Gastroenterologie

Sangerarea digestiva

Sangerarea digestiva reprezinta eliminarea de sange proaspat sau digerat din tubul digestiv, sangerarea de la nivelul esofagului, stomacului si duodenului fiind clasificata ca hemoragie superioara iar cea de la intestinul subtire si colon ca hemoragie inferioara.

Indiferent de sediu, sangerarea digestiva este o urgenta medico-chirurgicala, pentru hemoragiile mari conlucrand o echipa complexa formata din gastroenterolog, chirurg si radiolog.

Daca sangerarea este abundenta, se elimina sange rosu deschis, uneori cu cheaguri, pe gura, cu efort de varsatura (termenul medical este hematemeza) iar in cazuri grave chiar pe fund (hematochezie).

Daca sangele curge cu debit mic, are timp sa se digere partial in tubul digestiv, eliminandu-se ca zat de cafea pe gura (hematemeza)sau melena pe fund. Cand sursa este foarte joasa (rect) sangele este rosu curat, la sfarsitul scaunului si se ia pe hartia igienica (rectoragie).

Cea mai frecventa sangerare a tubului digestiv este insa cea microscopica, nevizibila cu ochiul liber, ce duce la anemie feripriva, cu evolutie chiar de ani si relativ bine tolerata de pacient, chiar si la 3 g de hemoglobina.

Orice anemie feripriva (hemoglobina sub 12 g/dl, indici eritrocitari mici, feritinemia sub 20 ng/ml si sideremia scazuta) trebuie investigata pentru decelarea cauzei! Intotdeauna ea apare secundar unei pierderi de sange, fie genitala la femei, fie digestiva, fie urologica. Deoarece cancerele digestive (in special colon) duc frecvent la anemie feripriva, trebuie exclusa aceasta cauza grava.

Tratamentul anemiei feriprive include in primul rand tratarea cauzei care a dus la dezvoltarea ei, ulterior, daca hemoglobina prea scazuta sau pacientul nu tolereaza bine anemia, se administreaza in urgenta transfuzii de sange sau masa eritrocitara, urmate de tratament cu preparate de fier orale timp de cateva luni.

Desi sangele se elimina din tubul digestiv, nu toate hemoragiile digestive isi au sursa la acest nivel. Unele boli hematologice (leucemii, boala Hodgkin, policitemia vera, boala Rendu-Osler, boli cu tulburari de coagulare) pot duce la eliminarea de sange din tubul digestiv, fara a exista propriu-zis o patologie digestiva responsabila pentru aceasta. Uneori, un anevrism de aorta (in special la cei cu proteza vasculara) se poate fisura in duoden, rezultatul fiind hemoragia digestiva. La fel, unele boli ce afecteaza intreg organismul (boli de sistem) cum ar fi mielomul multiplu, sarcoidoza, amiloidoza, lupusul pot duce, prin mecanisme multiple, la sangerari digestive.

Nu mai putin adevarat este faptul ca trebuie sa stim ca unele alimente (spanacul, afinele, urzicile) sau medicamente (preparatele cu fier, cele cu bismut sau carbunele medicinal) coloreaza scaunul in negru, fara a exista sangerare digestiva. La fel, scaunul verzui (bilios) poate fi confundat cu scaunul melenic.