Botulismul. Totul despre Botulism

Botulismul este o toxiinfectie alimentara severa, determinata de bacilul botulinic si toxina lui, prin ingestia unor alimente, mai ales, care contin toxina, si caracterizata clinic prin afectarea sistemului nervos si tubului digestiv.

Sunt afectati atât adultii, cât si copiii

Etiologie
Agentul botulismului este Clostridium botulinum – un bacil strict anaerob, având doua forme -vegetativa si sporulata. Sporii sunt extrem de rezistenti la factorii chimici si fizici: ei rezista la fierbere obisnuita, pentru distrugere fiind necesare peste 5-6 ore pentru ai distruge.

Sporii botulinici sunt distrusi prin autoclavare la 120°C timp de 15-30 minute. Forma vegetativa în conditii anaerobe elimina una din cele mai puternice toxine bacterio-microbiene. Sunt cunoscute 7 tipuri de clostridii botulinice (A,B,C,D,E,F,G). În Romania botulismul este determinat de tipurile A,B si E, mai frecvent tipul B (65-70%). Botulotoxina este termolabila si la fierbere este distrusa peste 10-15 minute.

Epidemiologie
Sursa de infectie o constituie animalele domestice si salbatice, mai ales erbivorele, mai rar animalele poichiloterme (pesti, crustacee, moluste), în intestinele carora se acumuleaza C. botulinum, excretat apoi cu fecalele în mediul extern, unde va persista în stare sporulata. Trecerea sporilor în stare vegetativa pe substraturi organice în conditii anaerobe, în special la temperaturi de 22-37°C, este însotita de acumularea germenilor si toxinelor lor. Omul se contamineaza ca si în alte toxiinfectii alimentare, prin produsele alimentare.

Mai frecvent botulismul apare dupa ingestia unor preparate din carne (jamboane, costita, salam, cighiri) si a ciupercelor conservate în conditii casnice, fara prelucrarea termica corecta. Omul se mai poate molipsi prin rosii, vinete, ardei, cirese, visine, piersice, caise si alte fructe si legume conservate în conditii casnice; peste sarat, afumat ori conservat în conditii casnice. Produsele alimentare conservate sub actiunea toxinei botulinice nu-si schimba gustul, culoarea si mirosul. Uneori conservele, mai ales cele din carne, ce contin toxina botulinica, se pot bomba, în salamuri, carnea afumata, pestele preparate în conditii casnice toxina botulinica se poate acumula sub forma de focare, de aceea nu se îmbolnavesc toti cei, ce au consumat acelasi produs, ci numai persoanele carora le-a nimerit bucata infectata.

Cazurile de botulism se înregistreaza mai frecvent primavara (aprilie, mai) când se utilizeaza mai des produsele conservate.

Tabloul clinic
Incubatia dureaza de la 2 ore pâna la 14 zile (mai frecvent 6-24 ore). Debutul este acut, cu tulburari digestive: greata, voma, dureri abdominale paroxistice, urmate de o diaree moderata, substituita peste un timp scurt de constipatic tenace. De obicei tulburarile gastrointestinale sunt discrete (sau chiar absente). Bolnavii mai prezinta acuze de slabiciune generala progresiva, cefalee, ameteli, uscaciune în cavitatea bucala, însotita de o sete chinuitoare.

Dupa 6-24 ore de la debut (uneori fiind primele simptomc) apar dereglari oftalmologice: diplopie, vedere neclara, ptoza, strabism, midriaza, nistagm, lectura caracterelor tipografice obisnuite este dificila sau imposibila (pareza acomodatiei). Concomitent apar semne de afectare a nervului glosofaringian: tulburari de deglutitie, initial doar pentru alimente solide, apoi totala, vocea devine ragusita, cu un tembru nazal, ori dispare complet (afonie).

Alteori, apar paralizii ale diferitor grupuri de muschi (gât, membre), iar în formele grave apar paralizii ale muschilor respiratorii si insuficienta respiratorie.

Alte semne, care pot asocia boala, sunt diminuarea tuturor secretiilor: lacrimale (ochii uscati, fotofobie), salivare (gura uscata, sete intensa), nazale, sudorale, digestive.

Botulismul infantil
Apare mai ales în primele 6 luni de viata, având ca prim simptom constipatia, urmata de paralizii ale nervilor cranieni: ptoza palpebrala, oftalmoplegic, paralizia deglutitiei. Ulterior paralizia se extinde la muschii trunchiului cu insuficienta respiratorie acuta.

Diagnosticul diferential
– Alte toxiinfectii alimentare;
– Boli neurologice (sindromul Guillain-Barre, miastenia grava, accident hemoragic cerebral etc.);
– Alte intoxicatii (ciuperci, metanol, metilotoxina, atropina etc.);
– Polineurita difterica;
– Poliomielita.

Diagnosticul de laborator
Consta în izolarea toxinei sau agentului botulinic din materialele prelevate de la bolnav (sânge, mase vomitive, ape de lavaj gastric), precum si din produsele alimentare. Este important a determina nu numai prezenta toxinei si microbului, ci si tipul lor, pentru a confirma diagnosticul clinic si a institui un tratament corect.

Profilaxie

  • Nu se recomanda conservarea în conditii casnice a produselor din carne si peste, întrucât actiunea termica nu depaseste 100°C;
  • Fructele si legumele utilizate în conservare trebuie sa fie proaspete bine spalate, si se va respecta regimul termic (fierberea timp de 30-60 minute) si cel de pastrare la temperatura mai joasa de +10°C;
  • Nu se recomanda a conserva în conditii casnice ciuperci, marar, leustean, patrunjel, morcov, sfecla, deoarece se spala greu de tarâna, care poate contine bacili botulinici;
  • Produsele conservate în conditii casnice înainte de utilizare trebuie prelucrate termic prin fierbere timp de 15-20 minute.