Aspirin 100, tablete

Compozitie Aspirin

1 tableta contine: substanta activa: 100 mg acid acetilsalicilic. Excipienti: celuloza pulbere, amidon de porumb.

Actiune terapeutica Aspirin

Aspirin 100 actioneaza ca antiinflamator nesteroidian, antipiretic, analgezic, antiagregant plachetar.

Indicatii Aspirin

Dureri usoare sau medii (cefalee, dureri de dinti, dureri menstruale); mialgii, artralgii; febra.

Mod de administrare Aspirin

Adulti: 300-1000 mg odata, la intervale de 4-8 ore. A nu se depasi o doza maxima zilnica de 4 g
Copii-2-3 ani: 100 mg odata; 4-6 ani: 200 mg odata; 7-9 ani: 300 mg odata; peste 9 ani: 400 mg odata. Daca este necesar, se repeta aceste doze de pana la 3 ori pe zi, la intervale de 4-8 ore. Tabletele se administreaza dupa masa, cu mult lichid. A nu se administra dupa expirarea datei de valabilitate

Contraindicatii Aspirin

A nu se administra Aspirin 100 in urmatoarele situatii: alergie cunoscuta la acid acetilsalicilic sau salicilati; in cazul diatezei hemoragice; in cazul existentei ulcerelor gastrice sau duodenale; in ultimul trimestru al sarcinii.

Precautii speciale in administrare

Aspirin 100 poate fi administrat numai dupa o evaluare stricta a raportului risc-beneficii, in urmatoarele situatii: primul si al doilea trimestru de sarcina; in timpul alaptarii; in cazul unui tratament concomitent cu anticoagulanti (derivati ai cumarinei sau heparina – cu exceptia tratamentului cu doze mici de heparina); in cazul unor afectiuni hepatice sau renale grave; in cazul pacientilor cu afectiuni gastro-intestinale ca ulcerul, colita ulceroasa sau maladia Crohn. Produsele farmaceutice continand acid acetilsalicilic trebuie administrate copiilor si adolescentilor prezentand afectiuni febrile numai dupa o evaluare stricta a raportului risc-beneficii datorita posibilitatii aparitiei sindromului Reye. In cazul pacientilor prezentand reactii alergice antiinflamatoare sau antireumatice (atacuri astmatice, reactii cutanate, rinita acuta), Aspirin 100 nu trebuie administrat decat daca se iau masuri de precautie. Pacientii avand astm bronsic, afectiuni bronhoconstrictoare cronice (obstructive), guturaiul fanului, polipi nazali reactioneaza la antireumaticele nesteroidiene prin atacuri astmatice, inflamatii localizate cutanat sau la nivelul mucoaselor (edem Quincke) sau urticarie mai frecvent decat alti pacienti.

Interactiuni cu alte medicamente

Aspirin 100 creste: efectul anticoagulantelor; riscul microhemoragiilor gastro-intestinale in timpul tratamentului cu corticosteroizi; efectul antiinflamatoarelor nesteroidiene; efectul sulfonilureei, al metotrexatului; concentratiile plasmatice ale digoxinului, barbituricelor si litiului; efectele sulfonamidelor si combinatiilor acestora; actiunea triiodotiroxinei.
Scade: efectul antagonistilor aldosteronici si diureticelor de ansa; efectul antihipertensivelor; efectul uricozuricelor. Chiar si in doze mici, acidul acetilsalicilic reduce excretia acidului uric, putandu-se declansa guta in cazul pacientilor care au deja o excretie scazuta de acid uric.

Sarcina si alaptare

Acidul salicilic traverseaza placenta si trece in laptele matern. Administrarea salicilatilor in primele 3 luni de sarcina, a fost asociata cu un risc crescut de malformatii fetale. In cazul dozelor terapeutice normale, acest risc este scazut, asa cum demonstreaza expertizele clinice in cazul a 32.000 de mame si nou-nascuti, in aceste situatii neaparand malformatii la nou-nascuti. Salicilatii trebuie administrati in timpul sarcinii numai dupa o evaluare stricta a raportului risc-beneficii. In ultimele 3 luni de sarcina, administrarea salicilatilor in doze mari (>300 mg/d), alaptarea trebuie intrerupta mai devreme.

Reactii adverse

Rar: tulburari gastro-intestinale (greata, diaree, voma, usoare microhemoragii gastro-intestinale); in rare cazuri pot aparea ulcere gastro-intestinale, in anumite situatii chiar hemoragii si perforare; reactii alergice (atacuri dispneice, eruptii cutanate); cazuri izolate de tulburari hepatice, renale si hipoglicemie; reactii cutanate severe (eritem exsudativ multiform); ameteli si tinitus (ca simptome ale supradozarii) in special la copii si batrani.