Fisurile anale. Simptome, cauze, tratament

O fisura anala este o taietura in anus provocata de un ulcer liniar dureros format la marinea anusului. Fisurile anale, cunoscute sub numele de fisuri in anus, pot provoca mancarime, durere sau sangerare. Fisurile se pot extinde in sus inspre mucoasa rectala inferioara; sau in jos provocand o urma de piele umflata, ce se poate dezvolta la limita anusului, cunoscuta sub numele de pilon aparator.

Cauzele fisurilor anale

Constipatia sau diareea grava, combinata de obicei cu presiunea nervoasa exercitata pe o perioada mai lunga de timp, poate produce abrasions anale, fisuri simple ca niste taieturi, sau ulcere acute la marginea anusului. La constipatie, aceasta boala este provocata de eliminarea unui scaun tare care rupe pielea din jurul anusului dupa defecatie. La diaree, aceasta boala este provocata de o folosire si stergere mult peste limite a unui canal anal inflamat. Fiind asociata si cu o infectie anala crypt, provocand criptita, o fisura, un ulcer sau chiar si un abces pot aparea in partea superioara a canalului anal unde acesta se leaga de mucoasa rectala inferioara.

La unii pacienti, fisura anala nu se vindeca si devine dureroasa facandu-se simtita la fiecare miscare a intestinului. Fisura dezvolta o baza fibroasa alba de-a lungul timpului. Aditional, se pot dezvolta o urma anala externa de piele numita pilon de aparare si o papila largita pe marginea superioara a anusului. Un pacient poate elimina bucati de materiale nedigerate (ex. floricele de porumb si seminte de floarea soarelui cu coaja) prin anus, rupand pielea anala, provocand astfel o fisura. Fisurile anale pot apare in urma unei operatii anorectale, tuberculoza sau cancer al anusului.

Simptome fisuri anale

O fisura anala, o mica ruptura in tesutul anal poate provoca mancarime, durere si sangerare in timpul miscarii intestinului.

O fisura produce durere la eliminarea unui scaun si persista mai multe ore. O cantitate mica de sange rosu deschis, care poate fi amestecat sau nu cu scaunul, este des intalnita. O fisura produce durere care nu este proportionala cu marimea ei. Este a treia afectiune a anusului ce provoaca cele mai mari dureri; cea de-a doua fiind abcesul anal si prima fiind recuperarea dintr-o operatie anala recenta.

Rar, un spasm al muschilor ridicatori anali, cunoscut sub numele de proctalgia fugax, poate fi asociat cu fisurile anale cronice. Aceasta boala poate contribui la lipsa de vindecare a fisurilor … sau poate fi provocata de ea.

Diagnostic fisuri anale

Diagnosticul poate fi dat in urma unui consult. O examinare mai atenta va releva prezenta unei rani. Dupa separarea delicata a pielii de marginea anusului, se poate observa ulcerul posterior. Fibrele muschiului sfincterului intern anal se pot vedea frecvent la baza acestui ulcer perforat. Un deget bine uns cu un unguent ce contine lidocaina si un anoscop de calibru mic vor ajuta la delimitarea extinderii leziunii. Un examen colonoscopic sau sigmoidoscopic poate fi folositor pentru a elimina abcesul, colita, si alte cauze ale sangerarii rectale.

O fisura trebuie deosebita de un ulcer provocat de boala Crohn, de leucemie sau de tumorile maligne, deoarece nu este aspru, intins sau suparator. Fisurile sunt de obicei multiple. O biopsie poate ajuta la stabilirea diagnosticului.

Tratamentul medical al fisurilor anale

Aproape 50% dintre fisuri se vindeca singure fara a fi nevoie de operatie. Cu cat persista mai mult in timp o fisura, cu atat mai putin se poate vindeca singura. Uneori, fisurile acute se vindeca singure in mod spontan, printr-o buna igiena anala formata dintr-o curatare deplina dupa fiecare eliminare a scaunului cu vata si witch hazel. Curatarea delicata dupa fiecare scaun cu servetele subtiri pentru copii este la fel de buna ca folosirea bucatii de vata cu witch hazel. Folosirea bailor de sezut (udarea zonei anale din plin cu apa calda timp de 20 de minute, de mai multe ori pe zi) ajuta la ameliorarea simptomelor fisurei, dar nu ajuta in procesul de vindecare. Un preparat curent cu hidrocortizon aplicat de mai multe ori pe zi la incretitura marginii anale ajuta la ameliorarea simptomelor si in procesul de vindecare.

O dieta bogata in fibre si echilibrata si incurajarea scaunelor regulate normale sunt importante in procesul de vindecare al fisurii. Daca durerea este mare, un unguent anestezic poate fi introdus frecvent cu ajutorul degetului, folosind manusi.

S-a incercat si sfincteroctomia chimica folosind o gama larga de agenti, incluzand si oxidul nitric si toxina botulinica. Din moment ce fisurile anale sunt caracterizate prin spasmul sfincterului anal intern si o reducere a sangelui in mucoasa, scopul tratamentului este ameliorarea ischemiei reducand relaxarea presiunii anale si imbunatatind perforarea mucoasei.

S-a dovedit ca o aplicare locala a nitratilor actuali reduce presiunea sfincterului anal si imbunatateste curgerea sangelui anodermal. Acest efect dublu duce la vindecarea fisurii la mai bine de 80% din pacienti. Principalul efect advers este aparitia migrenelor in 20%-100% din cazuri.

S-a mai dovedit si ca o injectie locala cu toxina botulinica in apropierea fisurii provoaca relaxarea nervilor, slabirea muschiului sphincter si reducerea presiunii de relaxare a sfincterului anal, care permite vindecarea fisurii. Vindecarea fisurii se intalneste la peste 60% de pacienti. Principalul efect advers este lipsa puterii de contentie a gazelor si materiilor fecale, care dureaza pana la doua luni in 2% pana la 21% din cazuri.

Tratament chirurgical al fisurilor anale

Cand este nevoie de o incizie chirurgicala, fisura cronica impreuna cu pilonul de aparare, papila si cryptele adiacente sunt separate de muschiul de sustinere. Hemoroizii interni si externi asociati sunt indepartati. De obicei, tesutul cicatrizat din cadranul posterior anal este denuded in intregime. Criteriile pentru incizia fisurilor sunt cronicitatea si asocierea cu alte boli anorectale precum hemoroizi, prolapsul mucoasei, urme de piele, papile largite, contractia anala si crypts bolnavi.

Uneori, o dilatatie a anusului se efectueaza pentru a faramita tesutul cicatrizat de la marginea fisurii. Alteori, cauterizarea prin laser, electrochirugical, sau metoda chimica (ex, nitrat de argint) este folosita pentru a denude sau a reface baza fisurii, pentru a incuraja cresterea unui nou tesut anal.

Sphincterotomia laterala interna partiala s-a folosit pentru fisurile care nu prezinta complicatii. Aceasta operatie consta intr-o mica taietura a unei portiuni din muschiul anal. Ea ajuta la vindecarea fisurii prin prevenirea durerii si a spasmului, care interactioneaza cu vindecarea. Taierea muschiului intervine rar asupra abilitatii de control a miscarilor intestinelor.

Cel putin 90% din pacientii care necesita operatie pentru aceasta problema nu mai au treaba cu fisurile in viitor. Mai mult de 95% din pacienti dobandesc o imbunatatire prelungita a simptomelor. Aproape 5% din pacienti cu fisuri sunt „formatori de fisuri cronice”, din mai multe motive (ex, constipatie cronica, neputinta de vindecare fara tesut cicatrizat, etc.), vor dezvolta noi fisuri in ciuda tuturor eforturilor tratamentelor medicale si chirurgicale.