Convulsii

Convulsiile sunt determinate de anomalii ale activitatii electrice a neuronilor cerebrali, manifestandu-se prin contracturi musculare, semne fizice minore, tulburari de gandire sau printr-o asociere a simptomelor.

Tipul simptomelor si a crizelor depinde de localizarea anomaliilor activitatii electrice a neuronilor cerebrali, de cauzele acestora, dar si de unii factori precum: varsta pacientului si starea sa generala de sanatate.

Convulsiile pot avea drept cauze traumatisme craniene, tumori cerebrale, intoxicatie cu plumb, boli genetice sau infectioase si febra. La jumatate din pacientii cu convulsii, nu a fost identificata cauza.

Cauzele convulsiilor:

  • Abuzul de alcool si alcoolismul
  • Boala Alzheimer
  • Tumori cerebrale (cancer)
  • Boala Canavan
  • Insuficienta renala
  • Meningococie
  • Accident vascular cerebral
  • Lupus erimatos sistemic
  • Toxoplasmoza

Alte cauze ale convulsiilor:

  • Boli degenerative ale sistemului nervos
  • Febra
  • Anomalii genetice
  • Consumul de stupefiante (amfetamina, cocaina, PCP)
  • Afectiuni inflamatorii ale encefalului (bacteriene, virale, etc.)
  • Insuficienta hepatica
  • Unele medicamente
  • Leziune traumatica
  • Cauze necunoscute (Epilepsie idiopatica)

Tuturor pacientilor trebuie sa li se faca o hemoleucograma completa, sumarul de urina, VSH-ul, dozarea anticorpilor antinucleari, VDRL-ul si biochimia. Pacientii cu comportamente de risc crescut trebuie testati pentru HIV.

La pacientii varstnici radiografiile pulmonare trebuiesc facute pentru a cauta o tumora primara pulmonara. La tineri se poate face un examen toxicologic al urinii. Toti pacienti trebuie sa faca si o electroencefalograma somn-veghe. Monitorizarea EEG se poate face acum ambulator sau in afara spitalului cu dispozitive speciale. La batrani o angiografie a vaselor mari sau un RMN poate fi necesar pentru a diagnostica atacurile ischemice de epilepsie. Exista discutii cu privire la tomografia computerizata sau RMN – care este mai indicata la pacientii cu convulsii. Autorul considera ca tomografia trebuie facuta tuturor pacientilor, chiar si celor fara semne neurologice de focar sau edem de papila.

Radioimagistica cu izotopi specifici creierului, arteriografia sau pneumoencefalografia nu sunt indicate decat in cazul in care se descopera ceva la tomografie, necesitand investigatii suplimentare. Punctia spinala trebuie facuta atunci cand pacientul este febril sau cand se suspecteaza sifilis ce a atins sistemul nervos central sau scleroza multipla. Trebuie retinut ca, crizele au loc in 7 % din cazurile cu scleroza multipla. La pacientii cu atacuri frecvente, un test cu anticonvulsivante poate pune diagnosticul.

Se recomanda consultul unui neurolog in orice moment, dar daca pacientul prezinta semne neurologice de focar sau edem papilar ar trebui sa fie consultat cat mai repede.