Metode de diagnostic si tratament al gastroenteritelor virale

Diagnosticul gastroenteritelor virale:

• Studii de laborator:

1. daca se suspecteaza infectie bacteriana sau cu protozoare se face cultura scaunului, examenul micorscopic, hemoleucograma, ELISA pentru giardioza
2. detectarea rotavirusului se face prin testarea antigenului din scaun sau aglutinare latex
3. anticorpii antirotavirus se asteapta a fi eliminati in scaun in prima zi de boala
4. pentru detectarea calcivirusului se preleva probe de scaun si voma
5. se efectueaza reactia de polimerizare in lant
6. concentratia virala fecala de norovirus se coreleaza cu durata bolii.

• Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: amoebiaza, apendicita, infectii cu Campylobacter, colita cu Clostridium difficile, infectii cu Escherichia coli, toxiinfectia alimentara, gastroenterita bacteriana, giardiaza, sepsis intra-abdominal, salmoneloza, shigeloza.

Tratamentul gastroenteritelor virale:

Tratamentul diareei cu rotavirus se bazeaza pe reinlocuirea fluidelor pierdute si a electrolitilor in functie de gradul de deshidratare. Terapia de rehidratare orala este recomandata pentru prevenirea si tratarea deshidratarii timpurii si continuarea terapiei de reinlocuire pentru pierderile continue de lichid.

Socul, deshidratarea severa si alterarea cunostintei necesita terapie intravenoasa. Dietele speciale pentru grupe de virsta trebuie continuate la copii cu diaree care nu sunt deshidratati. Cind copii cu deshidratare moderata sunt rehidratati se va incheia aliementatia speciala virstei.

Administrarea antiemeticelor si a agentilor antidiareici la copii mici este contraindicata. Citeva studii arata ca imunoglobulina antirotavirus, colostrul bovin sau laptele uman pot scadea frecventa si durata diareei. Studiile au sugerat ca suplimentele de zinc pot reduce severitatea si durata bolii.

Probioticele sunt microorganisme vii nepatogene care aduc beneficii medicale gazdei. Acestea ajuta la restabilirea echilibrului florei normale intestinale, desi mecanismul exact de actiune nu este inteles complet.

Mecanismele presupuse includ supresia cresterii sau invaziei bacteriilor patogene, ameliorarea functiei de bariera a mucoasei si efecte asupra sistemului imun.

Literatura arata un beneficiu semnificativ al administrarii probioticelor mai ales la copii in tratamentul diareei apoase acute, mai ales in infectia cu rotavirus. Microorganismele indicate sunt Lactobacillus casei si S. boulardii.

Profilaxia gastroenteritelor virale:

Infectia cu rotavirus nu confera imunitate iar infectiile multiple ulterioare in primii ani de viata sunt frecvente, totusi raspunsul imun la aceste recaderi este mai redus.