Dieta diaree

Diareea acută presupune eliminarea a cel puţin 3 scaune apoase, moi, într-o singură zi.  Este imperios necesar să contactaţi medicul dacă: diareea este însoţită de dureri abdominale puternice, aveţi febră mai mare de 38˚C, sesizaţi sânge sau puroi în scaun, daţi semne de deshidratare sau diareea durează mai mult de 3 zile.  În unele cazuri, diareea se poate rezolvă de la şine sau prin adoptarea unei diete corespunzătoare. Alterori însă, când se complică cu diferite grade de deshidradare, este foarte periculoasă şi poate necesita spitalizare.

Dacă diareea de care suferă copilul dvs. este provocată de o intoleranţă digestiva, dvs. trebuie să fiţi cel care selectează tipurile de alimente pe care micuţul le consumă-altfel, există riscul ca episoadele diareice să se repete.  În cazul intoleranţei la lactoză, evitaţi laptele integral şi consumaţi un preparat de lapte praf fără lactoză.  Uneori diareea poate fi însoţită de colici abdominale, distensie abdominală, greţuri şi vărsături, febră şi chiar scaune cu sânge în funcţie şi de agentul cauzator.  Dieta pentru diaree trebuie să nu conţină grăsimi, să aibă un conţinut crescut de fibre vegetale şi să nu se consume dulciuri.

Alimente permise în alimentaţia copilului cu diaree: orezul, morcovii, cartofii fierţi, bananele, carnea de pui fiartă.

Prevenirea diareei de călătorie:

– nu consumaţi apă din surse nesigure (nici măcar pentru spălatul dinţilor), şi nici gheaţă provenită din acelaşi tip de surse;
– evitaţi laptele nepasteurizat;
– preparaţi şi spălaţi fructele şi legumele, cu mare atenţie;
– nu consumaţi carnea şi peştele incomplet preparate sau crude;
– nu se recomandă consumul alimentelor cumpărate de la vânzători ambulanţi;
– consumaţi doar sucuri sau apă îmbuteliate de firme autorizate;
– luaţi la dvs. medicamente antidiareice şi eventual antibiotice specifice pentru astfel de situaţii.

Diareea duce de cele mai multe ori la deshidratare, aceasta survenind în momentul în care organismul pierde prea multe lichide şi electroliti (sodiu şi potasiu). Apa nu conţine electroliţii necesari, de aceea hidratarea se va face cu ajutorul supelor, sucurilor de fructe-soluţiile cu conţinut optim de electroliti va pot fi recomandate de către medic.  Antidiareicele pot stopa diareea, însă nu sunt recomandate în cazul diareei cu cauze infecţioase.  Nu administraţi empiric antibiotice! Diareea de etiologie virală nu se tratează cu antibiotic, deoarece acesta nu are efect asupra viruşilor. Aceasta se tratează simptomatic, luându-se măsurile necesare pentru evitarea deshidratarii.

Diareea infecţioasă (bacteriană) trebuie neapărat tratată de către un medic specialist. Tratamentul ambulatoriu nu este suficient.  Coprocultură este investigaţia prin care se poate preciza cu exactitate agentul patologic (bacterie sau parazit), iar antibiogramă, cea care determină chiar sensibilitatea acestuia la un anumit antibiotic. Sunt esenţiale în diagnosticarea diareei cronice sau diareei acute severe.

Principalele simptome ale deshidratarii sunt: setea; scăderea cantităţii de urină, urina hipercroma (închise la culoare); piele uscată; slăbiciune; buze şi limbă uscate; plâns fără lacrimi la copil; scutecele copilului uscate 3 sau mai multe ore; febră înaltă la copii deshidrataţi; irascibilitate; scăderea elasticităţii tegumentare cu păstrarea pliului tegumentar.  În cazul în care sesizaţi aceste semne de deshidratare la copilul dvs., prezentaţi-l de urgenţă medicului pediatru sau chiar unui serviciu de urgenţă, fiind necesară internarea.

Diareea acută poate fi periculoasă la nou-născuţi şi sugari, la aceştia fiind suficiente doar 1-2 zile cu scaune diareice pentru o deshidratare severă chiar cu risc vital.  Infecţia cu rotavirus este cauza cea mai frecventă a diareei acute la copil, de cele mai multe ori aceasta rezolvându-se de la sine în 3-9 zile. Diareea cronică este cel mai frecvent determinată de o afecţiune a intestinului (spre exemplu, afecţiune inflamatorie, colonul iritabil).

Principalele cauze ale diareei pot fi: infecţia bacteriană a tractului digestiv, din cauza contaminării alimentelor sau a apei potabile cu diferite tulpini virale; intoleranţa alimentară; cauze parazitare; reacţii adverse apărute la diferite medicamente; afecţiuni intestinale inflamatorii; intervenţiile chirurgicale la nivelul stomacului, colecistectomia, chirurgia colonului.

Este foarte important să beţi multe lichide, neacidulate şi neindulcite. Foarte util este sucul de afine sau de coacăze negre. Beţi ceaiuri de plante: coada racului, cuişoare, frunze şi fructe de afin, cătină albă, albăstrele, coji de ceapă, traistă ciobanului, petale de trandafiri.  Beţi o jumătate de pahar de apă în care, în prealabil, aţi dizolvat o linguriţă de argilă sau un vârf de cuţit de sare, de două ori pe zi-este ideal pentru a compensa pierderea de săruri minerale.  Mâncaţi puţin, de preferinţă banane, orez nedecorticat, cartofi fierţi în coajă, evitaţi alimentele bogate în proteine, legume şi fructe crud, laptele.

Consumaţi mere rase, simple sau cu morcovi raşi, precum şi suc de mere cu suc de urzică, care reglează funcţia intestinală şi absorb toxinele prezente în peretele intestinal.  Adoptaţi un regim similar celui disociat: spre exemplu, nu mâncaţi legume şi fructe la aceeaşi masă, pentru a evita balonarea.  Consumaţi orez-are efect deshidratant şi propietatea de a îngroşa scaunul; piureul de morcovi şi banane, crema de ovăz, oţetul de mere (2 linguri intrun pahar cu apă), gutuile-au acelaşi efect benefic.  Mâncaţi fără sare şi treptat: începeţi cu câteva linguri şi ajungeţi la o porţie întreagă. Chiar şi după ce simptomele dispar, urmaţi un regim uşor şi nu faceţi excese.

Aplicaţi cataplasme şi comprese calde pe burtă sau faceţi împachetări cu argilă-de două ori pe zi-pentru a scădea durerile.
Masaţi-vă încheietura mâinii cu o picătură de ulei de lavandă sau salvie-vă va îmbunătăţi starea generală şi va diminua simptomele diareei.
Profilactic, consumaţi cărbune vegetal, preparate farmaceutice naturale, afine (în stare proaspătă sau sub formă de suc).