100 g unguent Lasonil contin 5 000 HDB-E (Heparinoid Bayer Unit=0,5 g) si 15 000 U.I. hialuronidaza.

Actiune terapeutica Lasonil

Unguentul Lasonil destinat aplicarii locale se compune din combinatia intre heparinoid, cu proprietati inhibitoare pentru trombus si inflamatii, si hialuronidaza, care pe langa efectul sau antiinflamator poseda si proprietatea de a inhiba acumularea de lichide. Hialuronidaza descompune hialuronatul, astfel se decompacteaza straturile mai adanci ale dermei.

Heparinoidul difuzeaza usor prin piele si astfel poate actiona. Este cunoscut faptul ca heparinoidul inhiba coagularea si formarea trombusului, iar pe baza proprietatilor fibrinolitice stimuleaza plasminogenele si descompune trombusurile existente. Trombusul descompus prin heparinoid, cat si acumularea de lichid din jurul trombusului se resorb. Absorbtia transdermala a heparinoidelorare loc numai in cazul dozelor ridicate. Excretia heparinoidelor are loc cu ajutorul filtrarii glomerulare prin urina.

Indicatii Lasonil

In cazul leziunilor nedeschise cauzate de accidente sau activitati sportive, precum: entorse, contuzii, hematoame, acumulari sau umflaturi la nivelul articulatiilor, cicatrice, hemoroizi, flebite sau/si tromboflebite, tromboze superficiale, varice sau ulcer varicos.

Doze si mod de administrare Lasonil

In caz ca nu exista o alta indicatie medicala se aplica, in functie de natura si intinderea procesului, 3-5 cm de unguent din tub de 2 – 3 ori/zi, care se intinde prin frecare sau se aplica sub forma de strat subtire. In tromboze si tromboflebite se aplica sub compresa. in ulcere varicoase unguentul se aplica in jurul ulceratiilor prin masarea usoara a locului, de la extremitate spre centru. In tratarea cicatricelor si a hematoamelor, unguentul Lasonil se aplica de asemenea prin masarea usoara a locului. Aplicat local pe piele usureaza absorbtia edemelor, exsudatelor si hematoamelor, actionand prin micsorarea coagulabilitatii sangelui, reducerea viscozitatii si cresterea permeabilitatii tesutului conjunctiv. La aparitia unor actiuni neasteptate se consulta medicul.

Contraindicatii Lasonil

Se interzice aplicarea unguentului Lasonil atunci cand este cunoscuta o hipersensibilitate la heparina si heparinoizi. Este interzisa aplicarea Lasonilului la sangerari. Sa nu fie aplicat pe plagi deschise si procese purulente pe locul infectiei.

Reactii adverse Lasonil

Lasonil este bine suportat. Rarele eriteme ce pot aparea dispar la intreruperea tratamentului.

Comprimate continand 1 mg iodura de potasiu.

Actiune terapeutica Iodura de potasiu

Aport de iod necesar sintezei hormonilor tiroidieni; corecteaza carenta de iod care provoaca gusa endemica; expectorant, diuretic, creste secretia glandulara, sclerozant al varicelor.

Indicatii Iodura de potasiu

Arterioscleroza, hipertensiune arteriala, bronsita cronica, reumatism articular cronic, profilaxia si tratamentul curativ al gusii, actinomicoza, varice.

Contraindicatii Iodura de potasiu

Tuberculoza pulmonara, adenom toxic, sensibilizari la iod.

Mod de administrare Iodura de potasiu

Adulti: oral cate 1 comprimat la 3-4 zile. Copii: oral cate 1/2-1 comprimat pe saptamana.

Afectiuni digestive – gastropatia eroziva sau hemoragica, ulcerul duodenal, ulcerul gastric, varicele esofagiene sau gastropatia hipertensiva portala precum si malformatii arterio-venoase
Alte afectiuni digestive sunt reprezentate de ciroza hepatica, afectiuni ale splinei tromboza venelor suprahepatice , sindrom Budd – Chiari, pancreatita cronica si acuta, boala celiaca hemoragica,etc.
Afectiuni extra digestive – hemopatii cum ar fi purpura trombocitopenica ideopatica hemofilia, purpura Henoch, boala Hodgkin, leucemii; vasculopatii dintre care amintim hipertensiunea arteriala, fistula aorto-enterica, anevrism de artera mezenterica sau hepatica, boli sistemice ca de exemplu poliartrita nodoasa, sarcoidoza, mielomul multiplu amiloidoza, lupus eritematos sistemic; boli renale insotite de uremie.

Entitatiile clinice prezentate explica peste 90% din toate cauzele de hemoragii gastro intestinale superioare in care o sursa specifica poate fi gasita.
Eroziuniile gastrice sau gastropatia hemoragica, eroziva sunt frecvent asociate cu ingestia de antiinflamatoare nesteroidiene, special aspirina.
Ulcerele peptice determinate de Helicobacter pylori sunt cele mai frecvente cauze de sangerare gastrointestinala superioara exteriorizata prin hematemeza sau prin melena.
Sangerarea din varice sau din gastropatia hipertensiva portala intalnita in ciroza hepatica este in mod caracteristic severa si in cantitate mare. Sangerarea din faringele esofagiene sau gastrice se datoreaza hipertensiunii portale secundare cirozei.
Desi hemoragia digestiva superioara la un pacient cu ciroza sugereaza o sursa varicoasa, un sfert din acei pacienti vor sangera dintr-o alta leziune cum ar fi gastropatia eroziva, gastrita, ulcerul peptic. Astfel este esential sa se determine cat mai rapid cauza sangerarii pentru a fi instituit cat mai repede tratamentul.

Cauzele hematemezei:

• Cancer esofagian
• Medicamente antiinflamatorii nesteroide si Ulcere
• Ulcer peptic
• Cancer de stomac
• Gastrita
• Varice esofagiene
• Telangiectazie congenitala
• Sindromul lui Mallory-Weiss

Debutul hemoragiei digestive superioare poate fi acut instalandu-se semne de anemie acuta post hemoragica:

• tegumente palide
• scaderea tensiunii, puls accelerat

Semne periferice de ciroza hepatica:

• ascita
• stelute vasculare
• eritroza palmara,
• ginecomastie
• circulatia colaterala
• splenomegalie.

Semne generale de cancer gastric, boala hematologica

Diagnosticul de hemoragie digestiva superioara cuprinde trei etape:

• diagnosticul de hemoragie digestiva superioara
• aprecierea gravitatii hemoragiei
• diagnosticul etiologic

Examinarea obiectiva a pacientului descrie aspectul varsaturii (hematemeza) sau a scaunului (melena). De asemenea pacientul relateaza informatii asupra unor antecedente personale patologice, hepatita, ulcer sau in urma tratamentului cu aspirina, trombostop.

Alta functie cruciala a ficatului este productia bilei, un lichid de culoare galben-maro ce contine saruri necesare pentru digestia lipidelor sau a grasimilor. Aceste saruri sunt produse de lobuli. Bila paraseste ficatul printr-o retea de ducte si este transportata in colecist, care concentreaza bila si o elibereaza in duoden (numai pe perioada digestiei)

Vitaminele se gasesc de asemenea depozitate in ficat. Prin vena portala trece sangele bogat in agenti nutritivi, ficatul colecteaza si depoziteaza vitamina A, D, E si K, raman depozitate de asemenea si vitaminele  B.

Ficatul functioneaza ca o fabrica chimica. Cateva proteine importante gasite in sange, se fabrica in ficat. Una dintre acste proteine – albumina ajuta in retentia de Ca⁺ si altor substante in circuitul sangvin. Albumina ajuta de asemenea la reglarea miscarii apei din sange in tesuturi. Ficatul produce si globina – una din cele 2 componente ce formeaza hemoglobina. Mai produce si alte grupuri de proteine ce includ anticorpi.

Multe alte substante sunt produse de ficat: fibrinogen, protrombina – care ajuta in vindecarea ranilor, in cicatrizare si colesterol – o componenta cheie a membranelor celulare care transporta grasimi din sange in tesuturi.

Aditional fabricarii produsilor chimici, ficatul ajuta la neutralizarea, inactivarea si eliminarea substantelor toxice ca: medicamente si alcool din circuitul sangvin. Functia antitoxica este practicata de ficat prin absorbtia de toxine, le altereaza chimic apoi le excreta in bila.

Chiar daca este expus la multe substante daunatoare, acest remarcabil organ – ficatul – este capabil sa se regenereze, sa se autorepare sau sa poata  inlocui tesutul lezat. Constructia lui in care micii lobuli performa aceasi functie, arata ca in momentul in care o sectiune este lezata – alta sectiune va prelua functia zonei lezate pana cand acesta va putea functiona din nou, va fi reparata. Ficatul este subiectul multor boli care ii pot coplesii functiile regeneratoare.

Bolile ficatului merg de la o infectie medie la boli cronice ce se sfarsesc uneori cu insuficienta hepatica. Pentru multe dintre aceste boli primul semn este sindromul icteric – coloratia in galben a a tegumentelor si a mucoaselor determinate de retentia in sange a bilirubinei (hepatocitele isi pierd abilitatea de prelucrare a bilirubinei – pigmentul de culoare galben-maro ce se geseste in bila).

Ficatul poate fi lezat oricand de o boala sau o leziune ce afecteza restul corpului. De exemplu: cancerul se poate imprastina din stomac sau intestine catre ficat, diabetul – daca nu este tratat corespunzator. Unele boli cauzate de paraziti amebiaza si scistosomiaza, pot dauna ficatului. Folosirea medicamentelor – long-term si a drogurilor. Toxinele puternice pot duce chiar si la insuficienta hepatica.

Una dintre cele mai comune boli hepatice este HEPATITA, o inflamatie a ficatului. Hepatita poate fi cauzata de expunere prelungita la diferite medicamente, droguri, boli autoimune sau de infectii virale. Dar, hepatitele, in cele mai multe situatii sunt cauzate de virusi. Hepatita A, epidemica (“boala manilor murdare”), poate produce simptome infectioase generale, digestive, hepatice insotite de icter. Virusul A se afla in organism in perioada acuta a bolii, se elimina prin materii fecale in ultima parte a incubatiei, perioada preicterica. O buna igiena practicata si vaccinarea sunt masuri eficace de prevenire a hepatitei de tip A.

Hepatita B este o infectie mult mai serioasa decat cea de tip A. Spre deosebire de virusul hepatitei A, virusul hepatitei B (VHB) ca si cel al infectei cu virus hepatic C sau D (VHC, VHD),  poate ramane activ in organism pentru multi ani de la infectie, uneori lezand permanent ficatul. VHB se gaseste in sange si in alte fluide organice : lacrimi, saliva, sperma. Poate fi transmisa sexual, folosirea acelor folosite sau a obiectelor ascutite folosite pe piele (tatuaje). Ca preventie in cazul VHB – virus cu genom descifrat, exista : vaccinare, sex protejat. In ultimul timp s-au descoperit medicamente eficace in lupta contra hepatitelor virale de tip B , C, D : Lamivudina, Intron, Interferon.

In tarile dezvoltate, alcoolul induce boli hepatice mai crescute ca numar decat bolile hepatice virale sau alte boli hepatice cauzate de alti factori.

Abuzul de alcool greu, cauzeaza depozite grase ce blocheaza functia hepatica, ducand de multe ori la hepatite cronice – ce pot progresa la randul lor in ciroze – afectiuni hepatice de etiologii variate, caracterizate anatomic prin leziuni celulare asociate cu hiperplazie conjunctiva si regenerare celulara; care modifica structura lobului hepatic, iar clinic prin fenomene de insuficienta hepatica. Cand se instaleaza ciroza, toxinele nu mai sunt indepartate adecvat din sange, TA creste in vena porta hepatica, substantele produse de ficat devin neregulate (proteine). Ciroza este ireversibila, dar functia ficatului poate fi imbunatatita daca consumul de alcool este stopat, fumatul de asemenea la care se adauga tratamentul medicamentos si regimuri speciale intocmite de medicul curant etc.

Pentru persoanele suferinde de boli hepatice severe sau insuficiente hepatice, transplantul poate fi o optiune. Spre deosebire de transplantul renal de exemplu, transplantul hepatic este o procedura complexa care nu prea are succese long-term. Din fericire noi tehnici si medicamente ajuta la imbunatatitea transplantului hepatic. Rata succesului curenta este intre 60-80%, supravietuire > de 5 ani la mai mult de jumatate a recipientilor transplantati. Majoritatea acestor oameni au o prognoza excelenta de sanatate …viata normala.

Comprimate continand rutozida 20 mg; acid ascorbic 50 mg.

Actiune terapeutica Tarosin

Rutozida (biflavonoid) actioneaza la nivel capilar, imbunatatind functionalitatea acestora prin reducerea difuziunii interstitiale anormale si cresterea rezistentei. Acidul ascorbic este implicat in stimularea respiratiei celulare si in sinteza de colagen si substanta fundamentala din tesutul interstitial, reducand riscul de hemoragii prin reducerea fragilitatii capilare. Ambele substante au proprietati chelatoare. Rutozida protejeaza acidul ascorbic de oxidare, cele doua componente potentandu-si reciproc efectele. Tarosin se absoarbe bine din tubul digestiv, eliminandu-se pe cale renala.

Indicatii Tarosin

Afectiuni insotite de fragilitate capilara sau de o permeabilitate anormala a peretilor acestora: purpura vasculara endogena sau toxica (intoxicatie cu saruri de aur, barbiturice, salicilati), hemoragii retiniene, digestive, renale etc. Stari alergice, hemoptizii, boli infectioase cu afectare capilara (scarlatina, tifos exantematic etc.), varice, hemoroizi.

Doze si mod de administrare Tarosin

Tarosin se administreaza pe nemancate, cu foarte putina apa, in prize la 2-3 ore. Adulti: 5-10 com-primate pe zi.
Sugari: 1-2 comprimate pe zi.
Copii 3-7 ani: 2-4 comprimate pe zi.
Copii 7-15 ani: 3-5 comprimate pe zi.

100 g Hepathrombin unguent 50000 contin: 50000 UI Heparin.

Actiune terapeutica Hepatrombin

Produs cu actiune antiinflamatoare, antidilatatoare si antalgica.

Indicatii Hepatrombin

Pentru prevenirea si tratarea afectiunilor venoase ca: tromboze, inflamatii ale venelor in tromboze (tromboflebite), crampe venoase (varice, simptome varicoase), sindrom posttrombotic, abcese subcrural (Ulcus cruris) si in crampele pulpei piciorului. In cazul ranilor produse in accidente si in sport ca: hematoame, striviri, tasari, entorse, lovituri, contuzii, in plus, pentru ameliorarea cicatricelor postoperatorii, precum si in tratamentul edemelor varicoase si a varicelor postoperatorii. Pentru atrofierea cicatricelor si pentru tratamentul extern al proceselor inflamatorii ca: limfangite, inflamatii in zona sanilor (mastite), furuncule si abcese.

Contraindicatii Hepatrombin

Pana in prezent nu se cunosc.

Reactii adverse Hepatrombin

Ocazional, pot aparea reactii alergice cutanate. In astfel de cazuri se intrerupe imediat tratamentul.

Mod de administrare si tratament Hepatrombin

Unguentul se aplica de 1-3 ori/zi pe zona bolnava si in zonele invecinate. De obicei, se aplica o suvita de unguent de cca 5 cm lungime. In general, preparatul se frectioneaza usor, iar pe picioare, sensul frectionarii este de jos in sus. Se recomanda sa nu se aplice intreaga cantitate de unguent o singura data, ci sa se frectioneze, succesiv, cu cantitati mici din portia de 5 cm. In cazul inflamatiei venoase nu se va recurge la frectie, se va aplica un pansament (din material textil fin) cu unguent. In tratamentul furunculozei se va aplica o compresa cu unguent, care va fi cel putin o data pe zi.

Varixinal gel este destinat persoanelor care suferă de simptome ale insuficienţei venoase cronice (senzaţia de picioare „grele”, edeme, echimoze, varice, hemoroizi etc.)

Varixinal gel conţine patru extracte din plante medicinale ce întăresc pereţii venelor, previn apariţia trombilor venoşi şi îmbunătăţesc oxigenarea ţesuturilor şi circulaţia sângelui. Un avantaj suplimentar este reprezentat de aroma plăcută şi de maxima absorbţie la nivelul pielii.

Efecte Varixinal Gel

• Influenţează favorabil permeabilitatea şi funcţionalitatea sistemelor venoase
• Micşorează inflamaţiile şi durerile gambelor afectate de varice
• Scade senzaţiile de oboseală şi presiune în extremităţile inferioare (picioare grele)

Compoziţie Varixinal Gel

Apă, extract de Ruscus aculeatus, extract de Aesculus hippocastanum, extract de Centella asiatica, dextran, extract de Vaccinium myrtilus, Carbomer, trietanolamină, metilcloroizotazolinonă, metilizotazolinonă.

Administrare Varixinal Gel

Folosiţi gelul o dată sau de 2 ori pe zi, masând zona afectată dinspre tălpile picioarelor spre coapse

Continut: 75 ml

Efecte nedorite si contraindicatii:

Acest produs nu este destinat uzului intern! A nu se lasa la indemana copiilor! A se pastra la loc uscat, ferit de lumina si caldura, la o temperatura intre 10 – 25° C.