Gastroenterologie

Ulcer gastroduodenal

Ulcerele peptice sunt leziuni la nivelul mucoasei gastrice (a stomacului) sau a mucoasei intestinului subtire superior (duodenului). Aceste leziuni apar atunci cand secretiile gastrice – care contin acid clorhidric si o enzima numita pepsina – irita si lezeaza mucoasa stomacului. Secretiile gastrice pot afecta si esofagul.
Ulcerele peptice din mucoasa gastrica se numesc ulcere gastrice. Cele care apar in mucoasa duodenala se numesc ulcere duodenale.

Cauze ulcer gastroduodenal

Doua din cele mai frecvente cauze de ulcer peptic sunt infectia cu bacteria numita Helicobacter pylori (H. pylori) si abuzul de antiinflamatoare nestroidiene (AINS), cum ar fi Aspirina.
Desi majoritatea oamenilor sunt infectati cu H. pylori, doar cativa vor face boala ulceroasa peptica. Unii factori de risc la o persoana cu H. pylori dau o susceptibilitate crescuta pentru dezvoltarea ulcerului. Acesti factori, unii dintre ei prea putin cunoscuti, includ:
– fumatul
– abuzul de alcool
– antecedente de ulcer
– stresul fizic determinat de o boala severa sau accident grav (trauma majora, dependenta de un aparat de ventilatie sau interventia chirurgicala).
Majoritatea ulcerelor care nu sunt cauzate de H. pylori sunt date de AINS. AINS sunt prescrise pentru a reduce durerea sau inflamatia in boli cronice (de durata lunga), ca artrita sau durerile de cap (migrenele). Folosite timp de saptamani sau luni de zile, AINS pot afecta mucoasa tractului gastric, ducand la un ulcer sau activand un ulcer deja format.
O cauza rara de ulcer peptic este sindromul Zollinger-Ellison. In aceasta afectiune stomacul secreta in exces acid clorhidric, care afecteaza mucoasa gastrica.
Stressul psihologic, adaugat la alti factori de risc, poate creste sansele de a dezvolta un ulcer peptic.

Factori de risc ulcer gastroduodenal

Factori de risc controlabili

Urmatorii factori de risc pot creste sansa de a dezvolta un ulcer peptic si pot incetini vindecarea unui ulcer deja existent. Se poate reduce riscul dezvoltarii unui ulcer prin controlul sau eliminarea acestor factori care includ:
– folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene (ca aspirina)
– fumatul
– abuzul de alcool

Factori de risc necontrolabili

Unii factori necontrolabili pot creste riscul de a dezvolta un ulcer. Acestia includ:
– infectia cu H. pylori, care este cea mai frecventa cauza de ulcer
– stressul fizic dat de o boala severa sau traumatism (trauma majora, dependenta de un aparat de ventilatie sau interventia chirurgicala)
– secretii excesive de acid gastric
– ulcer in antecedentele heredocolaterale (familiare)

Ce nu reprezinta un factor de risc?

Consumul de alimente picante sau de cafea sau de cantitati moderate de alcool erau considerate a favoriza dezvoltarea unui ulcer. In prezent, nu se mai iau in considerare. Desi unele alimente sau bauturi nu cresc riscul de a dezvolta un ulcer, ele pot duce la indigestii sau arsuri retrosternale. Acestea trebuie evitate daca nu sunt tolerate.
Majoritatea medicilor nu sunt convinsi ca stresul psihologic poate duce la ulcere. Oricum, in combinatie cu alti factori de risc, stresul poate favoriza dezvoltarea unui ulcer peptic.

Simptome ulcer gastroduodenal

Simptomele ulcerului peptic variaza si nu sunt esentiale pentru diagnosticul unui ulcer. Unii oameni pot sa nu prezinte simptomatologie.
Simptomele unui ulcer, ca dispepsia (senzatie de disconfort digestiv, aparuta dupa mese), pot fi confundate frecvent cu alte afectiuni abdominale, ca refluxul gastro-esofagian (RGE).
Simptomele specifice ulcerului sunt:
– dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea ombilicala si osul xifoid (portiunea inferioara a sternului, cunoscuta popular de „capul pieptului”). Cateodata durerea iradiaza in spate. Durerea abdominala tine de la cateva minute pana la cateva ore si dispare la administrarea unui antiacid (Maalox, Sucralfat) sau inhibitor al secretiei acide (Omeprazol, Lansoprazol). Simptomatologia este periodica, durerea apare si dispare, perioadele cu simptomatologie alterneaza cu cele fara simptomatologie
– inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate
– balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese)
– voma postprandiala (dupa mese)
– scaun negru, ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in cazul unui ulcer hemoragic
Simptomele ulcerelor duodenale si gastrice sunt asemanatoare cu exceptia periodicitatii durerii.
Durerea din ulcerul duodenal poate apare la cateva ore dupa masa (cand stomacul este gol) si se poate ameliora postprandial. Durerea poate trezi pacientul in timpul noptii.
Durerea din ulcerul gastric poate apare la scurt timp dupa masa (cand alimentele sunt inca in stomac).
Unele ulcere nu prezinta simptomatologie si sunt cunoscute sub numele de ulcere silentioase. Aproximativ jumatate din toate ulcerele nu prezinta simptomatologie, decat in momentul in care apar complicatiile. Complicatiile unui ulcer pot fi hemoragia, perforatia, penetratia sau obstructia tractului digestiv.
Ulcerele silentioase sunt frecvente la persoanele in varsta, persoanele cu diabet zaharat sau cele care consuma multe antiinflamatoare, cum ar fi Aspirina.

Simptomatologia la copii variaza cu varsta:

– copilul mic si prescolar se plange de dureri gastrice
– adolescentii au simptome mai apropiate decat cele ale adultilor.

Mecanism fiziopatologic ulcer gastroduodenal

Multe dintre persoanele cu ulcer peptic nu merg la medic in momentul in care apare simptomatologia. Simptomatologia lor consta de obicei in perioade cu dureri gastrice care pot alterna cu perioade fara durere. Unele ulcere se pot vindeca fara tratament.
Chiar si cu tratament unele, ulcere pot recidiva (reveni). Unii factori, precum fumatul si consumul continuu de antiinflamatoare, pot creste riscul de recurenta a ulcerului.
Uneori, ulcerele se soldeaza cu complicatii ca hemoragia, perforatia, penetratia sau obstructia. Complicatiile sunt mai frecvente in ulcerul gastric decat in ulcerul duodenal.
Infectia cu H. pylori creste riscul de a dezvolta cancer gastric. Desi acest risc este destul de mic, este esential sa se faca diagnosticul diferential intre ulcerul gastric si cel duodenal pentru un tratament corespunzator.
Majoritatea ulcerelor peptice fara complicatii se vindeca, indiferent de cauza.
Ulcerele recurente cauzate de reinfectia cu H. pylori sunt rare, cu exceptia zonelor suprapopulate sau cu salubritate necorespunzatoare. Ulcerele recurente de cauza medicamentoasa sunt rare daca administrarea acestor antiinflamatoare este intrerupta.

In cazul diagnosticarii unui ulcer peptic si aparitia unuia dintre urmatoarele simptome, se recomanda chemarea de urgenta a serviciilor de ambulanta :
– simptome care indica un infarct miocardic sau soc
– durere abdominala brusca, puternica sau voma
– senzatie de ameteala sau „cap usor” in special la modificarea pozitiei de la culcat la pozitia in sezut sau in picioare
– sange in voma sau ceva ce seamana cu boabele de cafea (sange partial digerat)
– scaun negru, ca smoala sau amestecat cu sange rosu-inchis sau sange maro roscat.

Se recomanda consultul medical daca a fost diagnosticat un ulcer gastric si daca:
– simptomele sunt persistente sau se accentueaza dupa 10 sau 14 zile de tratament cu antiacide sau inhibitoare ale aciditatii
– pacientul scade in greutate inexplicabil
– greata sau voma frecvente postprandial
– dureri abdominale care trezesc pacientul din somn
– dureri sau dificultati la inghitire (disfagie).

Pentru evaluarea simptomelor trebuie consultati:
– medicul de familie
– medicul internist
– pediatrul (pentru copii si adolescenti)
Daca este nevoie de tratament specializat, se recomanda consultul unui medic specializat in tratamentul bolilor digestive, si anume, medicul gastroenterolog.
Daca e nevoie de interventie chirurgicala, se recomanda consultul unui chirurg generalist. Oricum, foarte rar, este nevoie de interventii chirurgicale pentru tratamentul ulcerelor.

Daca pacientul nu are nici una din aceste simptome de ugenta prezentate mai sus, poate lua medicamente antiacide sau inhibitoare de acizi fara prescriptie medicala sau alt tratament, cum ar fi modificari ale dietei alimentare si stilului de viata.
Daca simptomatologia nu se amelioreaza dupa 10-14 zile, se recomanda consultul medical specializat. Daca simptomatologia dispare dupa tratament, dar revine mai tarziu, se recomanda, de asemenea, consultul medical.

Investigatii ulcer gastroduodenal

Testele necesare pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice depind de simptomatologia pacientului, de antecedente si examenul obiectiv.
Daca pacientul este un adult tanar care prezinta simptomatologie pentru prima data, medicul de familie poate sa recomande pentru inceput un tratament bazat pe medicatia simptomatica, antecedentele personale patologice si examenul obiectiv. Un test foarte simplu si des utilizat este testarea pentru infectia cu H. pylori ori de cate ori cineva are simptomatologie asemanatoare bolii ulceroase.
Pacientii de peste 45 de ani au nevoie de mai multe teste, deoarece prezinta risc crescut pentru cancer gastric. Desi riscul pentru cancer de stomac este mic, este esential a se face diferenta intre ulcerul gastric si cel duodenal, deoarece un ulcer gastric ce nu raspunde la tratament, poate fi in realitate cancer. Diagnosticul precoce al cancerului gastric este esential pentru succesul tratamentului. Testele aditionale sunt recomandate in special persoanelor peste 45 de ani care prezinta:
– simptomatologie de boala ulceroasa pentru prima data
– simptomatologie ce revine dupa sau inainte de terminarea tratamentului
– antecedente heredocolaterale (de familie) de cancer de stomac
– simptome aditionale care pot indica boli mai grave ca de exemplu cancerul de stomac. Acestea pot fi:
– sange in scaun
– scadere in greutate mai mult de 10% din greutatea corpului
– anemie
– disfagie (dificultati la inghitire)
– icter
– formatiune abdominala palpabila
– anorexie.

Investigatii pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice

Se folosesc urmatoarele teste pentru o persoana care are ulcer peptic:
Radiografia baritata a aparatului digestiv. O examinare radiologica a esofagului si stomacului se poate face pentru diagnosticarea unei boli ulceroase peptice, desi aceasta examinare este folosita mai rar, fiind perimata.
Endoscopia. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul stomacului si duodenului si sa preleveze material bioptic, care poate fi testat pentru H. pylori sau alte afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului.
Testul pentru hemoragiile oculte ale tubului intestinal poate detecta sangele din scaun, care poate proveni din stomac, datorita ulcerului gastric sau din cauza altor afectiuni grave ca neoplasmul de colon. De unul singur, acest test nu poate diagnostica un ulcer peptic, dar poate detecta daca este hemoragic.
Hemoleucograma (HLG) se face pentru evidentierea anemiei care poate fi rezultatul unui ulcer hemoragic.

Investigarea infectiei cu H. pylori

Multi oameni sunt infectati cu aceasta bacterie, dar majoritatea nu vor prezenta simptome de boala ulceroasa peptica. Din aceste motive testarea pentru H. pylori este recomandata doar persoanelor care:
– au ulcer peptic activ sau antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau ulcer peptic
– sunt cunoscuti cu antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau alte afectiuni, numite limfoame ale tesutului limfoid asociat mucoaselor
– dispepsie de alte cauze – testarea H. pylori poate sa nu ajute cu nimic in cazul unei dispepsii de cauza nonulceroasa
– doresc sa inceapa tratamentul, daca bacteria este identificata.
Medicii prefera sa testeze toate persoanele care prezinta simptome ulcer-like.
Unii medici recomanda un screening pentru H. pylori inainte de inceperea unui tratament de lunga durata cu AINS. Screeningul si tratamentul pentru infectia cu H. pylori au demonstrat reducerea riscului de a dezvolta ulcer la oamenii, care incep un tratament de lunga durata cu AINS. Orice persoana care are tratament cu AINS trebuie sa discute cu medicul despre riscul existent de a face ulcer in urma unui tratament de lunga durata cu AINS.

Testele pentru H. pylori nu pot diagnostica o boala ulceroasa peptica sau alte boli cu simptomatologie ulcer-like. Aceste teste pot evidentia doar prezenta sau absenta bacteriei. Cele mai frecvente teste folosite pentru evidentierea infectiiei cu H. pylori sunt:
– biopsia mucoasei gastrice. In timpul unei endoscopii a tractului digestiv superior, se poate face o biopsie a mucoasei gastrice pentru a testa prezenta H. pylori. O biopsie este modul cel mai bun pentru testarea H. pylori. Aceasta metoda permite, de asemenea, stabilirea diagnosticului diferential cu cancerul gastric. O biopsie este scumpa si necesita o examinare endoscopica mai invaziva decat alte teste folosite pentru detectarea H. pylori
– teste serologice pentru detectarea anticorpilor impotriva H. pylori. Un test serologic este rapid, usor si ieftin. Acest test poate evita efectuarea unei endoscopii superioare. Testul nu poate face diferenta intre o infectie prezenta si una vindecata, deci nu este relevanta pentru determinarea stadiului unei infectii
– testul respirator cu uree. Testul respirator cu uree pentru H. pylori este un test specific. Spre deosebire de testele serice, acest test va detecta doar bacteriile prezente la momentul efectuarii testului. Este un test bun pentru verificarea eficientei tratamentului. Costurile testarii sunt destul de mari
– testarea scaunului pentru antigeni. Aceasta examinare verifica prezenta antigenilor H. pylori in scaun. Poate fi folosita pentru identificarea H. pylori ca si cauza pentru o boala ulceroasa peptica si la verificarea eficientei tratamentului. Unele persoane care au urmat un tratament pentru infectia cu H. pylori, pot avea nevoie de testari de control pentru confirmarea vindecarii complete.

Tratament ulcer gastroduodenal

Daca pacientul a fost diagnosticat cu ulcer peptic de cauza bacteriana (Helicobacter pylori), va avea nevoie de un tratament cu antibiotice al caror spectru sa includa H.Pylori (bactericide sau bacteriostatice).
Daca ulcerul este datorat utilizarii antiinflamatoarelor nesteroidiene, se incearca oprirea utilizarii lor pe cat posibil. AINS pot incetini sau preveni vindecarea unui ulcer.
Medicamentele care reduc cantitatea de acid secretata de stomac sunt folosite pentru tratamentul oricarei forme de boala ulceroasa peptica. Acestea sunt antagonistii receptorilor H si inhibitorii pompei protonice.
Modificari ale stilului de viata, renuntarea la fumat, limitarea consumului de cafea si bauturi alcoolice, reducerea stresului pot accelera vindecarea ulcerului si pot preveni recurenta ulcerului.
Ulcerele care nu raspund la tratament pot fi ulcere complicate sau pot fi cancere. Se recomanda efectuarea unei endoscopii, verificarea existentei H. pylori sau prelevarea de material pentru o biopsie, pe baza careia se poate verifica existenta unui cancer.
Daca ulcerul erodeaza peretele stomacului sau intestinului pana la perforatie in cavitatea abdominala sau daca ulcerul continua sa sangereze in ciuda terapiei, este posibil sa fie nevoie de interventie chirurgicala. Totusi, in prezent, aceste complicatii sunt rare. Majoritatea cazurilor de boala ulceroasa peptica sunt cauzate de o infectie cu H. pylori sau utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Medicamentele care inhiba secretia de acid gastric sunt recomandate pentru toate formele de boala ulceroasa peptica. Daca se identifica prezenta H. pylori sunt utilizate antibioticele care au actiune asupra acestor bacterii, in combinatie cu alte medicamente.
Medicamentele eliberate fara prescriptie medicala si unele modificari la stilul de viata, pot ajuta, de asemenea, la accelererea vindecarii unui ulcer si pot reduce riscul de recurente.
Deoarece tratamentul farmacologic administrat in bolile ulceroase peptice este atat de eficient, interventia chirurgicala este aplicata rar in tratamentul bolii ulceroase peptice. In general, tratamentul chirurgical este rezervat oamenilor care fac complicatii ale ulcerului, care pot fi fatale, ca hemoragia severa, perforatia, obstructia. In unele cazuri, chiar si aceste complicatii pot fi tratate fara interventie chirurgicala.

Tratament initial ulcer gastroduodenal

Tratamentul initial depinde de cauza ulcerului.
Infectia cu H. pylori. Tratamentul recomandat pentru distrugerea H. pylori include asocierea a doua antibiotice cu un inhibitor al pompei de protoni sau cu un preparat din bismut coloidal. Eliminarea bacteriei accelereaza vindecarea unui ulcer si previne reaparitia lui. Este esential sa se administreze combinatia corecta de antibiotice pentru eradicarea bacteriei. Daca bacteria nu este eliminata de antibioticele folosite, aceasta poate obtine rezistenta mai tarziu (este mai dificil de distrus).
AINS. Se incearca stoparea tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene. In unele cazuri, sunt inlocuite cu alte antiinflamatoare cu risc scazut de a produce ulcere. Daca pacientul trebuie sa continue tratamentul cu antiinflamatoare, se pot asocia cu alte medicamente folosite pentru protectia stomacului.
Hipersecretia acida a stomacului. Inhibitorii secretiei acide sunt folositi frecvent in tratamentul ulcerului peptic de cauze hipersecretorii (in care stomacul are o secretie exagerata de acid gastric). Medicul va face si alte teste pentru determinarea altor cauze de ulcer.
Cauze necunoscute. Daca nu se identifica nici o cauza (ulcer idiopatic), ulcerul va fi tratat cu un inhibitor de secretia acida. Tratamentul de lunga durata depinde de severitatea ulcerului si a altor factori, ca marimea ulcerului, prezenta complicatiilor si tratamentele deja urmate.
Oricare ar fi cauza ulcerului, pacientului i se recomanda sa nu mai utilizeze cantitati mari de AINS. S-a constatat ca AINS duc la ulcer peptic. Unele modificari ale stilului de viata ca renuntatul la fumat, limitarea consumului de cafea si alcool si reducerea stressului pot ajuta la accelerarea vindecarii ulcerului si la prevenirea recidivei.
Majoritatea tratamentelor se vor continua pentru 4, 8 saptamani si perioada depinde de factori variati, incluzand marimea ulcerului.

Tratament de intretinere ulcer gastroduodenal

Daca tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene trebuie continuat si dupa diagnosticarea unui ulcer peptic, se recomanda colaborarea cu medicul curant pentru inlocuirea AINS cu alte medicamente. Continuarea tratamentului cu AINS poate incetini vindecarea unui ulcer sau preveni vindecarea completa. Daca se continua tratamentul cu AINS, medicul poate recomanda un tratament asociat cu analogi de prostaglandine, ca misoprostolul sau un inhibitor de pompa de protoni. Misoprostolul reduce cantitatea de acid gastric si protejeaza mucoasa gastrica fara a reduce eficienta AINS in tratarea bolilor precum artrita.
Daca simptomatologia ulcerului nu cedeaza la tratament, trebuie investigata posibilitatea existentei si tratarii H. pylori. Majoritatea ulcerelor peptice sunt cauzate de infectia cu H. pylori. Infectia persistenta va fi tratata cu asocieri de medicamente administrate alternativ. Tratamentul cu antibiotice trebuie urmat exact dupa indicatiile medicului curant, pentru a fi eficient. Testele, ca cel respirator la uree sau cel cu antigeni din scaun, pot determina daca H. pylori a fost eliminat sau nu. Daca pacientul are antecedente familiale de cancer gastric, se poate indica o endoscopie pentru ca medicul sa poata vizualiza mucoasa stomacului si duodenului si un eventual ulcer. In timpul unei endoscopii se poate preleva material bioptic si se poate investiga prezenta bacteriei H. pylori sau a unui cancer gastric.
Pe langa tratamentul farmacologic, anumite modificari ale stilului de viata ca renuntatul la fumat, reducerea cafeinei si alcoolului, a stresului pot ajuta la vindecarea rapida a ulcerului si pot reduce riscul recurentelor.

Tratament ulcer gastroduodenal in cazul agravarii bolii

Ulcerele recurente se trateaza cu asocieri alternative de medicamente.
Medicul poate continua cu unele investigatii pentru evaluarea stadiului infectiei cu H. pylori. Testele pentru H. pylori includ cel respirator al ureazei, antigenii din scaun si sange si biopsia din mucoasa gastrica.
Daca ulcerul se complica cu o hemoragie sau obstructie, pacientul va fi supus unei endoscopii, chiar daca a mai facut una anterior. Daca stomacul sau intestinul este perforat si hemoragia continua in ciuda tratamentului, se poate interveni chirurgical. Totusi, chirurgia este foarte rar folosita in tratamentul unui ulcer.

Riscurile unui ulcer netratat

Multe ulcere netratate se vindeca in cele din urma. Ulcerele recidiveaza in cazul in care cauzele acestora nu au fost eliminate sau tratate. Daca ulcerele sunt recurente, pacientul poate avea un risc crescut pentru complicatii grave. Un ulcer gastric, ce nu raspunde la tratament, poate fi in realitate un cancer gastric. Medicul va recomanda o biopsie din ulcerul gastric inainte de inceperea tratamentului. Aceasta metoda ajuta la eliminarea suspiciunii de cancer gastric.
Cand se discuta inceperea unui tratament cu AINS in timpul tratamentului pentru ulcer este mai importanta reevaluarea altor boli pe care le poate avea pacientul, cardiace, respiratorii sau renale. Aceste boli pot creste riscul de deces daca ulcerul este hemoragic.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Daca pacientul are stabilit un tratament pentru ulcerul peptic, medicul de familie ii va prescrie medicamentele necesare si va incuraja initierea unor metode de tratament la domiciliu. Metodele recomandate frecvent pentru stoparea simptomelor si pentru accelerarea vindecarii unui ulcer includ:
– evitarea consumului de tigari
– medicamente care nu au nevoie de prescriptie medicala, care reduc secretia de acid gastric ca antiacidele. Se recomanda consultul medical pentru stabilirea unui tratament corespunzator.
– modificarea dietei alimentare, ca de exemplu alimentarea cu mese mai mici si mai dese. Aceasta modificare va reduce simptomatologia, dar nu va ajuta la vindecarea ulcerului
– evitarea consumului de alcool sau consumul moderat de alcool. Consumul exagerat de alcool poate incetini vindecarea unui ulcer si poate accentua simptomatologia
Multe persoane care au simptomatologie usoara incearca la inceput un tratament la domiciliu pentru o perioada scurta de timp, fara sa consulte un medic. Dupa 10-14 zile de tratament la domiciliu fara modificarea simptomatologiei sau agravarea acesteia, ca de exemplu scaderea in greutate, greata postprandiala (dupa mese) sau durere insistenta, trebuie consultat un medic pentru stabilirea diagnosticului corect. Este mai important la persoanele de varsta mijlocie sau batrani, deoarece riscul de a dezvolta un cancer gastric sau alte boli cu simptomatologie similara ulcerului peptic creste o data cu varsta.
Tratamentul medicamentos, de obicei, este foarte eficient pentru ulcere. Dietele alimentare usoare care erau incluse in tratamentul pentru ulcer nu mai sunt necesare. Deci, persoanele cu ulcer peptic nu mai au nevoie sa bea mult lapte si sa evite alimentele condimentate.

Optiuni de medicamente

Majoritatea ulcerelor peptice pot fi vindecate si recurentele pot fi prevenite prin eliminarea infectiei cu H. pylori si evitarea utilizarii antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).
Medicamentele se folosesc in:
– tratamentul bolii ulceroase peptice prin reducerea cantitatii de acid gastric secretat de stomac
– ca bactericid pentru H. pylori, cand se cunoaste prezenta acestei bacterii in mucoasa gastrica
– prevenirea ulcerului peptic corelat cu AINS prin protejarea mucoasei stomacului si a intestinului subtire superior (duoden) de efectele antiinflamatoarelor.

Medicamente pentru reducerea secretiei de acid gastric

Medicamentele care reduc cantitatea de acid produsa de stomac sunt folosite in tratamentul oricarei forme de ulcer peptic.
– antagonistii receptorilor H (de ex Zantac) reduc cantitatea de acid produsa de stomac
– inhibitori ai pompei protonice (de exemplu Omeprazol, Controloc, Nexium) reduc cantitatea de acid secretata se stomac (sunt in general mai eficiente decat antagonistii de receptori H)
– antiacidele neutralizeaza acidul gastric.
Aceste medicamente se pot folosi in asociere cu altele, in special daca ulcerul este dat de infectia cu H. pylori.

Medicamente bactericide pentru H. pylori

Medicul prescrie combinatii de medicamente pentru vindecarea unei infectii cu H. pylori. Terapia include, de obicei, cel putin doua antibiotice si un inhibitor de acid gastric (care poate include un inhibitor de pompa de protoni) si uneori preparate de bismut coloidal (de exemplu Amoxicilina plus Claritromicina plus Lansoprazol).

Tratament profilactic ulcer gastroduodenal

Unele medicamente sunt folosite pentru a proteja stomacul de efectele utilizarii prelungite de aspirina sau alte AINS. Aceste medicamente se numesc analogi de prostaglandine (de exemplu misoprostolul). Se folosesc uneori pentru prevenirea unui ulcer.
Sucralfatul se poate administra de asemenea pentru tratamentul sau prevenirea ulcerelor gastrice sau duodenale.

Ulcerele gastrice se vindeca mai greu decat ulcerele duodenale.
Asocierea de medicamente, care include cel putin doua antibiotice, un inhibitor de acizi (de obicei un inhibitor de pompa de protoni) si uneori, un preparat de bismut coloidal, este recomandata persoanelor cunoscute cu boala ulceroasa peptica si infectate cu H. pylori. Aceste terapii vindeca infectiile in proportie de 80-90%. Succesul tratamentului infectiei reduce sansa de recurenta a ulcerului.

Tratament chirurgical ulcer gastroduodenal

Interventia chirurgicala este foarte rar necesara in tratamentul ulcerelor peptice. Exista o oferta foarte mare de medicamente care se compliaza la tratamentul ulcerelor si eradicarea bacteriei H. pylori reduce recurenta ulcerelor.
Interventiile chirurgicale sunt necesare in urmatoarele cazuri:
– ulcere care nu se vindeca dupa tratamente prelungite si modificari ale stilului de viata (ulcere peptice neretractabile)
– complicatii posibil fatale ale unui ulcer, ca hemoragia severa, perforatia sau obstructia.
Metoda chirurgicala in tratarea unui ulcer implica:
– sectiunea unuia sau mai multor nervi ai stomacului (vagotomie)
– largirea deschiderii inferioare a stomacului (piloroplastie)
– sectionarea unei portiuni din stomac daca este nevoie (gastroectomie partiala)

Deoarece tratamentele farmacologice pentru ulcerele peptice sunt atat de eficiente, chirurgia este foarte rar utilizata. Daca se recomanda interventia chirurgicala:
– pacientul poate consulta alt medic si poate intreba daca au fost epuizate toate tratamentele farmacologice
– persoana poate compara costul unui tratament de lunga durata cu costul unei interventii chirurgicale
– trebuie cunoscut faptul ca nici o interventie chirurgicala nu poate preveni complet recurenta ulcerelor.

Profilaxie ulcer gastroduodenal

Se poate reduce riscul de a dezvolta un ulcer peptic daca:
– se abandoneaza fumatul. Fumatorii trebuie sa renunte la fumat. Sunt mai susceptibili la dezvoltarea unui ulcer decat nefumatorii
– se evita unele tratamente. Trebuie evitate Aspirina, Ibuprofenul ai alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Daca aceste medicamente sunt indispensabile, trebuie administrata cantitatea minima eficienta si intotdeauna dupa masa. Unele AINS au un invelis (invelis enteric) care reduce iritarea stomacului. Totusi acest invelis nu reduce riscul de a dezvolta un ulcer peptic, daca aceste medicamente sunt folosite frecvent. Se recomanda consultul medical pentru o reevaluare a tratamentului.
– consumul moderat de alcool. Se recomanda evitarea consumului de alcool pe stomacul gol.