Ulcerul duodenal – Boala

Ulcerul duodenal este o boala cronica cu o tendinta marcata la recidiva.  El este localizat la 95% din bolnavi pe  prima portune a duodenului ( la nivelul bulbului), la mai putin de 3 cm de pilor, cu precadere pe una din cele 2 fete si mai rar pe una din cele 2 curburi. De regula de mici dimensiuni ( cu diametru mai mic de 1 cm) ulcerul duodenal este rareori gigant. La o treime din bolnavi ulcerul duodenal poate coexista cu un ulcer gastric, in cadrul acestie asocieri ulcerul duodenal aparand de regula primul.

Simptomatologie ulcer duodenal.

In timpul unui puseu acut, ulcerul duodenal realizeaza un sindrom clinic tipic, ce poate fi precizat in primul rand prin anamneza.
Durerile. Sindromul ulceros tipic al bolnavului cu ulcer duodenal se caracterizeaza prin dureri care au anumite caractere, o anumita localizare, animute relatii temporale.
Caractere. Durerile au cel mai des un caracter de crampa, de torsiune, dar pot fi descriese de bolnavi ca o senzatie de arsura, de presiune, de greutate, de foame; durerile variaza in intensitate atingand un maximum, ce nu dureaza decat cateva minute, rareori mai mult; durerea nu este agravata de miscarile corpului. Dificultatea unor bolnavi de a descrie caracterul durerilor tine de originea sa viscerala.
Localizare. Durerile sunt localizate in epigastru, in apropierea liniei mediane; uneori durerea este strict localizata, bolnavul aratand-o intr-un anumit punct, cu un singur deget;  in ulcerul duodenal necomplicat durerea nu iradiaza ( iradierea posterioara traduce penetratia ulcerului in pancreas).
Relatii temporale, factori ce influnteaza durerea. In sindromul ulceros tipic din ulcerul duodenal durerea apare in stransa legatura cu orarul meselor ( ritmicitate zilnica) si cu anumite perioade ale anului (periodicitatea sezoniera).

Durerile in epigastru sunt calmante prin ingestia de alimente sau de alcaline.

Durerile sunt ritmate de mese in cursul zilei, ele disparand imediat postprandial si reaparand dupa 2-4 ore de la dejun sau cina, intervalul dintre masa si aparitia durerilor neputand indica localizarea ulcerului; reaparitia durerilor, care coincide cu golirea stomacului, se insoteste de senzatia de foame ( de unde denumirea de „foame dureroasa”, caracteristica ulcerului duodenal in puseu); tot caracteristice ulcerului duodenal sunt si durerile nocturne, ce trezesc bolnavul dupa miezul noptii si se calmeaza cu alcaline sau ingestia catorva biscuiti. In ceea ce priveste ritmicitatea, durerile din ulcerul duodenal realizeaza evolutia in 3 timpi: masa-confort-durere.

Evolutia zilnica a durerii depinde de aciditatea gastrica; astfel, durerea epigastrica este de mica intensitate ( sau lipseste) dimineata, cand secretia gastrica este joasa si imediat dupa mese, cand ea este tamponata de alimente. Durerea tinde sa devina mai intensa la cateva ore dupa mese, la culcare sau in timpul noptii, cand secretia de acid clorhidric este mare si continutul gastric nu este tamponat. Legatura directa dintre intensitatea durerii si aciditatea intragastrica este sugerata de calmarea durerii cu ajutorul alimentelor si alcalinelor, ca si prin aspiratia cu sonda a sucului gastric acid. Durerile survin in pusse de 2-6 saptamani, in special primavara si toamna; in timpul acestor pusse, bolnavii au dureri zilnic; in schimb, intre pusse exista un calm complet. La unii bolnavi puseele survin bianual, la altii mai rar, in prezenta sau in absenta unor factori precipitanti evidenti.

Simptomele associate. Bolnavii cu ulcer duodenal pot prezenta, concomitent cu durerile gastrice, pirozis retrosternal, regurgitatii acide si constipatie sau diaree. Diareea intensa in asociere cu ulcerul duodenal rebel, sugereaza un sindrom Zollnger-Ellison. Constipatia prezinta aceeasi periodicitate sezoniera, ca si durerile epigastrice. Starea generala a bolnavilor cu ulcer duodenal este buna, neinregistrandu-se pierdere in greutate ( prezenta foamei dureroase poate sa favorizeze chiar un exces ponderal).

Manifestari atipice. La o parte din bolnavi ( 10-20%) de  ulcer duodenal nu se insoteste de sindromul dureros caracteristic, revelandu-se brusc, printr-o complicatie ( perforatie, hemoragie digestiva). Modificarea ritmicitatii durerii epigastrice tine de regula de o complicatie.
Astfel, penetratia ulcerului in pancreas se insoteste de dureri care nu se mai calmeaza prin ingestia de alimente si care prezinta si o iradiere posterioara.

Aparitia unei stenoze duodenopilorice se traduce clinic prin faptul ca ingestia alimentelor nu mai calmeaza durerile epigastrice, ci le accentueaza; al doilea element ce sugereaza existenta acestei complicatii il constituie varsaturile, care in ,mod obisnuit lipsesc din tabloul clinic al ulcerului duodenal necomplicat ( dar care pot fi prezente la bonavii cu ulcer gastric).

Varsaturile sunt prezente in sindromul pyloric, fie ca este vorba de spasm si edem al pilorului ( modificari reversibile), fie ca este vorba de o stenoza pe cale de constituire, printr-o proliferare fibroasa, cicatriceala ( modificari ireversibile).

Semne fizice. Examenul obiectiv al bolanavului cu ulcer duodenal este foarte sarac in date; el poate fi negativ sau poate evidentia o sensibilitate in epigastru pe linia mediana sau putin in dreapta ei. In cadrul examenului obiectiv se realizeaza un bilant general prin care se cerceteaza o patologie asociata ( ciroza hepatica, emfizem pulmonar sau alta boala, ce poate favoriza aparitia ulcerului duodenal, se evidentiaza unele perturbari endocrine ( hiperparatiroidism, hipercoticism) si se studiaza terenul vascular, ateroscleroza putand constitui explicatia unui ulcer cu nisa giganta, la bolnavul varstnic.