Gastroenterologie

Stenoza esofagiana

Etiologia stenozelor esofagiene este multipla si diversa, cauzele cel mai des incriminate fiind boala de reflux gastroesofagian, ingestia de substante corozive, tumorile, bolile autoimune, leziunile congenitale si iatrogene. Refluxul gastro-esofagian este responsabil pentru 70-80% dintre cazurile de stenoza esofagiana in SUA, fiind principalul agent etiologic in Europa Occidentala, in timp ce ingestia de substante corozive primeaza in tarile in curs de dezvoltare. In Romania, prevalenta bolii de reflux gastro-esofagian (BRGE) este insuficient precizata, insa poate constitui substratul etiologic atat pentru stenoza peptica, cat si pentru stenoza asociata esofagului Barrett (EB) sau adenocarcinomului esofagian. Aceste entitati nosologice cuprind verigi patogenice comune si se interconditioneaza.

Prevalenta estimata a stricturilor benigne la pacientii cu BRGE variaza intre 7 si 23%, putand ajunge la 19-40% in cazurile cu EB coexistent. Factorii de risc asociati dezvoltarii stenozei peptice sunt sexul masculin, varsta inaintata, prezenta indelungata a simptomelor de reflux, hipotonia sfincterului esofagian inferior (SEI), tulburarile peristalticii esofagiene, prezenta herniei gastrice transhiatale si sindromul Barrett. Esofagul Barrett este prezent in 4,5- 19% dintre cazurile cu BRGE, constituind principalul factor de risc pentru adenocarcinomul esofagian.

Clinic, simptomul dominant este disfagia joasa, intotdeauna prezenta atunci cand diametrul lumenului esofagian este mai mic de 13 mm. Diagnosticul este stabilit prin examen radiologic, endoscopic si confirmat histologic. Majoritatea stricturilor peptice (89%) au o lungime sub 25 mm si sunt localizate la nivelul esofagului distal, la nivelul jonctiunii scuamo-columnare. O alta localizare sau o intindere mai mare de 30 mm impun investigatii suplimentare pentru depistarea unei alte etiologii: sindrom Zollinger-Ellison, esofagita medicamentoasa, intubatie nazo-gastrica prelungita sau malignitate. Stenozele excentrice, cu aspect neregulat, sunt inalt sugestive pentru neoplazia maligna. Atunci cand rezultatele investigatiilor sunt echivoce, principala responsabilitate a clinicianului este investigarea activa si excluderea etiologiei maligne.


1. Stenoza esofagiana benigna este o complicatie severa a BRGE la pacientii cu esofagita peptica sau EB, intalnita cu o prevalenta de 8-20%.

2. Pacientii cu stenoza esofagiana peptica se caracterizeaza prin varsta inaintata, sexul masculin si prezenta unei simptomatologii vechi de reflux;

3. Terapia standard se bazeaza pe medicatia de supresie a secretiei acide combinate cu dilatarea endoscopica.

4. Interventiile chirurgicale sunt necesare doar in cazul stenozelor critice sau refractare la terapia standard.