Constipatia – cauze si tratament

Majoritatea persoanelor considera ca sunt constipati atunci cand, de fapt, activitatea tubului digestiv este normala, impresia generala a oamenilor este aceea de a avea un scaun in fiecare zi. In mod obisnuit, numarul de scaune considerat a fi in limitele normalului variaza intre un scaun la una sau doua zile. Aproape fiecare individ poate avea scaune mai rare decat in mod obisnuit, in majoritatea cazurilor constipatia fiind temporara si nu este grava. Intelegand cauzele producerii ei, prevenirea si tratamentul vor ajuta pe multi sa gaseasca ameliorarea.

Cauze constipatie

Pentru a intelege ce inseamna constipatia, trebuie explicat mecanismul prin care functioneaza colonul (intestinul gros). Pe masura ce alimentele semilichide trec din intestinul subtire spre capatul terminal al colonului, se absoarbe foarte multa apa pana la formarea scaunului. Contractiile musculare din colon imping deseurile inspre rect. In momentul in care deseurile ajung la rect, ele sunt solide pentru ca majoritatea apei a fost absorbita. Scaunul tare si uscat, caracteristic constipatiei apare atunci cand colonul absoarbe prea multa apa sau cand contractiile musculare ale colonului sunt prea lente, facand ca fecalele sa stagneze prea mult timp in colon si astfel sa existe timp indelungat in care apa sa fie extrasa din materiile fecale.

Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt:

Insuficiente fibre alimentare in dieta – Fibrele alimentare se gasesc in mod obisnuit in legume, fructe si cereale sau derivate ale acestora. Fibrele – atat cele solubile cat si cele insolubile – reprezinta partea fructului, legumei sau a cerealelor pe care organismul nu o poate digera. Fibrele solubile se dizolva in apa cu usurinta si devin in intestine o textura moale, fina, asemanatoare cu un gel. Fibrele insolubile trec prin intestine aproape neschimbate. Cantitatea si textura fina a fibrei impiedica aparitia scaunelor tari si uscate care sunt dificil de eliminat. Persoanele care consuma multe alimente bogate in fibre sunt mai putin probabil sa ajunga constipati.
Cea mai frecventa cauza de constipatie este dieta saraca in fibre alimentare si bogata in grasimi provenite din branza, oua si carne. Populatia consuma in medie o cantitate de 5-14 gr de fibre pe zi, insuficient in comparatie cu 20-35 gr, cantitatea recomandata. Atat copii cat si adultii consuma o cantitate prea mare de mancare rafinata si gata preparata din care fibrele naturale au fost indepartate. Dietele de slabire sunt, de obicei, foarte sarace in fibre alimentare. O dieta scazuta in fibre joaca, de asemenea, un rol cheie in aparitia constipatiei la adultii in varsta, care aleg din comoditate o hrana saraca in fibre. De asemenea, dificultatile cu mestecatul si inghititul mancarii pot forta oamenii mai in varsta sa consume mancare moale, gata preparata dar saraca in fibre.
Alimentatie cu prea putine lichide – Lichidele de orice fel (apa, supele, ciorbele, sucurile, etc.) cresc fluiditatea continutului colonului si dau volum materiilor fecale, facandu-le mai fine si mai usor de eliminat. Oamenii care au tendinta spre constipatie, ar trebui sa bea suficienta lichide in fiecare zi – minimum 2 l. Lichidele care contin cofeina, ca bauturile tip cola, cafeaua dar si alcoolul nu au rol de a accelera eliminarea materiilor fecale.
Lipsa de exercitiu fizic „leneveste” activitatea colonului si poate duce la constipatie prin incetinirea activitatii intestinale. Constipatia apare adesea dupa un accident sau in timpul unei boli, cand persoana respectiva trebuie sa stea imobilizata la pat.
Medicamentele care incetinesc miscarile colonului si pot genera sau accentua tendinta la constipatie si alte afectiuni care pot determina constipatie sunt:
– medicamentele pentru durere (in special narcoticele)
– medicamentele antiacide gastrice care contin aluminiu si calciu
– medicamentele antihipertensive (blocante de calciului)
– medicamente antiparkinsoniene
– medicamente antispastice
– medicamente antidepresive
– suplimente cu fier
– medicamente diuretice
– medicamente anticonvulsivante
– schimbari in viata obisnuita cum este cazul calatoriilor
– abuzul de laxative
– stari fiziologice – graviditatea sau imbatranirea
– amanarea repetata a nevoii de a merge la toaleta
– bolile obisnuite cu repaus prelungit la pat
– boli ale colonului sau rectului – inclusiv cancerele
-constipatia cronica idiopatica (de cauza necunoscuta).
Sindromul intestinului iritabil (SIB) – Unele persoane cu SIB au constipatie
sau diaree, deseori alternate, crampe abdominale, balonari dupa mese. Cu toate ca SIB poate produce simptome care se pot intinde pe tot parcursul vietii, afectiunea nu este grava. Ea se accentueaza adesea datorita stresului.
Schimbarile din viata de zi cu zi – Pe parcursul graviditatii, femeile pot fi constipate din cauza schimbarilor hormonale sau datorita compresiunii exercitate de uter asupra colonului.
Inaintarea in varsta poate de asemenea sa afecteze activitatea colonului, pentru ca un metabolism mai lent conduce la o scadere a motilitatii intestinale. De asemenea, constipatia poate apare si in timpul calatoriilor datorita modificarilor dietei si rutinei zilnice.
Abuzul de laxative – Miturile constipatiei au condus la folosirea abuziva a laxativelor. Acest obicei este mult mai comun printre oamenii care sunt preocupati sa aiba scaun zilnic. Laxativele nu sunt de obicei necesare, utilizarea lor putand deveni efectul unei obisnuinte. In timp, laxativele pot sa afecteze celulele nervoase din colon si sa altereze capacitatea naturala de contractie a colonului. Pentru acelasi motiv, folosirea regulata a clismelor poate de asemenea sa conduca la o pierdere a functionarii normale a intestinelor.
Ignorarea nevoii de a merge la toaleta – Ignorarea pe moment a acestei necesitati poate conduce, in timp, la constipatie.

Afectiuni si boli tipice

Afectiunile care pot determina constipatie sunt disfunctiile neurologice, metabolice si endocrine si afectiunile sistemice care includ si organele digestive. Aceste dereglari pot incetini miscarea materiilor fecale prin colon, rect sau anus.
Printre bolile care pot cauza constipatie se numara:
– Scleroza multipla
– Boala Parkinson
– Pseudo-obstructia intestinala idiopatica cronica
– Accidentele vasculare cerebrale
– Traumatisme ale coloanei vertebrale
– Diabetul zaharat
– Bolile glandei tioride – hiper- si hipotiroidia
– Hipercalcemia
– Uremia.
Bolile sistemice cu afectarea tubului digestiv care pot determina constipatie sunt:
– Lupusul eritematos sistemic
– Sclerodermia
– Amiloidoza.
Boli ale colonului si rectului care includ obstructii intestinale, aderentele, diverticuloza, tumorile, stricturile colorectale, boala Hirschprung sau cancerul care pot comprima, torsiona sau ingusta intestinul si determina constipatie.

Disfunctiile intestinale (constipatia cronica idiopatica)

Unele persoane sufera de constipatie cronica, care nu raspunde la tratamentele standard. Aceasta situatie rara, cunoscuta sub denumirea de constipatie idiopatica cronica (de origine necunoscuta), poate fi asociata cu tulburari functionale intestinale, cum ar fi cele determinate de alterarea controlului hormonal sau a activitatii nervilor si musculaturii colonice, rectale sau anale. Constipatia functionala este intalnita atat la copii cat si la adulti si este mai frecventa la femei. Scaderea mobilitatii colonului si tranzitul intarziat sunt doua forme ale constipatiei cronice cauzate de scaderea activitatii musculaturii colonului.
Investigatii

Majoritatea persoanelor care sufera de constipatie nu au nevoie de teste deosebite pentru diagnostic si se pot trata prin schimbari ale dietei si modului de viata. De exemplu, la oamenii tineri cu simptome usoare, un examen medical poate fi suficient pentru diagnostic si prescrierea tratamentului. Explorari suplimentare pot fi necesare atunci cand se ridica suspiciunea de cancer de colon ca substrat al constipatiei (pierdere in greutate, scaune cu sange, etc).

Studiul tranzitului colorectal – Acest test, rezervat celor cu constipatie cronica, arata timpul necesar alimentelor pentru a tranzita tubul digestiv. Pacientul inghite o substanta radio-opaca, al carei tranzit poate fi urmarit pe un monitor timp de 3 la 7 zile, dupa ce capsula este inghitita. Pacientul urmeaza o dieta bogata in fibre pe parcursul acestui test.

Irigografia – Permite vizualizarea colonului, putand evidentia obstructiile intestinale sau modificari ale mucoasei acestuia.

Sigmoidoscopia sau colonoscopia – Consta in examinarea rectului si a partii de jos a colonului (sigmoidul). Examenul intregului colon se numeste colonoscopie. Pentru aceste explorari se utilizeaza un tub lung si flexibil cu un bec si o mini-camera de luat vederi la capat numit colonoscop. Pacientului i se da un sedativ usor inainte de examinare. Daca se observa vreo anormalitate, medicul poate face biopsia formatiunii respective.

Tratament constipatie

Cu toate ca tratamentul depinde de cauza, severitate si durata, in cele mai multe cazuri dieta si schimbarile stilului de viata pot ajuta usurarea simptomelor de constipatie si prevenirea ei.

Dieta – O dieta cu suficiente fibre (intre 20 si 35 gr pe zi) ajuta la formarea unui scaun moale. Hrana bogata in fibre include fasole, toate cerealele, fructe proaspete si legume ca sparanghelul, salata, varza si morcovii. Pentru oamenii predispusi la constipatie, se recomanda evitarea limitarii la mancarea care nu are fibre sau are un continut scazut de fibre, ca inghetata, branza, carnea si mancarea gata preparata.

Schimbarile stilului de viata – Alte schimbari care pot ajuta la tratarea si prevenirea constipatiei includ consumul suficient de apa si de alte lichide ca sucurile de fructe si legume si supa limpede, exercitii fizice zilnice si rezervarea unui timp suficient pentru a merge la toaleta. Pe langa acestea, urgenta de a iesi la toaleta nu ar trebui ignorata.

Laxativele – Majoritatea oamenilor cu constipatie usoara nu au nevoie de laxative. Oricum, pentru cei care au facut schimbari in dieta si in stilul de viata fara o ameliorare a constipatiei, medicul poate recomanda laxativele sau clisma dar pentru o perioada limitata de timp. Aceste tratamente pot ajuta intestinele „lenese”. La copii, tratamentele cu laxative pe termen scurt, cu ajutorul restabilirii obiceiurilor normale ale colonului, previn constipatia. Medicul ar trebui sa stie cand pacientul are nevoie de laxative si care sunt cele potrivite. Laxativele luate pe cale orala se gasesc sub forma de lichid, tablete, guma, pudra si granule, modalitatea lor de actiune fiind diferita.
Pacientii care sunt dependenti de laxative trebuie sa reduca treptat folosirea lor. Medicul trebuie sa supravegheze acest proces. La majoritatea oamenilor, eliminarea uzului de laxative readuce colonului abilitatea naturala de contractie.

Alte tratamente – Tratamentul se poate adresa unei cauze specifice. De exemplu, medicul poate recomanda incetarea tratamentului sau internarea pentru efectuarea unei operatii care sa corecteze o problema anorectala, ca de exemplu, prolapsul rectal.
Persoanele care sufera de constipatie cronica, cauzata de o disfunctie anorectala pot folosi reactii naturale pentru a reeduca muschii care controleaza contractiile intestinale. Biofeedback-ul implica folosirea unui senzor care sa monitorizeze activitatea musculara care in acelasi timp poate fi urmarita pe ecranul unui computer permitand evaluarea corecta a functiilor organismului.

Complicatii constipatie

Uneori, constipatia poate duce la complicatii:
– hemoroizi
– fisuri anale
– hernii abdominale
– prolaps rectal.

De retinut!

– constipatia poate afecta orice individ pentru perioade scurte
– multi oameni cred ca sunt constipati, dar de fapt tranzitul lor intestinal este normal
– cele mai comune cauze ale producerii constipatiei sunt reprezentate de o dieta anormala si lipsa activitatii fizice
– cauzele suplimentare ale constipatiei includ medicatia, sindromul intestinului iritabil si abuzul de laxative
– un examen medical poate fi singurul test medical inainte de stabilirea tratamentului
– in cele mai multe cazuri, sfaturile simple ajuta la ameliorarea simptomelor si la prevenirea constipatiei:
– consumul unei diete bogate in fibre care include fasole, tarate, toate cerealele, fructe proaspete si legume
– consumul de lichide
– activitate fizica regulata
– pastrarea unui timp dupa micul dejun sau dupa cina pentru a merge la toaleta netulburat
– neignorarea necesitatii de a merge la toaleta
– de fiecare data cand apare o schimbare semnificativa sau de durata in obiceiurile intestinale, trebuie consultat un medic
– majoritatea oamenilor cu o constipatie usoara nu au nevoie de laxative.
Oricum, doctorul poate recomanda folosirea laxativelor pe o perioada limitata de timp persoanelor cu constipatie cronica.