Bazele unei alimentatii sanatoase

Alimentatia reprezintã domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrãneste într-un mod nesãnãtos, mãnâncã prost si mult. Asa se face cã o persoanã din douã suferã de exces de greutate (depãsirea cu peste 10% a greutãtii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, în special asupra pãrtii inferioare a corpului. Cu cât excesul în greutate este mai mare cu atât creste si procentajul persoanelor care suferã de maladii coronariene (anginã pectoralã, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile aratã cã peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari decât cei cu greutate normalã în cazul unor inteventii chirurgicale.

Cea mai mare gresealã fãcutã în domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesivã a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritivã si care se gãsesc în: zahãr, dulciuri, fãinã, bãuturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism în depuneri de grãsimi.
Obezii se aflã în interiorul unui cerc vicios. Grãsimea nu mai este la modã, iar mass media înfãtiseazã sãptãmânal o imagine care contravine modului de viatã a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confruntã, mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, în general, sã mãnânce tot mai mult.

Multe persoane, în special femei, iau medicamente de sintezã pentru slãbit, care au efectul de a le suprima pofta de mâncare, actionând ca un laxativ. Folosirea permanentã a acestor medicamente creazã dependentã si perturbã metabolismul apei si a sãrurilor din organism, provocând edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburãri psihice si de ritm cardiac. Au apãrut regimurile pe bazã de pulberi, care, în prima fazã, produc o scãdere însemnatã în greutate, deoarece organismul pierde multã apã, dar nu scade si grãsimea.
Toate aceste cure de slãbire restrictive au marele dezavantaj cã persoana nu învatã sã-si înlocuiascã modul de nutritie nesãnãtos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel cã majoritatea îsi regãsesc vechea greutate la numai câteva sãptãmâni de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate decât înainte din acest punct de vedere.
Regimul disociat propune o alternativã blândã si eficace, pe termen lung, în curele radicale si restrictive, care au ca scop scãderea greutãtii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta înseamnã cã unele alimente se potrivesc mai bine între ele decât altele. Dacã alimentele care nu se potrivesc se consumã împreunã, se produce pentru o scurtã duratã o dereglare digestivã, în primul rând balonare, apoi o mãrire a organelor digestive.

Digestia are loc mai usor dacã sucurile gastrice prelucreazã un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, decât cele care contin amidon, deoarece acestea din urmã se digerã în mediu alcalin, spre deosebire de carne cãreia îi trebuie un mediu acid.
Este importantã separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibilã 100%, dar dacã se reuseste sã se rezolve la douã treimi din alimente este foarte bine.
Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grãsimi. În cea mai mare parte sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate în sãruri minerale, vitamine, contin putine proteine si hidrati de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de altã parte aceste alimente au în compunerea lor peste 90-95% apã. Consumarea în mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere în greutate.

Busuiocul, cimbrul, mãrarul, usturoiul, pãtrunjelul, menta, salvia, cimbrisorul, chimionul, ienupãrul pe lângã faptul cã amelioreazã mult gustul mâncãrii, contribuie la procesul de digerare si eliminare a grãsimilor.
Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, cãpsunele, afinele, zmeura, mango, grapefruit, lãmâia au rol în distrugerea proteinelor.
O hranã sãnãtoasã este o hranã proaspãtã, variatã, bogatã în substante vitale, alcalinã, cu multe vitamine, cu sãruri minerale si oligoelemente.
Este recomandat ca de trei ori pe sãptãmânã sã nu se consume carne, aceasta fiind înlocuitã cu preparate din soia.
Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100 gr. de grâu integral sau orez nedecorticat. Se vor consuma legume proaspete, care contin substante vegetale bioactive (glucosinolate, flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazãre, fasole verde, varzã, broccoli, rosii, fulgi din cereale, pâine integralã, gris, orez nedecorticat, grâu încoltit sau germeni de grâu. Substantele bioactive distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru evolutia cancerului.
Se recomandã hrana care nu a fost congelatã, conservatã, rafinatã, evitându-se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zahãrul rafinat, fãina albã, uleiul rafinat, conservele.
Unele condimente au efect de stimulare a digestiei si metabolismului (cimbrul), altele actioneazã împotriva îmbolnãvirilor (chimenul, cimbrul, mãrarul), sau sunt diuretice (ceapa, ienupãrul).
Se vor consuma numai grãsimi vegetale naturale, unt, margarinã sau ulei presat la rece. Se vor evita alimentele cu continut mare de candiu (metal nociv pentru sãnãtate si care provoacã leziuni renale) cum ar fi: ciupercile de pãdure, organele de porc, pateul de ficat.
La prepararea alimentelor trebuie avut grijã ca acestea sã se fiarbã mai mult decât este nevoie, deoarece se distrug substantele nutritive. Trebuie avut grijã la mâncãrurile cu prãjeli si sosuri, deoarece nu sunt sãnãtoase. Afumarea alimentelor si prãjirea lor în grãsime animalã sau ulei încins produce la suprafata acestora o crustã maronie (care este o oxidare toxicã), precum si deseuri grãsoase, care sunt cauza tulburãrilor digestive si a gravelor probleme de sãnãtate (ateroscleroza, bolile canceroase). Cel mai indicat este ca alimentele sã fie preparate la aburi, prin fierbere în apã sau la grãtar, ele pãstrându-si gustul, culoarea si valoarea nutritivã.

Ar trebui respectate câteva reguli privind modul în care ne alimentãm sãnãtos:
– se mãnâncã încet, având timp suficient pentru consumarea mâncãrurilor, fãrã stres, fãrã întreruperi (ridicare de la masã pentru rezolvarea unor probleme), într-o atmosferã de calm si liniste;
– cu 15-20 de minute înainte de masa principalã se
poate consuma o salatã sau un mic aperitiv, pentru a se micsora senzatia de foame, mãrind satietatea;
– se mãnâncã pe sãturate, dar nu mai mult, chiar dacã mâncarea este foarte bunã si gustoasã;
– se mãnâncã la ore fixe;
– nu se „sare” peste mese si nici nu se înlocuieste masa cu o felie de pâine cu unt;
– se mestecã mult si bine, hrana trebuind fãrâmitatã înainte de a se înghiti, pentru a usura munca stomacului;
– nu se beau lichide în timpul meselor, deoarece digestia este mai dificilã, producându-se mai mult acid în stomac;
– dupã ora 17 nu se consumã mese îmbelsugate, bogate în proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore înainte de culcare nu se mãnâncã nimic;
– se recomandã împãrtirea celor 3 mese principale în cantitãti mai mici, în 5-6 mese pe zi;
– se mãnâncã numai când apare senzatia de foame, fiind interzisã consumarea alimentelor de plictisealã sau pentru omorârea timpului;
– nu se mãnâncã cu lãcomie, iar portiile de mâncare sã fie moderate;
– este indicatã tinerea postului o zi pe sãptãmânã, pentru eliminarea toxinelor si odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, apã platã, sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri esalonat pe toatã ziua;
– seara, înainte de culcare se poate bea o canã cu lapte cald, eventual îndulcit cu miere de albine, sau o canã cu ceai din plante medicinale (tei, musetel).