Fiziologie rectocolica

Funcţia intestinului gros este determinată de constituirea bolului fecal, stocarea acestuia şi în fine evacuarea materiilor fecale . În acest scop, colonul drept îndeălineşte rolul de constituire a bolului fecal, prin absorbţie şi reduce a volumului, pe când colonul stâng are rol de stocare şi evacuare.

Funcţia  motorie  a  intestinului  gros

Motricitatea  intestinului  gros

Este funcţia principală care asigură constituirea, stocarea şi formarea bolului fecal.

Mişcările  de  segmentare

Apar la distanţe regulate, ca expresie a contracţiilor muşchiului circular şi sunt staţionare, realizând doar de deplasări ale conţinutului intestinal pe distanţe mici, în ambele direcţii, favorizând reabsorbţia hidrosalină.

Mişcările  peristaltice

Sunt lente, mai puţin frecvente şi mai atipice, realizând contracţii în valuri şi favorizând transportul conţinutului colic pe distanţe mici.

Mişcările antiperistaltice

Sunt rare, predominând la nivelul cecului.

Mişcările în masă

Apar de două, patru ori pe zi, după micul dejun sau sub impulsul unor emoţii sau stresuri, sunt specifice colonului şi interesează contracţia a peste 2 cm de colon.

Tipuri variate de activitate motorie ale colonului

Cecul

Prezintă o activitate antiperistaltică în cicluri, imediat ce primeşte conţinutul ileal. În condiţii fiziologice, aceste mişcări nu produc reflex în ileon şi au scopul de a favoriza brasajul reabsorbţiei hidrice şi saline.

Colonul proximal

Prezintă mişcări de segmentare, ritmice, asimetrice, staţionare, mişcări de transport care sunt rare. Se inregistrează şi funcţii de stocare, metabolism, bacteriene şi absorbţie.

Colonul distal

Prezintă o intensă activitate motorie sub forma mişcărilor de segmentare, nu atât în scopul de reabsorbţie, ci cât mai mult de continenţă. Propulsia se face datorită mişcărilor de transport iniţiate în colonul proximal.

Rectul

Prezintă în porţiunea superioară, contracţii care au ca scop să întârzie trecerea conţinutului colic în rect. În general, funcţia colonului sigmoid şi a rectului este de continenţă şi în foarte mică măsură de reabsorbţie. Timpul de tranzit al colonului arată că, în toate segmentele colonului, se produc toate tipurile de activitate motorie menţionate. Factorii de care depinde timpul de tranzit sunt:

-ingestia alimentelor,

-volumul şi constituţia alimentelor,

-activitatea fizică,

-factorii psihoemoţionali.

Funcţiile de digestie şi absorbţie a colonului

Colonul nu este adaptat pentru un proces important de digestie sau activitate de absorbţie. Totuşi sub acţiunea enzimelor bacteriene continua degradare a unor reziduuri, glucide neabsorbite în insuficienţe pancreatice, deconjugarea sărurilor iliace neabsorbite în intestinul subţire, etc. Flora microbiană a colonuluiare ţi o proprietate de sinteză: permite absorbţia unor substanţe medicamentoase.

Funcţia secretorie – a colonului se referă la mucus care are multiple roluri:

-adunarea particolelor ţi formarea bolului fecal;

-protecţia mucoasei faţă de agenţi chimici şi fizici;

-lubrefiant pentru deplasarea conţinutului colic.

Funcţia de absorbţie

Predominantă în colonul proximal se exercită asupra apei şi a electroliţilor (Na, K, Cl, etc.), datorită acestei proprietăţi , în colonul proximal are loc o intensă activitate de absorbţie hidrică şi salinică cu scopul de a modifica progresiv consistenţa conţinutului colic şi transformării acestuia în materii fecale.