Hipotensiune Arteriala
Hipotensiunea arteriala reprezinta valori ale TA mai mici de 100/70 mm Hg.
Criteriile de definitie nu sunt infailibile si au suferit modificari: daca in trecut tensiunea arteriala normala era considerata 140/80 mm Hg, in prezent sunt considerate ideale valorile de 120/80 mm Hg sau chiar 115/75 mm Hg. Totusi, chiar valorile mai mici decat acestea nu inseamna automat o stare patologica, atat timp cat nu se insotesc de semne clinice. Acest lucru se intampla din cauza mentinerii fragilului echilibru intre niste valori presionale in artere pe cat posibil mai joase, care astfel nu vor suprasolicita si afecta inima.
La aceste valori se realizeaza o irigare eficienta a organelor, in special a creierului, inimii, rinichiului. Astfel, persoanele cu o tensiune mai mica sunt mai putin expuse riscului producerii accidentelor vasculare, bolilor cronice cardiovasculare sau renale. Atletii, persoanele care depun zilnic efort fizic, nefumatorii si normoponderalii isi desfasoara activitatea in bune conditii la valori tensionale mici. Acest lucru ar trebui sa fie un deziderat pentru fiecare dintre noi.
Daca insa tensiunea scade prea mult apar semne de lesin, pierderea cunostintei (din cauza scaderii irigatiei creierului) sau dureri toracice (prin diminuarea fluxului destinat hranirii cordului). Aceste simptome trebuie sa atraga atentia asupra depasirii fiziologicului, a normalitatii. Exista insa in plus alti factori de toleranta, care tin de mostenirea genetica, de patologia medicala asociata, eventuala medicatie, de varsta, astfel ca ceea ce pentru un individ e normal, devine greu de tolerat pentru altul. Se stie, de pilda, ca factori simpli, ca frecventa respiratiei, pozitia corpului, stresul pot juca un rol in stabilirea valorilor presionale.
Copiii si tinerii au tensiunea mai mica decat varstnicii (la batrani, starea arterelor se deterioreaza cu anii, ca si mecanismele nervoase de reglare); persoanele scunde au presiunea arteriala mai mica decat cele inalte (pentru ca aceasta variaza in functie de raza, dar si de lungimea vaselor). Dimineata, tensiunea este mai mare decat seara la culcare, din cauza activitatii hormonale ciclice. Mai important decat simpla redurere a valorilor este modul lor de instalare. Daca valorile scad brusc, cu mai mult decat 20 mm Hg cea sistolica si 10 mm Hg cea diastolica, putem atribui o semnificatie grava fenomenului.
Trebuie tinut cont, de asemenea, ca hipotensiunea arteriala se refera la diminuarea ambelor valori, sistolica si diastolica, a presiunii arteriale. Unele studii au indicat o scadere a tensiunii sistolice cu 0,19 mm Hg, pentru cresterea la fiecare un grad Celsius a temperaturii externe. Alte studii arata o scadere cu 14 mm Hg pentru batrani si 10 mm Hg pentru tineri (fata de valorile personale obisnuite), daca temperatura creste cu 15 grade Celsius.
Aceasta crestere influenteaza femeile mai mult decat barbatii. Caldura induce un fenomen de vasodilatatie periferica, ca un mecanism de aparare, acest lucru ducand insa si la scaderea tensiunii arteriale. Concomitent, deshidratarea produsa de transpiratie, fara o rehidratare adecvata, scade volumul total al sangelui si tensiunea arteriala.
Hipotensiunea poate fi rezultatul unei pierderi de lichide si de alta etiologie: diaree, varsaturi, febra, efort fizic sustinut, urinare abundenta din cauza unei stari hiperglicemice etc. Unele stari grave, cum ar fi septicemiile, reactiile alergice severe, hemoragiile sunt asociate cu acelasi simptom. Putem vorbi fie de hemoragii masive, in care se produce o scadere tensionala dramatica, ce uneori poate fi fatala, fie de hemoragii mici si repetate, de exemplu cele gastrointestinale sau din sfera genitala.
Unele medicamente (diuretice, alfa si beta blocante, vasodilatatoare, antiparkinsoniene, antidepresive etc.) pot avea acest efect advers, daca sunt folosite necorespunzator. In sarcina, din cauza extinderii sistemului circulator si a volumului sanguin, se produce reducerea valorilor tensionale cu circa 10 mm Hg cea sistolica s cu 10-15 mm Hg cea diastolica, fenomen care se va reglementa spontan, dupa nastere.
Simptome Hipotensiune Arteriala
Simptomele hipotensiunii sunt: ameteala, lesin, scaderea capacitatii de concentrare, oboseala, vedere incetosata, paloare, cresterea frecventei cardiace, dificultati respiratorii etc., la care se adauga semnele starii patologice generatoare. Daca sunt persistente, ele aduc bolnavul la medic, initial la medicul de familie, ulterior putand fi indicate si alte examene de specialitate la un cardiolog, internist sau endocrinolog. Medicul de familie va determina tensiunea arteriala, in conditii diferite (cand pacientul e intins sau ridicat).
Se pot indica, de asemenea, hemoleucograma, determinari ale glicemiei si electrolitilor etc., precum si efectuarea unei electrocardiograme, ecocardiografii, a unui test de stres etc. O forma particulara, care apare mai ales la batrani sau persoanele care stau mult la pat, este hipotensiunea ortostatica, cu scadera valorilor tensionale la ridicarea brusca in picioare, cand sangele este atras gravitational in venele membrelor inferioare. Un fenomen similar se produce dupa mesele copioase, cand un important aflux de sange se indreapta spre zona digestiva.
Tratament Hipotensiune Arteriala
Tratamentul incepe cu masuri dietetice simple. Astfel, trebuie asigurata o buna hidratare, cu 2-2,5 litri de lichide zilnic, adica sa bem apa, ceai, sucuri, compot, dar fara alcool, care are un efect vasodilatator. Daca nu exista contraindicatii, mici cantitati de cafea, ceai negru sau verde pot fi benefice, ridicand uneori tensiunea cu 3-14 mm Hg. Discutati aceste aspecte cu medicul de familie si, de asemenea, despre oportunitatea cresterii aportului zilnic de sodiu.
Exercitiul fizic de intensitate moderata imbunatateste tonusul vascular si reintoarcerea venoasa. Respectarea orelor de odihna, un regim de viata ordonat sunt aspecte importante. Evitati expunerile la temperaturi mari, in casa sau afara; evitati baile prelungite in apa calda.
In hipotensiunea ortostatica, se recomanda purtarea de ciorapi elastici, ridicarea capului patului cu 10-20 de grade in timpul odihnei, schimbarea lenta a pozitiei corpului (mai intai ridicat in sezut, apoi, dupa cateva minute, in picioare). Daca aceste elemente nu dau rezultate, medicul dumneavoastra va poate indica un tratament medicamentos pentru cresterea valorilor tensionale.