Procto.ro – Ghid de sanatate si medicina

Sindromul constipatiei

Sindromul constipatiei
august 27
03:09 2011

Constipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a defecatiei. Evacuarea intestinala difera de la o persoana la alta de la 3 scaune pe zi la un scaun’în 3 zile, variind în functie de vârsta, cantitatea si felul alimentatiei, de starea fizica si psihica. Desi constipatia a fost definita ca o micsorare a frecventei scaunului la 2 ori pe saptamâna si mai putin, frecventa aparte nu este principalul criteriu. Unele persoane cu frecventa normala a scaunului au senzatie de disconfort la defecatie, cu sau fara scaun mic sau dur. Cu tel de diagnostic medicul trebuie sa foloseasca atât criteriile subiective cât si cele obiective.


Sistemele afectate: gastrointestinal.

Ereditatea: se invoca cazuri de predispunere familiala.

Incidenta/Prevalenta – afectiune frecventa, pe parcursul vietii o suporta majoritatea populatiei.

Predominanta de vârsta – mai frecvent în mica copilarie si la vârstnici.

Predominanta de sex: Barbati < Femei


Semne si simptome – frecventa scaunelor mai rara decât cea perceputa de individ ca normala, consistenta scaunului mai dura decât cea „normala”, cantitate micsorata de mase fecale (< 35 g în 24 ore), lipsa iminentei consistente de defecatie, dificultati de eliberare a maselor fecale din rect, evacuare dureroasa a maselor fecale, senzatia de evacuare incompleta, senzatie de plenitudine abdominala sau slabiciuni secundare acestei evacuari intestinale inadecvate, tenesme.


Cauze

– tulburari electrolitice: – hipercalcemie, hipokaliemie,

– tulburari hormonale: – hipotiroidism, diabet.

– afectiuni congenitale: – megacolon agangliolitic, dolichocolon.

– tulburari neuro-musculare congenitale sau dobândite („pseudoobstructii”).

– afectiuni sau tulburari concomitente.

– impedimente mecanice (ileus sau obstructie).

– aport inadecvat de lichide, fibre vegetale.

– efect secundar al medicamentelor (anticolinergice, opiate).

– abuz cronic de purgative sau clistere.

– factori psihici, culturali, emotionali.

– durere la defecatie (fisuri anale).


Factori de risc – extreme ale vietii (vârsta foarte tânara sau foarte înaintata), nevroze, medicamente, mod de viata sedentar.

Diagnostic diferential – maladii congenitale, boala Hirschsprung; hipoganglionoza, dilatare congenitala de colon; sindromul colonului stâng scurt; ileus meconial; scaun normal la bolnavul sau parintii anxiosi.


Investigatii de laborator – indicate doar în cazul suspiciunii unor afectiuni: – examenul scaunului: coprologic; coproparazitologic; analiza generala a sângelui pentru a detecta o anemie care poate sugera un neoplasm colorectal; electrolitii, calciul, glucoza sângelui; functia tiroidei.

Schimbari patologice – nu se gasesc în constipatia cea mai frecventa „functionala”, absenta sau micsorarea numarului de ganglii în megacolon congenital, tulburari neuromusculare în unele cazuri de „pseudoobstructie”.

Teste speciale – motilitatca anorectala în suspectie de boala Hirschsprung sau tulburari de motilitate anorectala.

Investigatii instrumentale – radiografia abdominala, irigografia cu bariu, manometria anorectala, biopsia anala.


Masuri generale – anularea medicamentelor ce ar putea cauza constipatia, sporirea aportului de lichide, corectarea dietei.

Dieta – în absenta cauzelor organice, se va spori aportul de fibre vegetale 15-30 g/zi (cereale, pâine neagra, fructe, legume proaspete, tarate), se va încuraja consumul liber al lichidelor.


Educatia pacientului

– constipatii usoare ocazionale pot fi si în norma.

– reeducarea actului defecatiei: sa-si rezerve timp suficient pentru exonerare (cel putin 10-15 minute); dupa mese, mai ales dimineata, motilitatea intestinala este cea mai mare.

– pacientul trebuie sa mearga la scaun imediat, ori de câte ori simte necesitate.

– activitatea fizica moderata zilnica (mersul pe jos 2 ore pe zi, dusuri, sport).

– folosirea fibrelor vegetale în cantitati prea mari produce flatulentâ si meteorism.

– constipatia cronica necesita insistenta curativa, uneori e nevoie de câteva saptamâni pentru a normaliza scaunul.


Profilaxie – deoarece unii pacienti au predispunere la constipatii, sunt importante instructiunile despre dieta oportuna, reeducarea actului dcfecatiei, realizarea unui echilibru psihoafectiv, se accentueaza rolul activitatii fizice zilnice.


Complicatii posibile

– megacolon dobândit: în constipatii severe, de lunga durata.

– colon catartic: în cazul folosirii îndelungate a clisterilor.

– tulburari hidroelectolitice (pierderi): în abuz de laxative.

– ulceratii rectale: corelate cu colizia recurenta de fecale.


Prognostic si evolutie – constipatia ocazionala, de scurta durata, ce raspunde la masurile obisnuite nu are prejudiciu asupra sanatatii, constipatia habituala poate deveni o problema de lunga durata.

Diverse conditii asociate – tulburari generale, cum ar fi la cei de vârsta înaintata sau pe fondul altor afectiuni.


Factori legati cu vârsta

Pediatrici: excludeti boala Hirschprung

Geriatrici: persoanele care pe parcursul vietii nu au suferit de constipatii, rar o dobândesc doar din cauza vârstei. La persoanele care au suferit pe parcursul vietii de constipatie, o data cu vârsta se agraveaza aceasta suferinta. Cu vârsta creste incidenta neoplasmului colorectal, care poate fi asociat cu constipatia.


Sarcina – femeile cu predispunere la constipatie pot avea o agravare a ci în al 3-lea trimestru de sarcina, ceea ce necesita corectia alimentatiei si folosirea suplimentelor speciale.

About Author

Proctolog

Proctolog

Related Articles

banner hemoroizi

Ramanem conectati

    facebook     twitter     youtube     google+     rss
banner varice