explicatie completa pentru acest fenomen pe cat de des intalnit, pe atat de neplacut. In vechime, se spunea ca in tot mediul inconjurator exista un “foc” subtil, care la venirea primaverii devine extrem de activ in lumea vie si face deopotriva sa revina la viata plantele si intreaga natura, dar si sa iasa la suprafata toate zaturile si impuritatile iernii care sunt “arse”, uneori foarte violent, declansand aceasta boala.
O explicatie cu parfum medieval, departe de studiile de microbiologie care pun aparitia acestei boli pe seama prezentei unei bacterii in stomac.
Fara indoiala insa ca nu avem intentia de a deslusi in acest articol finele si atat de controversatele mecanisme care duc la declansarea gastritei.

In cele ce urmeaza ne propunem sa va prezentam cateva remedii naturale, simple si nenocive, care sa ne dea o mana de ajutor sa trecem cu bine acest hop al primaverii.

Alimentatia pentru protectia gastrica

Daca exista o regula de regim alimentar in tratarea gastritei hiperacide, aceea este ca nu pot exista doua diete la fel.
Mai exact, exista atatea feluri de regim cate feluri de pacienti. Rand pe rand, majoritatea regulilor de fier din tratamentul gastritei au fost demolate de experimente, unele dintre ele incredibile. Pana nu demult se stia ca toate condimentele iuti sunt o adevarata otrava in gastrita, intrucat irita peretii stomacului si cresc secretia de sucuri acide. Ei bine, in urma cu patru ani, savantii au descoperit ca pentru anumiti bolnavi, ardeiul iute, cel mai focos condiment, este un adevarat elixir, intrucat o substanta (capsicina) continuta de el este un protector al peretilor gastrici si regleaza productia de secretii acide. Pentru unii laptele este un adevarat pansament al stomacului, in timp ce la altii acest aliment declanseaza dureri de stomac insuportabile. Si atunci, ce este de facut pentru a afla cum mancam in timpul primaverii, cand sensibilitatea stomacului este maxima?

Ei bine, exista cateva principii de alimentatie pe care daca le aplicam este foarte posibil sa ne gasim intr-un timp foarte scurt tipul de dieta care este cel mai prielnic pentru noi. Iata in continuare cateva sugestii in acest sens:

Eliminati zaharul si alimentele cu aditivi sintetici – explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura de alimentele imbogatite cu E-uri, intrucat ele “deruteaza” digestia, favorizeaza (mai ales zaharul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter pilori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si produc perturbari digestive in lant. Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii).

Renuntati la consumul de alcool – indiferent de provenienta sau de tarie, alaturi de tutun este marele inamic al stomacului.

Cel putin din luna martie si pana in mai, care este perioada critica pentru stomac, este bine sa renuntam la ele sau, daca nu reusim, macar sa le reducem.

Evitati orice stridenta de gust – indemnul de baza in prevenirea si tratarea bolilor de stomac este “moderatie in toate!”.

Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate declansa din senin o criza de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat in perioada de primavara si apar binecunoscutele arsuri. Preferati, asadar, in aceasta perioada alimentele cu gust mai bland, echilibrat.

Consumati cruditati si leguminoase cu prudenta – intr-adevar, salatele, ridichile si zarzavaturile crude care alcatuiesc deliciul Alimenteculinar al primelor saptamani de primavara nu sunt intotdeauna foarte bine primite de stomac. Acelasi lucru se petrece si cu mancarurile de post pe baza de fasole, linte sau naut. Consumati aceste alimente cu prudenta, fara a face excese, pentru a va asigura ca stomacul dvs. le tolereaza.

Preferati alimentele “reci” – ghilimelele sunt absolut necesare, intrucat nu ne referim la temperatura alimentelor (care este bine sa fie consumate caldute, niciodata reci de la frigider sau foarte fierbinti), ci la o calitate a lor intrinseca. In medicina traditionala indiana, ayurveda, sunt cunoscute cateva alimente “racoroase”, care calmeaza durerile de stomac si reduc senzatia de arsura. Aceste alimente sunt: smantana, iaurtul, laptele dulce si untul clarifiat.

Untul clarifiat se obtine din untul din comert, care este incalzit intr-o cratita la foc mic pana se incinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, pana cand devine limpede, moment in care este luat de pe foc si este turnat intr-un alt vas, fara sedimentele de pe fundul cratitei. Acest unt clarifiat este foarte hranitor si in cea mai mare parte a cazurilor este excelent tolerat de stomac, fiind chiar un protector gastric.

Introduceti condimentele “reci” – este vorba de fenicul, coriandru si chimen, care sunt calmante gastrice blande, preferabile condimentelor clasice: sare, piper, diferite pudre din comert care contin amelioratori de gust si aroma. Introduceti aceste condimente in hrana gatita si in dulciuri, pentru efectul lor de reglare digestiva.

Incercati dieta lichida – mai ales daca deja aveti crize de gastrita, este bine sa recurgeti la alimente usoare, bine fierte, lichide. Cele mai bune sunt supele-crema din radacinoase (telina, patrunjel, morcov, pastarnac) si piureurile, care vor fi gatite fara ulei si condimentate cu sare in cantitati moderate. Alte doua elixiruri lichide sunt sucurile proaspete, obtinute casnic, din cartofi si varza, care protejeaza stomacul si alina durerea.

Plantele medicinale in tratamentul gastritei

Este vorba de ierburile si radacinile cu efect calmant, cicatrizant si de refacere a finelor straturi de protectie de pe peretii stomacului. Ca si la alimente, nu exista o reteta standard care sa se aplice la toate tipurile de pacienti, in schimb exista cateva plante care acopera un spectru larg de necesitati in tratament. Iata cateva dintre ele:

Obligeana – este fara indoiala regina plantelor folosite in tratamentul bolilor de stomac. Multi medici au relatat ca folosirea obligenei, fara nici un alt tratament, a rezolvat cazuri de gastrita extrem de refractare la alte tipuri de terapie, alopata sau naturista. De ce? Pentru ca pe langa faptul ca are efecte antibacteriene si calmante gastrice foarte puternice, obligeana are o subtila actiune de armonizare la nivel psihic, in conditiile in care stresul si nervozitatea constituie cauza numarul unu in aparitia acestei boli. Obligeana se administreaza astfel: o jumatate de lingurita de pulbere (obtinuta prin macinarea radacinii de obligeana cu rasnita electrica de cafea) se ia pe stomacul gol de patru ori pe zi, de preferinta inainte de mese. Obligeana este insa contraindicata in cazurile in care durerile de stomac sunt insotite de o senzatie puternica de voma, caz in care este bine sa folosim musetelul.

Musetelul – blanda romanita, cu micile sale flori albe si parfumate, este un remediu neasteptat de puternic in tratamentul a-la-long al gastritei. Se administreaza sub forma de macerat la rece: doua linguri de flori macinate se lasa intr-un litru de apa sa se macereze la temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Se bea cantitatea de macerat obtinuta pe parcursul unei zile, de preferat pe stomacul gol. Este bine ca persoanele iritabile sa adauge la macerat si jumatate de lingurita de menta, care are efecte reconfortante si calmante puternice.
Coada-soricelului – se administreaza sub forma de pulbere – o lingurita de patru ori pe zi in cazurile avansate de gastrita si de ulcer, deoarece are efecte cicatrizante si regenerative puternice si foarte rapide.

Masajul gastric substernal si respiratia tip ras

In medicina chineza se spune ca gastrita apare ca urmare a formarii unui cumul, a unui “dop” energetic in zona plexului solar. Tratamentul energetic se face in sensul diminuarii, al disiparii acestei energii nocive, existand in acest sens o sumedenie de procedee, de la acupunctura la exercitii de respiratie si gimnastica energetica. In cele ce urmeaza, va prezentam doua tehnici extrem de simple de dispersare si armonizare a energiei la nivelul stomacului. Masajul gastric substernal – se plaseaza degetul mare al mainii drepte direct pe piele, central, in zona stomacului, prinzand cu mana stanga incheietura mainii drepte. Se roteste apoi degetul mare al mainii drepte in sensul acelor de ceasornic pe zona plexului solar, fara a freca pe piele, ci masand bland stomacul in profunzime. Se fac cincizeci de asemenea rotatii, dupa care se face masajul cu degetul mare al mainii stangi in sens invers acelor de ceasornic de acelasi numar de ori. Exercitiul se face de doua ori pe zi, dimineata si seara, pe nemancate, avand rol de prevenire si tratare a gastritei. In perioadele de criza, masajul se face cu blandete, intrerupandu-l daca durerea se accentueaza. 

Respiratia tip ras – expiram aerul cu putere, dupa care inspiram adanc, relaxand muschii abdominali, asa incat aerul sa patrunda din belsug in zona inferioara a plamanilor. Ne tinem respiratia pana numaram la trei: 3, 2, 1, 0, apoi expiram aerul fractionat, zgaltaindu-ne abdomenul ca si cand am rade sau chiar sa incercam sa radem. Va aparea o savuroasa stare de relaxare si decongestionare la nivel fizic si psihic, care se va amplifica pe masura ce vom continua exercitiul. Se fac minimum zece asemenea respiratii pe zi. Este o tehnica foarte eficienta si in perioadele de criza.

PREVENIRE GASTRITA  SI TRATAMENT NATURIST:

* Alimentele alterate se arunca.
* Se evita medicamentele care au efect secundar asupra stomacului.
* Nu se consuma ciuperci necunoscute.
* Nu se consuma alimente excitante pentru stomac.
* Se fac clisme, se beau multe ceaiuri pentru eliminarea din organism a toxinelor.
* Se recomanda post de 1-3 zile, timp in care se bea ceai din scoarta de mesteacan, flori de tei, urzica, leustean, cimbru, salvie, cimbrisor, maghiran.
* Se consuma timp de 3 zile legume si sucuri, supa de varza sau varza cruda.
* Se bea un pahar de apa in care s-a dizolvat 1 lingurita de argila.
* Se evita bauturile reci, zaharul, pastele fainoase, carnea de porc prajita, condimentele, alcoolul.
* Cu ceaiuri din musetel, rostopasca, roinita, menta, chimen, seminte de in, lemn dulce, se calmeaza durerile de burta.
* Se aplica pe zona stomacului cataplasme umede si caldute.
* Se beau cateva picaturi de ulei din scortisoara sau dafin, cu miere.
* 2 linguri caimac de pe lapte se amesteca cu 2 galbenusuri, 2 linguri de miere pana se face o crema, care se ia de 3 ori pe zi cu 1 ora inainte de mesele principale.
* Se recomanda mersul descult pe pietre ude sau iarba cu roua.
* Se evita stresul, se recomanda autosugestia prin ganduri pozitive si credinta in vindecare.
Reflexoterapie: se urmareste imbunatatirea circulatiei mucoasei gastrice pentru refacerea ei si anihilarea factorilor care au produs aparitia bolii. Se maseaza zona renala si suprarenala. Punctele masate sunt: zona stomac, punctul 17, timp de 5-10 minute pe fiecare picior, zona suprarenale, punctul 23, timp de 3 minute, zona rinichi-uretere-vezica urinara, punctele 24, 25, 26, timp de 5 minute, zona vezicii biliare, punctul 16, timp de 3 minute.

GASTRITE ACUTE

Pentru a vã proteja stomacul vã recomand sã reduceti pe cat posibil consumul de alimente care contin excitanti chimici, precum si produsele care au în componenta lor celulozã. In comparatie cu alte regimuri, în acest caz se poate bea cafea, se pot manca ciorbe si borsuri, carne prãjitã în ulei, paine albã (dar nu caldã) sau prãjitã, unt, telemea, cas proaspãt, svaiter, legume fierte sau preparate la cuptor (morcovi, dovlecei, conopidã, spanac). Este bine a nu se consuma laptele dulce, alcoolul, înghetata, painea neagrã, cartofii prãjiti, fructele crude si oleaginoase, mezelurile, carnea prãjitã, grãsimile animale, branzeturile grase, sosurile cu rantas. Trebuie avutã grijã la cantitatea de condimente, hrean, mustar, ceapã, usturoi, murãturi consumatã. Nu sunt recomandate aluaturile fragede, dospite, marmelada, dulceata.

TRATAMENT NATURIST PENTRU GASTRITA ACUTA:

DietA: 2 zile curã de post cu ceaiuri si suc de lãmaie, 1 clismã dimineata cu 2 l infuzie cãldutã de musetel, timp de 2 zile. In continuare se introduc în alimentatie: suc de fructe, lapte, iaurt, lapte vegetal, piure de cereale, apoi se tine un regim lacto-ovo-vegetarian timp de 4-5 zile. Se intercaleazã 1-2 zile pe sãptãmanã cura cu fructe, cura cu preparat din aloe, cura cu suc de orz verde. Se recomandã suc de varzã înainte de masã cu 30 minute, 3×50 ml, iar dupã masã la 1 orã, sucul de cartof, 3×50 ml.
Se beau ceaiuri din urmãtoarele plante:
Rp. 1. – 20 gr nalbã mare, 20 gr roinitã, 30 gr salvie, 30 gr gãlbenele, 20 gr troscot, 30 gr tãtãneasã, 20 gr ienupãr, 10 gr sovarf, 20 gr scumpie
Rp. 2. – 20 gr isop, 30 gr urzicã, 20 gr mentã, 20 gr pãtlaginã, 20 gr tintaur, 10 gr pelin, 10 gr anason, 20 gr coada racului, 20 gr musetel.
Se poate bea zilnic lapte de hriscã (2 linguri fãinã de hriscã la 150 ml apã caldãsi miere).
Din amestecul de plante al celor 2 retete se ia 1 linguritã la 250 ml apã clocotitã, se infuzeazã 2 minute, se beau 3 cãni pe zi, alternand retetele.
In caz de gastro-enteritã se administreazã urmãtoarea retetã: 30 gr rãdãcinã nalbã mare, 10 gr afin, 10 gr saschin. Se ia 1 linguritã din amestecul de plante la 250 ml de apã clocotitã, se infuzeazã 3 minute, se bea cu 30 minute înainte de masã.
Se poate prepara urmãtoarea retetã: 100 gr grau (fãinã), 100 gr fãinã de ovãz, 100 gr fãinã de orz. Se iau 4 linguri din amestec, se fierb în 1 1 litru apã, panã rãmane 1 litru de apã. Se strecoarã, se adaugã 1 lingurã de miere. La copilul mic se administreazã 1 linguritã de 4 ori pe zi, înainte de masã, iar la adult 2 cãni pe zi.
Se recomandã baia vitalã de 2 ori pe zi, timp de 25 minute, baia de trunchi, una pe zi, timp de 25 minute, baia rece a jumãtãtii inferioare a corpului, 3 pe sãptãmanã, dusul rece general, de 2 ori pe sãptãmanã, compresa derivatã pe abdomen în timpul noptii, fomentatia simplã pe regiunea epigastricã sau o baie caldã de sezut, cu temperatuã crescutã timp de 20 minute, pentru calmarea durerii.
Reflexoterapia: se maseazã punctele 17, timp de 10 minute, 23 timp de 3 minute, 24, 25, 26 timp de 5 minute si 16 timp de 3 minute.

TRATAMENT NATURIST PENTRU ULCER DUODENAL

Dieta: 5 zile curã cu lapte si sucuri din fructe neacide si zarzavaturi (varzã, cartof, morcov, pãpãdie, sfeclã rosie, castravete, spanac). Zilnic se mãnancã 4-5 albusuri de ou crud, fãcut spumã (fãrã zahãr), repartizat în 3-4 mese.
Se face o clismã dimineata timp de 5 zile. Cura cu legume si sucuri se tine 1-2 luni. Se recomandã 3×1 lingurã de cãrbune de tei zilnic, de asemenea 2×2 lingurite de polen înainte de masã, cura internã cu lut, cura cu aloe si cu suc de orz verde.
Se beau ceaiuri din urmãtoarele plante: 20 gr gãlbenele, 20 gr troscot, 20 gr tãtãneasã, 10 gr sovarf, 20 gr coada racului, 10 gr roinitã, 10 gr maghiran. Se mai poate fierbe timp de 3-4 minute 1 lingurã cu lemn de scumpie fãcut rumegus, în 300 ml apã. Se pune 1 linguritã din acest decoct în ceaiul fãcut din plantele de mai sus, se beau 3 cãni pe zi, îndulcite cu miere. Se mai poate adãuga la fiecare ceascã 1 linguritã tincturã suedezã.
Se face baia vitalã, de trunchi, dus scotian, dus rece partial, o cataplasmã lombo-abdominalã cu lut, care se tine 3 ore pe zona epigastricã. Se mai poate face baie de abur a jumãtãtii inferioare a corpului de 2-3 ori pe sãptãmanã, se poate aplica o cataplasmã caldã cu coada racului si frunze de tãtãneasã, dupã servirea mesei.
In caz de hematemezã (vãrsãturi cu sange) se face repaus la pat, se aplicã punga cu gheatã pe abdomen, se suprimã alimentatia solidã, se beau lichide reci, progresiv se va introduce în alimentatie laptele, iaurtul, albusul de ou crud, piureul de cereale.
Reflexoterapia: se maseazã punctele: 17, 19, 22, 16, 24, 25, 26, 39, 40, 49 între 3 -5 minute pe fiecare picior.

Alimente permise in gastrite

Fainoase – Fainoasele albe trebuie fierte foarte bine si este preferabil sa fie servite sub forma de sufleuri sau budinci. Este permisa si mamaliga, dar foarte bine fiarta.
Carne – Este permisa carnea slaba de vaca, pui sau porc fara grasime. Carnea poate fi servita doar sub forma de rasol, sufleu sau budinca. Pestele alb este de asemenea permis si doar sub forma de rasol.
Branzeturi - Sunt permise branza dulce de vaci, urda si casul nesarat.
Iaurt-aliment bazic ajuta la distrugerea bacteriei care cauzeaza formarea n exces a acizilor din stomac.
Oua – Ouale sunt permise dar numai fierte si moi. Puteti face si ochiuri romanesti (in apa fiarta).
Legume – Legumele permise sunt dovleceii, cartofii, morcovii, mazarea. Legumele pot fi servite fierte sau sub forma de piureuri, supe-creme sau sufleuri.
Fructe – Sunt permise sucurile dulci, piureurile de fructe sau compotul. Nu sunt permise decat fructele dulci (deci, nu si citricele).
Grasimi – Sunt permise untdelemnul, galbenusul de ou,untul proaspat.
Bauturi – Este permis sa beti lapte, ceai, suc de fructe dulci (nu citrice).
Dulciuri – Dulciurile permise sunt sucurile de fructe, frisca, compotul, budincile din fainoase si dulciurile pe baza de crema de branza de vaci.
Zahar - Este permis zahar cu moderatie, miere amestecata cu unt.

ALIMENTE INTERZISE IN GASTRITA
Gastrita cronica este determinata de tratamentul incorect al gastritei acute, consumand alimente condimentate, iritante, mancaruri fierbinti, mese la ore neregulate, consumul de bauturi alcoolice, fumatul, unele medicamente, substante toxice
Mestecatul insuficient, in graba, este un obicei care constituie o agresiune in plus asupra stomacului.

Fainoase – Este interzisa cu desavarsire painea, atat cea neagra, cat si cea alba. Sunt permisi pesmetii special pentru cei bolnavi de gastrita.
Carne – Sunt intersize carnea grasa, pielea de pui, carnea afumata, mezelurile, vanatul, conservele de carne, snitelul, tocaturile si piftia. Sunt intersize de asemenea carnea de peste gras, pestele prajit sau marinat, precum si cel afumat sau conservat.

Branzeturi – Sunt interzise branzeturile fermentate, sarate sau conservate.
Oua – Sunt interzise ouale prajite sau cele fierte tari.
Legume – Sunt interzise legumele tari si crude, cum ar fi ridichile, castravetii, varza, guliile, ardeiul, ceapa, conopida, usturoiul. Nu este permis sa se serveasca legumele prajite. Muraturile sunt de asemenea de evitat.
Fructe – Sunt interzise nucile, migdalele, alunele, fisticul si cele care au multe lipide in general.
Grasimi – Sunt interzise untura, slanina, margarina sarata, grasimile prajite, smantana acra, untul sarat sau seul.
Bauturi – Sunt strict interzise lichiorurile, romul, tuica, sifonul, apa minerala, siropurile, rachiul, cafeaua neagra. Este de asemenea interzis sa consumati bauturi prea reci sau prea calde.
Dulciuri – Dulciurile interzise sunt cele care au aluaturi dospite, inghetata, aluaturile calde, prajiturile cu fructe acre, gemul si dulceata. Este bine sa fie evitate acadelele si zaharul ars.

MEDICAMENTE IN GASTRITA. In caz de gastrita se recomanda medicamente ce protejeaza si refac mucoasa gastrica. Mai trebuie inghitite si medicamente care reduc aciditatea din stomac. Nu trebuie uitati acei substituenti de fermenti ai pancreasului. Si totul trebuie completat cu medicamente ce inlesnesc activitatea bilei.