Gastroenterologie

Colangiocarcinom

ColangiocarcinomColangiocarcinoamele sunt tumori maligne ale ductelor biliare, care pot lua nastere in ficat si in canalele biliare extrahepatice, care se termina cu  ampula Vater. Colangiocarcinoamele se pot localiza in 3 regiuni hepatice: intrahepatic, extrahepatic si distal extrahepatic.

Tumorile perihilare sunt colangiocarcinoamele cele mai frecvente, iat tumorile intrahepatice sunt cel mai rar intalnite. Tumorile perihilare, de asemenea, numite si  tumori Klatskin (dupa descrierea lui Klatskin in 1965), apar la bifurcatia stanga si dreapta ductelor hepatice.

Tumorile extrahepatice distale sunt situate la limita superioara a pancreasului. Mai mult de 95% din aceste tumori sunt adenocarcinoame ductale; multi pacienti sunt diagnosticati intr-un stadiu extrem de avansat, inoperabil sau cu multiple metastaze.

Colangiocarcinomul reprezinta a doua tumora primara hepatica dupa hepatom. Cauzele declansarii procesului malign sunt inca insuficient elucidate. Studiile epidemiologice au aratat implicarea unor bacterii inductoare-carcinogene in patogenia colangiocarcinomului. Caculii biliari ductali apar doar la 20-50% dintre pacienti, totusi asocierea litiazei biliare ductale cu colangiocarcinomul este mai putin marcanta decit cea cu cancerul de vezicula biliara.

Cauza cea mai frecventa a obstuctiei biliare maligne este adenocarcinomul. Carcinomul de vezica biliara este de trei ori mai frecvent decit cel de duct biliar.

Colangiocarcinomul este asociat cu infectia cu Clonorchis sinensis, cauza cea mai intilnita in toata lumea.

Tumorile intrahepatice pot determina durere abdominala, palparea unei mase, scadere in greutate si icter. Durerea abdominala este cel mai frecvent simptom, se regaseste in 47% din pacienti, in timp ce icterul nedureros doar la 12%. Icterul obstructiv apare in 90% din colangiocarcinoame si evolueaza progresiv cu prurit si anorexie. Durata simptomatologiei este de obicei scurta, citeva luni. Unii apacienti pot prezenta colangita sau colecistita.

Tehnicile interventionale terapeutice in tractul biliar pot fi efectuate percutan sau endoscopic.

Tratamentul preferat pentru obstructia biliara determinata de o leziune distala a ductului biliar cistic este drenajul biliar endoscopic.

In ciuda terapiei anticancer agresive si a tehnicilor interventionale, rata medie de supravietuire este mica. Majoritatea pacientilor, 90% nu sunt indicati pentru rezectie curativa. Rata de supravietuire este de 6 luni.

Sub 20% din tumori sunt rezecabile. Tumorile distale periampulare extrahepatice sunt rezecabile cu rate de supravietuire la 5 ani de 39%. Rata de supravietuire la pacientii cu tumori proximale rezecate este de 5-15%.

Imagini Colangiocarcinom

[nggallery id=22]