Intestinul Iritabil

Sindromul colonului iritabil (SCI) defineste o afectiune intestinala functionala

Sindromul colonului iritabil (SCI) defineste o afectiune intestinala functionala, caracterizata prin modificarea tranzitului intestinal cu durere sau disconfort abdominal în absenta unor leziuni structurale si biochimice detectabile.

Manifestarile gastrointestinale pot fi permanente sau recurente.

Simptome, manifeste în mod continuu sau recurent, minimum 12 saptamâni neconsecutive din ultimele 12 luni care preced evaluarea:

Durere sau disconfort abdominal, ce prezinta minimum 2 din urmatoarele 3 caracteristici:

  • ameliorare de defecatie;
  • asociate cu modificari ale frecventei scaunelor;
  • asociate cu modificari ale consistentei scaunelor.
  • Criteriile Manning pentru diagnosticul SCI (1978)
  • durere ameliorata de defecatie.
  • distensie abdominala vizuala.
  • diminuarea consistentei scaunelor concomitent cu debutul durerii.
  • cresterea frecventei scaunelor concomitent cu debutul durerii.
  • emisii de mucus excesiv în scaun.
  • senzatie de evacuare (defecatie) incompleta.


Sistemul afectat: gastrointestinal.

Ereditatea: nu se cunoaste cu certitudine, dar fenomenul se întâlneste mai frecvent la pacienti cu antecedente familiale.

Incidenta/prevalenta: În unele tari, nu mai putin de 15% din populatie sufera de SCI, iar circa 50% din toate vizitele în ambulatoriu se prezuma ca ar fi cauzate de patologia în cauza.

Predominanta de vârsta si sex: predominant la femei între 20-50 ani. Raportul femei : barbati – 2-3:1 în perioada copilariei se întâlneste extrem de rar.


Semne si simptome in sindromul de intestin iritabil

  • dureri abdominale intermitente, predominant în flancul stâng ce regreseaza dupa defecare.
  • scaune sarace cu mult în mucus, indiferent daca evolueaza cu constipatie sau diaree.
  • modificarea numarului de scaune ( >3/zi sau <3 saptamâna si modificarea consistentei acestora (prea dure sau prea lichide).
  • disconfort abdominal postprandial.
  • meteorism.


Cauzele sindromului de intestin iritabil sunt  necunoscute, dar exacerbarea se poate relationa cu evenimentul de stres psihic.

Factori de risc – violenta în familie, abuzarea copilului, antecedente familiale de SCI.


Examenul obiectiv in sindromul intestinului iritabil

  • meteorism.
  • sensibilitate abdominala difuza si la palpare pe cadrul colic sau pe o portiune a acestuia, în special în flancul si fosa iliaca stânga.
  • eventuale cicatrice abdominale – consecinte ale interventiilor chirurgicale nejustificate.


Diagnostic diferential in sindromul intestinului iritabil

  • sindromul intestinal inflamator.
  • intoleranta lactazica.
  • infectiile intestinale (Giardia lamblia, Enta-moeba histolytica, Salmonella, Campilobactei; Yersinia).
  • folosirea laxativelor, clismelor antacide cu magneziu.
  • celiachia.
  • insuficienta extrinseca pancreatica.
  • depresie.
  • adenocarcinom de colon.
  • tumori endocrine.
  • hipo/hipertireoza.
  • diabet zaharat.


Investigatii de laborator in sindromul intestinului iritabil

  • hemoleucograma normala.
  • VSH normala.
  • fibrinogenul si proteina C reactiva normale.
  • rectosigmoidoscopia este normala, dar dureroasa, exces de mucus.
  • examenul endoscopic.
  • coprograma.
  • examenul parazitologic.
  • analize generale ale sângelui.
  • utrasonografia abdominala.


In prezenta simptomelor de alerta se impune excluderea altor afectiuni:

  • debut tardiv (>60 ani).
  • istoric scurt, evolutie progresiva.
  • febra.
  • scadere ponderala.
  • dureri sau tulburari de tranzit ce trezesc pacientul din somn.
  • rectoragii inexplicabile.


Schimbari patologice – toate datele de laborator si paraclinice sunt normale, cu exceptia sigmoidoscopiei.

Investigatii instrumentale – radiografia cu bariu – insugestiva; biopsie rectala.

Proceduri diagnostice – tuseul rectal, sigmoidoscopia.


Masuri generale de tratament in sindromul intestinului iritabil

  • evitarea stresului.
  • psihoterapia.
  • evitarea consumului de alcool, a bauturilor prea reci sau prea fierbinti.
  • evitarea meselor copioase si a ingestiei rapide.
  • orar fix al alimentatiei.
  • orar regulat al defecatiei.
  • evitarea fumatului.
  • practicarea sportului.
  • bai calde.


Dieta in sindromul intestinului iritabil

  • cu cantitati suficiente de fibre vegetale.
  • consum temperat, fara bucate condimentate, grase, limitând laptele si cruditatile.

Dieta în caz de diaree

  • evitarea alimentelor bogate în reziduuri.care baloneazâ (fructe crude în cantitati mari, legume).
  • evitarea alimentelor grase (vegetale si animale).
  • evitarea bauturilor carbogazoase (baloneaza).
  • evitarea alimentelor bogate în lactoza (laptele), sau cu potential laxativ (ceai, cafea, condimente).


Educatia pacientuluirolul stresului, evolutia benigna a bolii, rolul alimentatiei corecte.

Prognostic evolutiv – evolutie benigna, cu tulburari intestinale aparente numai în stare de veghe, fara progresie spre cancer ori afectiuni inflamatoare.

Conditii asociate – migrena, mictiuni frecvente, urgente, encopreza, mialgie, depresie, anxietate.

Sarcina – foarte rar poate fi observata agravarea bolii pe perioada sarcinii, dar fara repercusiuni asupra latului.

Sinonime – colita spastica, colita mucoasa, colita mucomembranoasa.