Gastroenterologie

Refluxul gastro-esofagian

Boala de reflux gastro-esofagian este o afectiune caracterizata prin refluxul continutului gastric (acidul clorhidric si sucurile gastrice) in esofag, datorita perturbarii motilitatii tractului digestiv inferior.

Refluxul continutului gastric in esofag se produce datorita inchiderii deficitare a sfincterului esofagian inferior (valva care desparte esofagul de stomac). In mod normal, sfincterul esofagian inferior se deschide pentru cateva secunde in timpul inghitirii. Boala de reflux gastro-esofagian se produce atunci cand sfincterul esofagian inferior se relaxeaza intr-un moment nepotrivit (altul decat cel al inghitirii alimentelor) si se mentine deschis pentru o perioada indelungata.
Relaxarea sfincterului esofagian inferior si aparitia refluxului este favorizata de anumite alimente (cafea, ciocolata, grasimi, suc citrice etc.), alcool, tutun, anumite medicamente (antiinflamatorii nesteroidiene, blocanti de calciu, nitrati, anticolinergice etc.), sarcina, suprasolicitari fizice, alimentatie excesiva.

Mai frecventa dupa varsta de 40 ani, boala afecteaza mai mult barbatii decat femeile (intr-un raport 3/1). In Romania, aproximativ 25% din populatie sufera de aceasta afectiune. Circa 80% dintre femeile gravide au manifestari de reflux gastro-esofagian.

Manifestari neplacute
•    Senzatia de arsura (pirozis) sau durere retrosternala persistenta. Apare in special dupa ingestia de alcool, cafea, ciocolata, alimente fierbinti, suc de citrice etc. Aparitia sa este favorizata de pozitia culcata adoptata la scurt timp dupa masa. Apare de obicei la 1-2 ore dupa masa si in cazul formelor severe de boala de reflux gastro-esofagian poate dura cateva ore. Medicamentele antiacide pot diminua durerea.
•    Refluxul (regurgitatia) continutului acid al stomacului in esofag poate fi destul de sever, putand determina aparitia unui gust acru sau amar. Acesta poate fi insotit de arsuri sau poate fi singura manifestare a bolii.
•    Durerea la inghitire (odinofagia) indica o boala de reflux gastro-esofagian complicata cu esofagita severa.
•    Salivare excesiva.
Alte manifestari ale bolii de reflux gastro-esofagian sunt: tulburari de inghitire, senzatia de corp strain in gat, raguseala dimineata, respiratie urat mirositoare.

Hernia hiatala, obezitatea, diabetul zaharat, fumatul si sarcina cresc riscul de aparitie a bolii!

Diagnostic
Diagnosticul se stabileste pe baza datelor clinice si a investigatiilor specifice. Manifestarile relatate de pacient, daca sunt tipice bolii, pot conduce la fixarea diagnosticului fara a mai fi nevoie de alte investigatii. Daca manifestarile nu sunt tipice sau se suspecteaza existenta unor complicatii, este necesara efectuarea endoscopiei digestive superioare, care permite vizualizarea mucoasei esofagului, stomacului si duodenului si care permite excluderea altor boli cu manifestari similare (cancer gastric, ulcer gastric, esofagita, esofag Barrett). Alte investigatii suplimentare sunt tranzitul baritat, manometria si monitorizarea pH-ului.

Boala de reflux gastro- esofagian poate dezvolta complicatii grave:

•    Ulcer esofagian;
•    Esofag Barrett;
•    Stenoza esofagiana;
•    Anemie feripriva cronica;
•    Hemoragie digestiva superioara.

Tratamentul refluxului gastro-esofagian

Scopul tratamentului este reducerea refluxului anormal al sucurilor gastrice in esofag si, in consecinta, prevenirea aparitiei leziunilor mucoasei esofagiene.
Tratamentul are doua componente:
1.    Suprimarea factorilor de risc si a celor antireflux ce consta in:
•    Scadere  in greutate la obezi;
•    Cura chirurgicala a herniei hiatale;
•    Tratamentul bolilor endocrine;
•    Intreruperea fumatului.
2.    Tratamentul medicamentos se face pe perioade variabile in functie de prezenta si severitatea manifestarilor bolii. La unii pacienti sunt necesare perioade indelungate de tratament sau tratamentul se poate face chiar toata viata pentru a preveni reaparitia manifestarilor bolii si complicatiile. Astfel, se administreaza:
•    Inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, lansoprazol, pantoprazol)  care duc la scaderea secretiei acide gastrice.
•    Blocanti ai receptorilor H2 (ranitidine, famotidina, nizatidina) care   scad secretia acida gastrica.
•    Prokinetice (metoclopramid) care favorizeaza inchiderea sfincterului esofagian inferior.
•    Antiacide care au rolul de a neutraliza acidul gastric, ducand astfel la ameliorarea arsurilor.
Tratamentul chirurgical (care consta de obicei in fundoplicatura) este indicat numai in cazurile severe de boala, produse de hernia hiatala sau in cele in care tratamentul medicamentos nu duce la ameliorarea simptomelor.

Masuri antireflux

Pentru a preveni reaparitia refluxului anormal al sucurilor gastrice, trebuie sa evitati:

* Aplecatul inainte, ridicatul obiectelor grele, portul hainelor foarte stramte (creste presiunea abdominala);
* Pozitia culcata mai repede de 1-2 ore dupa masa;
* Consumul bauturilor iritante (citronade, suc de rosii);
* Alimentatia grasa, ciocolata, dulciurile cu menta, alcoolul, tutunul;
* Anumite medicamente: aminofilina si derivatii nitrati, substantele anticolinergice;
* Mesele abundente.

La un numar de pacienti cu reflux gastro-esofagian necomplicat aceste masuri simple au adesea un efect favorabil. Simptomele moderate si ocazionale pot beneficia in plus de aportul medicamentos.

Lucia Comanescu
Consultant: Dr. Gabriel Berindei
Medic specialist medicina interna
Centrul medical Auramed