Procto.ro – Ghid de sanatate si medicina

Pseudotuberculoza

Pseudotuberculoza
octombrie 04
22:50 2011

Pseudotuberculoza.

Pseudotuberculoza este o boală infecţioasă acută din grupul infecţiilor zooantroponoze, provocată de bacteria Pseudotuberculosis, care se transmite de la animalele bolnave la om pe diverse căi şi se caracterizează clinic prin simptome toxialergice şi polifocare, ce decurge cu afectarea preponderentă a tractului digestiv, a ganglionilor limfatici şi a pielii.

Actualmente maladia dată este descrisă şi depistată în diverse ţări ale lumii, fiind cunoscută pentru prima dată sub denumirea de „febra din extremul orient”. Deoarece la sfârşitul secolului XIX, savantul Ebert a depistat în organele lăuntrice ale animalelor pierite formaţiuni nodulare, fiind asemănătoare cu nodulile de tuberculoză, a numit această maladie pseudotuberculoză.

Agentul patogen al bolii este un microb cu denumirea de yersenia pseudotuberculosis din genul Yersenia şi familia Enterobacteriaceae.

Acest microb are o formă a unui bastonaş mărunt, bipolar, polimorf, imobil şi aerob, care creşte pe medii nutritive obişnuite. El are antigenul somatic „O” şi flagelat „H”. După diversitatea antigenului somatic „O” microbul pomenit se subdivizează în 8 variante serologice. Mai frecvent afectează omul serovarul I, mai rar III şi foarte rar II, IV şi V. Unele tulpini ale serovarelor I şi III au capacitatea de a elimina exotoxina.

O particularitate caracteristică pentru agentul pseudotuberculozei constă în posibilitatea de a se multiplica la temperaturi joase, adică la temperatura frigiderului +4 – +8°C. La temperaturi joase (sub 0°C) microbul este viabil 2-3 luni, în ulei – 150 de zile, în lapte – zile, pe pâine – 145 zile, în zahăr -21.

Agentul patogen se păstrează îndelungat la temperaturi joase în sol şi apă, unde se poate chiar multiplica. Totodată aceste bacterii sunt destul de sensibile la acţiunea razelor solare, la uscăciune şi la temperaturi înalte: la +60°C pier în 10-30 min., la +100°C (fierbere) – momentan. Soluţiile dezinfectante (cloramina, clorura de var, hipoclorita de calciu etc.) nimicesc microbul de pseudotuberculoză timp de câteva minute.

În condiţiile naturale de pseudotuberculoză suferă multe genuri de mamifere şi păsări, însă rezervorul principal de molipsire îl constituie animalele sinantrope şi sălbatice. Ele infectează cu excrementele sale produsele alimentare şi sursele acvatice, unde microbii nu numai că se păstrează un timp mai îndelungat, dar la temperaturi joase se pot şi multiplica.

Mai frecvent în calitate de sursă de infecţie sunt rozătoarele (şobolanii, şoarecii, iepurii, castorii etc), animalele domestice (porcinele, bovinele, ovinele, caprinele, măgarii, catârii, cămilele, câinii, pisicile etc.) şi păsările (găinile, porumbeii, fazanii etc). Un alt rezervor de bacterii pseudotuberculozice îl constituie solul, unde nimereşte agentul patogen de la animalele bolnave ori purtători de acest germen. Omul, de regulă, nu serveşte ca sursă de infecţie.

Calea principală de transmitere a pseudotuberculozei o constituie cea alimentară. Factorul de bază în transmiterea acestei patologii o alcătuiesc salatele din diferite legume (varză, morcov, cartofi, sfeclă), vinegretul, fructele şi produsele lactate consumate în hrană fără prelucrare termică. În produsele menţionate are loc o acumulare mai intensivă a agentului patogen, dacă ele sunt păstrate în frigider.

O altă cale posibilă de răspândire a acestei maladii este cea acvatică. Ea mai des se manifestă, dacă se utilizează apa din bazinele deschise, fără prelucrarea termică. Către pseudotuberculoză sunt receptivi adulţii şi copiii, însă la copii se întâlneşte mai frecvent, deoarece copiii, de regulă, sunt legaţi de colectivele, unde blocul alimentar este comun, totodată ei destul de des se îmbolnăvesc de la pisicile infectate.

Pseudotuberculoză decurge sporadic sau sub forme de focare, înregistrându-se pe parcursul anului, însă mai frecvent primăvara (martie-mai).

Agentul patogen nimerind în tractul digestiv pe căile menţionate, se multiplică în el, de unde cu torentul limfatic ajunge în ganglionii limfatici regionali şi iarăşi se multiplică. La distrugerea acestor bacterii se elimină o mare cantitate de endotoxină, care şi determină sindromul de intoxicaţie. Dacă bariera ganglionilor limfatici este străpunsă (perforată), atunci are loc bacteriemia, toxinemia şi generalizarea infecţiei cu afectarea a multor organe şi sisteme, şi oformarea în ele a focarelor de granuloame pseudotuberculoase.

Tabloul clinic a pseudotuberculozei este destul de variat. Se disting următoarele forme clinice:

  • abdominală;
  • scarlatiniformă;
  • icterică;
  • catarală;
  • artralgică;
  • mixtă;
  • generalizată (septicemică).

Perioada de incubaţie a pseudotuberculozei oscilează între 3-18 zile. Maladia are un debut acut cu febră 38-40°C, cefalee, slăbiciune generală, inapetenţă, mialgii, artralgii, insomnie. La început se mai observă guturai, o tuse uşoară, usturime în gâtlej, uneori dureri la deglutiţie. Pe fondul simptomelor menţionate apar greţuri, vome, uneori diaree şi dureri slabe în abdomen.

Faţa şi gâtul sunt hiperemiate, de asemenea palmele şi tălpile (simptomul „mănuşii”, „ciorapului”). În primele 6 zile de boală pe piele apar erupţii polimorfe, mai frecvent scarlatinifonne, pot fi atacate articulaţiile, se măreşte ficatul în volum, mai rar splina.

În perioada de stare a maladiei se dereglează funcţia cordului şi a rinichilor, iar în cazuri mai grave poate apărea o meningită seroasă. Febra ridicată se menţine 5-7 zile, însă la o treime din cazuri ea poate avea un caracter ondulatoriu ori recidivant.

Forma abdominală se caracterizează prin dureri acute în abdomen, greţuri, vome repetate, inapetenţă, diaree cu scaun lichid, apos; uneori scaunul are mucozităţi şi striuri de sânge. În alte cazuri boala are simptome de mezadenită, ileită, care se aseamănă cu apendicita, în legătură cu ce aceşti bolnavi pot nimeri pe masa de operaţie.

Forma scarlatiniformă se manifestă prin simptome de intoxicaţie, febră şi erupţii punctiforme pe piele, care uneori se contopesc De regulă, spre deosebire de scarlatină, lipseşte angina. Maladia are o evoluţie benignă cu o însănătoşire rapidă.

Forma artralgică se caracterizează prin afectarea unei sau a mai multor articulaţii, de asemenea şi a ficatului, intestinului şi apariţia erupţiilor pe piele. De menţionat, că afectarea aparatului locomotor în forma menţionată predomină. Această formă de pseudotuberculoză necesită diferenţiere de hepatitele virale, care frecvent se întâlnesc în Romania.

În forma icterică, de regulă, este afectat ficatul în legătură cu ce apare icterul (gălbinarea). Totodată în această formă mai sunt prezente şi simptome de intoxicaţie, dispeptice, cefalee şi febră ridicată.

Forma catarală se manifestă prin rinită, faringită, traheită, bronşită şi temperatură ridicată sau subfebrilă, fără erupţii.

Uneori are loc asocierea formei artralgice cu cea icterică ori a formei abdominale cu catarală, ce denotă forma mixtă.

Forma generalizată (septicemică) se caracterizează prin intoxicaţie pronunţată, afectarea articulaţiilor, ficatului, intestinului, rinichilor, sistemului nervos central, a altor organe şi erupţii hemoragice. Această formă poate decurge îndelungat cu recidive, formarea multiplelor focare purulente în organele interne, creier şi letalitate avansată. Mai des forma menţionată are loc la bătrâni ori pacienţi cu diverse maladii cronice (de ficat, diabet zaharat, alcoolism etc).

Gravitatea maladiei este exprimată prin gradul de intoxicaţie şi nivelul de afectare a organelor lăuntrice. Se deosebesc formele uşoare, medii şi severe; acute până la 1,5 luni, trenante – 1,5-3 luni, uneori până la 6 luni şi cronice -peste 6 luni.

Diagnosticul şi tratamentul pseudotuberculozei se efectuează în secţiile de boli infecţioase.

Profilaxia patologiei date constă în acţiunea de nimicire a rozătoarelor pe diverse căi, evitarea pătrunderii lor în depozitele cu cereale, fructe şi legume. La construcţia depozitelor moderne pereţii, podul şi podelele trebuie pavate cu ciment.

Este necesară respectarea tuturor regulilor de igienă personală: spălarea riguroasă a mâinilor după contactul cu rozătoarele, alte animale, inclusiv şi cu pisicile vagabonde. Se va efectua un control strict asupra păstrării produselor lactate, care vor fi întrebuinţate fără o prelucrare termică. Sunt necesare de asemenea măsuri de protecţie a surselor acvatice.

Nu se recomandă de băut apă din bazinele acvatice deschise, iar apa cea potabilă mai bine de prelucrat termic. Vaccin pentru profilaxia specifică a pseudotuberculozei încă nu este elaborat.

About Author

Proctolog

Proctolog

Related Articles

banner hemoroizi

Ramanem conectati

    facebook     twitter     youtube     google+     rss
banner varice