Tratament ulcer

Ulcerul gastric si duodenal continua sa fie o problema medicala majora. Ambele provoaca dureri puternice si tulburari digestive la aproximativ 10% din oameni in anumite perioade ale vietii lor, iar in urma unor complicatii severe, cum ar fi hemoragia, pot constitui cauza unei morti premature.
Daca pana in 1976, singurul tratament radical al ulcerului, menit sa tina sub control secretia gastrica acida, era cel chirurgical, astazi exista o medicatie specifica eficace, care permite tratarea ulcerului fara a mai fi nevoie de interventia chirurgicala.
Se estimeaza ca 5-10 % din populatie sufera de ulcer intr-o anumita perioada a vietii, aparitia lui fiind mai probabila la maturitate si mai ales la barbati. Pacientii cu ulcer considera adeseori boala drept o actiune minora. Cand incep sa simta arsuri la stomac inghit cateva pastile antiacide sau beau un pahar cu lapte, fara sa realizeze ca ulcerul poat fi o boala foarte grava. in stomac si intestin functioneaza diferite mecanisme de care depinde aparitia ulcerului.

Procesul digestiv incepe in gura si se termina la anus. Cel mai important incepe insa in stomac, care este considerat un fel de rezervor, destinat sa tina in el hrana timp de cateva ore, pana cand intestinul subtire este gata sa o preia. Stomacul este impartit in doua segmente: treimea superioara numita antru, iar la polul inferior se afla valva musculara numita pilor. Cand alimentele ajung in stomac, muschii acestuia incep sa le mestece si sa le fragmenteze in bucati mici, creand conditii ca, la nivelul duodenului, sa inceapa scindarea mai avansata si absorbtia lor. in stomac alimentele se misca tot timpul, astfel incat diferitele sucuri digestive sa poata veni in contact cu fiecare particica de hrana. Peretii stomacului abunda in glande care secreta trei substante: acidul clorhidric, care are rolul de a dezinfecta hrana; pepsinele, secretia acestora fiind posibila numai in prezenta acidului clorhidric si care au rolul de a descompune proteinele alimentare in lanturi subtiri de aminoacizi; gastrinele, care au rolul de a mentine un flux abundent de suc gastric. Mucoasa gastrica este captusita cu un singur strat de celule care secreta mucus. Acesta apara stomacul de actiunea acidului clorhidric si al pepsinei. intreaga mucoasa se reface la 3 zile.

Nervul vag este un nerv cranian, care merge de-a lungul esofagului si ajunge in stomac, fiind raspunzator pentru secretia acida a stomacului. Duodenul este locul de intalnire a 3 organe: stomacul, canalul hepatic si cel pancreatic. Cand duodenul descopera prezenta acidului clorhidric si a unor aminoacizi, secreta doi hormoni direct din sange. Cel dintai, secretina, trimite un mesaj pancreasului sa furnizeze apa si bicarbonat si semnaleaza stomacul sa opreasca formarea si secretia de acid. Al doilea hormon este colecistokinina, care comunica pancreasului sa produca si sa trimita continuu enzime digestive si stimuleaza contractia veziculei biliare si eliminarea bilei in duoden prin canalul coledoc. Bila actioneaza ca un detergent, transformand grasimile in mici picaturi.
Un ulcer este un fel de crater in tesutul care inveleste una din suprafetele corpului sau in membranele mucoase protectoare ce captusesc multe parti ale corpului, printre care si tractul digestiv. Se poate vorbi de ulcer al pielii, al corneei ochiului, al mucoasei bucale sau al tractului digestiv. Acesta din urma este rezultatul actiunii pepsinei si acidului clorhidric asupra mucoasei digestive.Poate fi:

– ulcer stomacal, denumit si gastric

– ulcer duodenal.

Ulcerul poate fi rotund, oval sau linear, de cativa mm la cativa cm. El apare cand se produce o rupere a echilibrului dintre nivelul acido-peptic si cel al mecanismelor normale de aparare ale peretelui gastric.

Ulcerul duodenal apare aproape de 2 ori mai frecvent la barbati decat la femei si se produce de obicei in jurul varstei de 25 ani pana la maxim 45 ani, la barbati, iar la femei apare dupa 45 de ani. Ulcerul duodenal nu se malignizeaza aproape niciodata. Persoanele cu grupa sanguina 0 fac mai usor ulcer duodenal, dupa cum si cele care au antecedente in familie.

Ulcerul gastric este de 4 ori mai putin frecvent decat cel duodenal, apare la maturitate, intre 55-65 ani si se poate maligniza (canceriza). Cei cu grupa sanguina A sunt mai predispusi, ca si in cazul celor cu rude de gradul intai suferinde de ulcer la stomac.
Simptomele unui ulcer sunt intrucatva diferite. Se poate vorbi de un ulcer silentios, fara simptome evidente ca durerea si indigestia. De cele mai multe ori apar urmatoarele simptome: durerea localizata in epigastru, in partea centrala superioara a abdomenului, imediat sub torace, o arsura sau senzatie de apasare in zona epigastrica, dupa cum durerea poate sa radieze in spate sau alte parti ale abdomenului. Alte simptome sunt greata, varsaturile, pierderea in greutate, prezenta sangelui in scaune, inapetenta.

In 1906 s-a descoperit prezenta unui microb denumit Helicobacter pylori, in forma de spirala, care „locuieste” in stomac si care, datorita formei sale specifice in spirala, lezeaza tesuturile stomacului si duodenului, ducand la dezvoltarea unui ulcer. H. Pylori supravietuieste pentru ca secreta o mare cantitate de enzima numita ureaza, care converteste ureea din sucul gastric in bicarbonat si amoniac. Aceste doua substante concureaza la neutralizarea aciditatii gastrice, facand ca mediul stomacului sa devina alcalin, extrem de favorabil dezvoltarii oricarui microb. H. Pylori penetreaza mucoasa protectoare a stomacului, formand asa numitele „buzunare”.

Celulele lezate se atrofiaza, se zbarcesc si mor, determinand subtierea mucoasei. H. Pylori sapa in grosimea mucoasei si afecteaza zonele cu celule lezate in care apare ulcerul. Se apreciaza ca nivelul de risc al infectiei cu H. Pylori este egal cu cel consecutiv fumatului a 12-15 tigari pe zi. De asemenea oamenii de stiinta au semnalat posibilitatea aparitiei unei afectiuni cardiace, deoarece creste fibrinogenul si numarul de celule albe in sange.

S-a facut o statistica potrivit careia:
– la fumatorii de tigarete riscul aparitiei ulcerului este de aproape de 2 ori mai mare decat la nefumatori;
– alcoolul pare sa nu joace un rol in dezvoltarea ulcerului;
– dietele bogate in fibre vegetale protejeaza de un eventual ulcer duodenal;
– persoanele care iau cu regularitate aspirina prezinta un risc crescut de aparitie a unui ulcer gastric;
– cafeina pare sa nu aiba ca efect imediat aparitia unui ulcer, dar consumata in cantitati mari, pe o perioada de timp mai mare, poate crea o predispozitie la ulcer;
– nu exista „personalitatea ulceroasa”, stresul nefiind un factor determinant la aparitia ulcerului.

Pasii care trebuiesc parcursi: vizita la medic, testele pentru descoperirea lui H. pylori, examenul cu bariu, endoscopia, biopsia.
Tratamentul poate fi prin terapie dubla sau tripla, el ramanand la alegerea medicului. Terapia dubla consta in asociatia medicamentoasa a unui acidosupresor, cum ar fi un H2-antagonisti sau un inhibitor al pompei protonice si un antibiotic. Terapia tripla consta in asociatia medicamentoasa a unui acidosupresor, a unei sari de bismut (care are efect protector al mucoasei gastrice si o activitate anti-Helicobacter pylori), a unui antibiotic nitromidazolic (metronidazol sau tinidazol) si a unui alt antibiotic (amoxicilina sau tetraciclina).

Tratamentul este de durata si este obligatoriu insotit de o dieta stricta. Daca un ulcer netratat erodeaza lent peretele unui vas de sange din mucoasa, rezultatul este o hemoragie interna. Vasul sangereaza in interiorul stomacului, apare primul semn, oboseala rapida, apoi ameteli, lesinuri, senzatia de plenitudine abdominala, urmata de hematemeza (varsaturi cu sange) sau de melena (eliminare masiva de sange cu materiile fecale). Perforatia este o complicatie mai putin frecventa decat hemoragia, gravitatea ei fiind cel putin egala, daca nu chiar mai mare, decat a hemoragiei. Un ulcer perforat necesita asistenta medicala imediata, altfel moartea poate surveni in primele 48 de ore. in caz de complicatii se ajunge la interventii chirurgicale cum ar fi: gastrectomia, vagotomia, chirurgia laparoscopica, chirurgia endoscopica.

REFLEXOTERAPIA: punctele 22 (plex solar); 23, 24, 25, 26 (suprarenale, rinichi, ureter, vezica urinara), timp de 10 minute fiecare picior; punctul 16 (vezica biliara), timp de 3 minute; punctul 19 (duoden), timp de 10 minute; punctul 17 (stomac), timp de 10 minute; punctul 52 (rect, hemoroizi), timp de 3 minute; punctul 50 (prostata, uter), timp de 10 minute; punctul 51 (penis, vagin), timp de 3 minute; punctul 40 (glanda limfatica), timp de 5 minute.

TRATAMENT NATURIST:
* 5 zile cura de sucuri din fructe neacide, de lapte, zarzavaturi (varza, cartof, morcov, sfecla rosie, castravete, spanac). in fiecare zi se mananca 4-5 albusuri de ou crud, facute spuma (fara zahar), repartizate in 3-4 mese.
* 1 clisma dimineata, cu 1 1 – 2 linguri infuzie calduta de musetel, timp de 5 zile.
* Cura de sucuri si cruditati se tine 1-2 luni, fara a se consuma ceapa, usturoiul, ardeiul (in faza acuta).
* 3 x 1 lingura carbune de tei pe zi.
* Cura cu preparat de aloe.
* Suc de orz verde, 3 x 50 ml. pe zi.
* Polen, 2 x 2 lingurite, inainte de masa (dimineata, la pranz).
* Cura interna cu lut (argila).
* Ceaiuri infuzie din 20 gr. galbenele, 20 gr. troscot, 20 gr. tataneasa, 10 gr. roinita. Se amesteca 1 lingurita cu varf din fiecare planta cu 250 ml. de apa clocotita, se infuzeaza 3-5 minute, se strecoara, se beau 3 cani pe zi indulcit cu miere de albine. La fiecare cana se adauga 1 lingurita de tinctura suedeza.
* Baia vitala, una pe zi, timp de 25 de minute.
* Baia de trunchi, o data pe zi, timp de 25 de minute.
* Dusul scotian alternant, de 2 ori pe zi.
* Dusul rece partial al fetei posterioare a corpului, jumatatea superioara, o data pe zi.
* Cataplasma lombo – abdominala cu lut, 3 ore pe zi (mixtura din lut cu ceapa rasa).
* 1 baie calda pe saptamana, a 15 minute, cu rostopasca, roinita, rozmarin, fan.
* Baie de abur a jumatatii inferioare a corpului, de 2-3 ori pe saptamana, a cate 10-15 minute.
* Cataplasma calda cu coada calului, frunze de tataneasa, aplicate pe zona epigastrica, dupa servirea mesei.
* O baie de soare pe zi.
*in caz de hematemeza (varsaturi cu sange), se va practica repausul la pat, punga cu gheata pe abdomen, se suprima alimentatia solida, se beau lichide reci, cu inghitituri mici, rare, (apa cu cuburi de gheata, ceaiuri hemostatice, coada calului, traista ciobanului).
* Progresiv, dupa sistarea hemoragiei, se bea lapte, se consuma branza dulce, iaurt, albus de ou crud spuma, piure din cereale.
* Practicarea exercitiilor fizice, mai intai lent, cu miscari usoare, exercitii simple, urcatul scarilor, plimbarea, dansul, yoga cu tehnicile respiratorii.
* Acupunctura, aromoterapia, medicina herbala, homeopatia, hipnoterapia, meditatia, reflexologia, shiatsu.
* Supraveghere medicala.

INTERDICTII: tutun, alcool, cafea, prajeli, carne de porc, afumaturi, carne conservata, branza fermentata, condimente, ardedi iuti, sare, dulciuri concentrate, ciocolata, cacao, paine alba fina, legume, fructe acide.