Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian este cauzata de refluxul acidului si sucurilor gastrice in esofag, tubul ce uneste gatul cu stomacul.
Boala de reflux gastroesofagian se produce atunci cand relaxarea sfincterului esofagian inferior se produce intr-un moment nepotrivit (in alt moment decat al inghitirii alimentelor) si se mentine deschis pentru o perioada indelungata. In mod normal sfincterul se deschide pentru cateva secunde in timpul inghitirii.

Cauzele bolii de reflux gastroesofagian

Refluxul continutului gastric in esofag se produce datorita inchiderii deficitare a valvei ce desparte esofagul inferior de stomac (sfincterul esofagian inferior).
Boala de reflux gastroesofagian se produce atunci cand relaxarea sfincterului esofagian inferior se produce intr-un moment nepotrivit (in alt moment decat al inghitirii alimentelor) si se mentine deschis pentru o perioada indelungata. In mod normal sfincterul se deschide pentru cateva secunde in timpul inghitirii. Totusi unele alimente produc relaxarea sfincterului, favorizand refluxul. Astfel de alimente sunt: ciocolata, ceapa, menta, cafeaua, alimentele bogate in zahar si posibil alimentele bogate in grasimi.
Alte alimente, desi nu produc relaxarea sfincterului, produc arsuri esofagiene la nivelul esofagului deja iritat. Aceste alimente pot fi condimentele, produsele citrice si produsele din rosii. Alcoolul, tutunul si anumite medicamente pot produce de asemenea relaxarea sfincterului.
Alti factori ce favorizeaza refluxul sunt:
– modificarile hormonale din timpul sarcinii. Sfincterul poate sa nu se inchida complet in timpul sarcinii din cauza modificarilor hormonale aparute si a presiunii intraabdominale crescute. Pirozisul (senzatie de arsura in gat) este destul de frecvent in timpul sarcinii datorita faptului ca hormonii produc incetinirea tranzitului digestiv
– sfincter esofagian slab. In cazul in care sfincterul esofagian este slab reprezentat, el nu va produce o inchidere perfecta a esofagului si se va produce refluxul. Aceasta este o cauza rara de reflux gastroesofagian cu manifestari moderate, dar la persoanele cu reflux sever apare intr-un procent de 25%
– hernia hiatala. Boala de reflux gastroesofagian este frecventa la persoanele cu hernie hiatala. Simptomele la aceste persoane variaza de la moderate la severe
– digestie intarziata. In cazul in care alimentele stau un timp indelungat in stomac, inainte de a inainta in intestin (golire gastrica intarziata), riscul de a se produce refluxul continutului gastric va fi mai mare
– alimentatia excesiva. O masa bogata va produce umplerea stomacului si va creste probabilitatea de a se produce reflux gastroesofagian prin relaxarea sfincterului esofagian inferior.
In cazul in care continutul gastric ce a refluat in esofag nu este indepartat rapid el va irita mucoasa esofagiana si va produce senzatie de caldura, pirozis sau durere retrosternala, numita disfagie. In mod normal continutul refluat este impins rapid in stomac prin contractii ale esofagului (peristaltica). Saliva, ce contine un antiacid natural (bicarbonat) ajuta la protejarea mucoasei esofagiene si la neutralizarea acidului.

Factori de risc in boala de reflux gastroesofagian

Factorii ce cresc riscul de a dezvolta boala de reflux gastroesofagian sunt:
– supraponderalitatea
– sarcina
– fumatul
– consumul de alcool
– consumul de alimente de genul ciocolata, cafea ce determina relaxarea sfincerului esofagian inferior
– anumite medicamente, de genul medicamentelor pentru astm sau emfizem ce determina relaxarea sfincterului
– varsta inaintata
– hernia hiatala
– sclerodermia, o boala rara in care sistemul imun distruge tesuturile sanatoase (boala autoimuna).
Persoanele cu hiposalivatie (saliva in cantitate mica) au un risc mai mare de a manifesta pirozis. Fumatul, anumite afectiuni sau medicamente pot scadea secretia salivara. Afectiunile ce produc o sensibilizare a mucoasei esofagiene se insotesc de simptome ale bolii de reflux gastroesofagian mai accentuate, in special pirozisul este mai sever.

Simptome in boala de reflux gastroesofagian

Simptomele principale ale bolii de reflux gastroesofagian includ:
– senzatie de arsura persistenta (pirozis). Pirozisul este o senzatie neplacuta sau o senzatie de durere cu arsura retrosternala. Aceasta poate aparea dupa masa, in pozitie culcata sau la aplecarea inainte. Medicamentele antiacide sau cele de reducere sau blocare a aciditatii pot diminua durerea. Pirozisul produs in boala de reflux gastroesofagian apare de obicei la 2 ore dupa masa. In cazul unei boli severe de reflux gastroesofagian, pirozisul poate dura o perioada indelungata, de exemplu cateva ore
– gust acru sau amar. Refluxul continutului acid al stomacului poate fi destul de sever pentru a determina un gust acru sau amar in gura. Acesta poata aparea insotit de pirozis, dar poate reprezenta uneori singura manifestare
– salivare excesiva. Refluxul acid poate produce uneori o salivatie excesiva ce este neplacuta.
Daca aceste simptome apar cu o frecventa mai mare decat de doua ori pe saptamana, ele pot fi insotite de boala de reflux gastroesofagian. Multe persoane descriu ocazional senzatie de arsura sau gust acru in gura, dar aceste manifestari aparute rar nu sunt provocate de boala de reflux gastroesofagian.
Unele persoane nu au senzatii de arsura retrosternala. Alte simptome ce se pot atribui bolii de reflux gastroesofagian sunt: dureri retrosternale, tulburari de inghitire (disfagie), senzatia de corp strain in gat, raguseala dimineata, tuse seaca si respiratie urat mirositoare (halena).

Alte simptome sau complicatii ale bolii de reflux gastroesofagian includ:
– dificultate de a inghiti (disfagie). Acest simptom este mai frecvent in cazurile avansate de boala de reflux gastroesofagian
– durere retrosternala. Acesta poate fi sub forma unui disconfort toracic. Durerea poate aparea insotita de pirozis si poate fi confundata cu durerea din infarctul miocardic
– greata, frecvent dimineata
– anumite afectiuni ale nasului, urechii sau gatului. Acestea includ larigita, leziuni la nivelul gatului, senzatie de corp strain in gat, raguseala
– afectiuni la nivelul plamanilor si tulburari ale respiratiei, ce includ tuse, wheezing (respiratie suieratoare), pneumonie frecventa, bronsiectazii (largirea cailor aeriene) si astm cronic. Boala de reflux gastroesofagian produce o inrautatire a simptomelor astmului la persoanele care au aceasta afectiune.
Copii cu boala de reflux gastroesofagian pot avea o intarziere in dezvoltare si o crestere incetinita sau pot manifesta afectiuni respiratorii.
Exista mai multe afectiuni cu simptome asemanatoare cu ale bolii de reflux gastroesofagian, printre care ulcerul peptic si infectiile esofagiene.

Mecanism fiziopatologic al bolii de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian de gravitate medie poate cauza iritatie, inflamatie sau eroziuni la nivelul mucoasei esofagiene. Aceste manifestari reprezinta o afectiune ce poarta numele de esofagita. Studii recente au demonstrat ca mai putin de jumatate din persoanele cu boala de reflux gastroesofagian au semne de esofagita. Boala de reflux gastroesofagian fara semne de esofagita se numeste uneori boala de reflux neeroziva.
Simptomele severe de boala de reflux gastroesofagian, ca pirozisul, senzatia de caldura, durerea retrosternala pot fi tratate cu succes cu antiacide. Modificarea dietei, scaderea in greutate si alte schimbari ale stilului de viata pot fi de asemenea utile pentru a diminua simptomele.
Aproximativ 80% dintre gravide au simptome de reflux gastroesofagian. Pirozisul este frecvent in timpul sarcinii deoarece hormonii din timpul sarcinii produc o incetinire a tranzitului intestinal, cu golire incetinita a stomacului. Muschii esofagieni responsabili de inaintarea alimentelor in esofag pot de asemenea sa aiba o activitate incetinita. In plus, uterul creste in dimensiuni si impinge stomacul si uneori forteaza trecerea continutului acid gastric in esofag.

Boala de reflux gastroesofagian in stadii avansate poate produce complicatii de genul:
– inflamatie severa a esofalului (esofagita)
– eroziuni ale mucoasei esofagiene ce pot evolua cu formarea de leziuni ce seamana cu cratere (ulceratii) ale mucoasei esofagiene
– ingustari ale esofagului (stricturi esofagiene)
– sangerari la nivelul esofagului
– esofag Barret, afectiune caracterizata prin inlocuirea celulelor mucoase esofagiene cu celule asemanatoare celor de la nivelul stomacului si intestinului
– afectiuni respiratorii de genul tuse persistenta, astm sau pneumonie
– modificari in structura plamanilor sau laringelui. Acestea pot fi observate prin aparitia raguselii sau a laringitelor frecvente
– iritatii ale faringelui (portiunea ce leaga cavitatea nazala de laringe), producand faringite
– afectiuni ale dintilor, producerea de carii, datorita faptului ca acidul ce ajunge in gura afecteaza smaltul dintilor
Multe persoane care au boala de reflux gastroesofagian simptomatica au esofag Barret, iar aceasta afectiune poate cauza cancer esofagian. Anumite persoane cu boala de reflux gastroesofagian au risc crescut de a dezvolta cancer esofagian indiferent daca au sau nu semne detectabile de esofag Barret.

Consult de specialitate in boala de reflux gastroesofagian

Se apeleaza la serviciile de urgenta atunci cand apare durerea toracica severa, cu senzatie de presiune si insotita de urmatoarele simptome:
– transpiratie
– dispnee (senzatie de sete de aer)
– greata sau varsaturi
– durere ce iradiaza in gat, in mandibula sau in ambii umeri
– ameteala
– puls rapid si neregulat
– semne de soc, de genul ametelii sau respiratiei superficiale
– dureri toracice (diagnosticate anterior de medic ca fiind de origine cardiaca) ce nu se amelioreaza cu tratamentul indicat.
Se recomanda consultul medicului in cazul in care apar:
– voma cu sange
– scaunele cu sange rosu sau de culoare inchisa (melena)
– dureri toracice ce nu au fost diagnosticate ca fiind produse de boala de reflux gastroesofagian.
Se indica consultul medicului in cazul persoanelor cu boala de reflux gastroesofagian care manifesta:
– simptome ce nu se amelioreaza dupa 2 saptamani de terapie la domiciliu, care se inrautatesc sau care interfera cu activitatea obisnuita
– dificultati la inghitire sau senzatia de inecare cu alimente
– scadere ponderala
– simptome ce au aparut frecvent in ultimii ani si care sunt doar partial ameliorate de schimbarile stilului de viata si de administrarea de antiacide sau blocanti ai aciditatii.

Ocazional, simptomele usoare pot fi ameliorate prin modificarea stilului de viata sau prin administrarea de antiacide ce nu au nevoie de reteta. In cazul in care simptomele apar este necesar consultul de specialitate.

Medici specialisti recomandati

– medicul de familie
– medcul de medicina interna
– medicul gastroenterolog
– medicul chirurg
– medicul pediatru cand simptomele apar la copii
– medicul ginecolog sau obstetrician in cazul in care simptomele apar la gravida
Poate fi necesar consultul unui medic specializat in tractul digestiv (gastroenterolog) pentru a evalua simptomele severe ale bolii de reflux gastroesofagian sau pentru a se stabili daca este necesara interventia chirurgicala. In cazul in care este necesara interventia chirurgicala va fi indicat consultul unui medic chirurg specializat in afectiunile stomacului si ale esofagului.

Investigatii in boala de reflux gastroesofagian

Pentru punerea diagnosticului de boala de reflux gastroesofagian pot sa nu fie necesare investigatii multiple, in special la persoanele cu simptome caracteristice. Anamneza ce va cuprinde descrierea simptomelor de genul senzatiei de arsura (pirozis), durere, senzatie de caldura, pot sa ridice suspiciunea. In cazul persoanelor ce acuza episoade repetate de pirozis medicul poate prescrie medicatie utilizate in mod obisnuit in boala de reflux gastroesofagian fara a indica alte investigatii. Daca in urma acestei terapii simptomele se amelioreaza medicul va pune diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian.
O investigatie numita endoscopie digestiva superioara, realizata de un medic specialist gastroenterolog va permite vizualizarea mucoasei esofagiene, stomacului si a portiunii initiale a intestinului subtire (duoden) cu ajutorul unui instrument subtire, flexibil ce are o camera de luat vederi in capat, numit endoscop.
Endoscopia se indica la pacientii la care:
– simptomele de boala de reflux gastroesofagian dureaza o perioada lunga de timp
– simptomele nu se amelioreaza in urma tratamentului
– simptomele diminua in timpul tratamentului, dar vor reaparea dupa sistarea acestuia
– apar alte simptome de genul scaderii ponderale, voma sau tulburari de inghitire (disfagie).
Endoscopia este folosita pentru:
– a evalua inflamatia esofagului si alte complicatii ce pot fi cauzate de boala de reflux gastroesofagian, inclusiv sangerari sau stricturi ale esofagului
– excluderea diagnosticului de esofag Barrett. Endoscopia reprezinta singura metoda de diagnostic a esofagului Barrett, aceasta afectiune nu poate fi vizualizata radiologic sau prin alte teste. Biopsia (recoltarea unei portiuni tisulare) poate fi de asemenea o metoda de diagnostic a esofagului Barrett
– excluderea altor diagnostice de genul ulcerului sau cancerului gastric ce pot avea simptome asemanatoare bolii de reflux gastroesofagian.
In timpul endoscopiei se pot realiza biopsii pentru efectuarea de teste pentru Helicobacter pylori. Aceasta bacterie cauzeaza ulcere peptice (leziuni erozive la nivelul stomacului sau intestinului subtire).

Alte investigatii

In cazul in care endoscopia nu ofera informatii suficiente pentru a pune diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian, chiar daca simptomele sunt prezente, pot fi indicate alte investigatii. Testele esofagiene pot fi realizate si in cazul in care simptomele nu se amelioreaza sub tratament, simptomele sunt frecvente si exista un risc crescut de esofag Barrett.
Aceste investigatii includ:
– manometria, ce determina contractia musculaturii esofagiene si eficacitatea transportului esofagian al alimentelor; evalueaza inchiderea sfincterului esofagian inferior. Efectuarea manometriei este indicata uneori inainte de interventia chirurgicala pentru boala de reflux gastroesofagian
– monitorizarea pH-ului, ce testeaza frecventa refluxului continutului acid in esofag si timpul cat el se mentine acolo.
Procedeele radiologice nu sunt folosite pentru a diagnostica boala de reflux gastroesofagian, totusi ele pot fi indicate pentru a diagnostica afectiunile ce pot da simptome de boala de reflux gastroesofagian, de exemplu hernia hiatala sau stricturile esofagiene. Pot fi efectuate radiografii seriate pentru a creste rata diagnosticului.

Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian

Tratament – generalitati

Scopul tratamentului in boala de reflux gastroesofagian este de a reduce refluxul anormal al sucurilor gastrice acide in esofag, prevenind astfel lezarea mucoasei esofagiene sau impiedicarea vindecarii in cazul in care aceasta are deja leziuni. De asemenea tratamentul are ca scop prevenirea recurentelor si prevenirea aparitiei complicatiilor.

Tratament initial

Tratamentul persoanelor cu simptome de boala de reflux gastroesofagian incepe cu modificari ale stilului de viata si administrarea de antiacide de genul blocatilor H2. Boala cu manifestari severe necesita administrarea de medicamente mai puternice in asociere cu modificarea stilului de viata, pentru a se obtine succesul terapeutic.
Exista mai multe metode terapeutice initiale:
– poate fi necesara administrarea unor medicamente diferite sau a unor combinatii de medicamente inainte de a gasi metoda terapeutica optima ce va ameliora simptomele
– dozele de administrare a medicamentelor sau frecventa administrarii pot fi crescute gradat pana in momentul in care efectele vor fi satisfacatoare
– administrarea de medicamente pe o perioada indelungata, uneori toata viata, poate fi necesara pentru a trata simptomele severe sau complicatiile bolii de reflux gastroesofagian.
Agentii medicamentosi indicati in boala de reflux gastroesofagian includ inhibitorii de pompa de proton (de genul omeprazolului) si blocantii H2 (cimetidina, nizatidina).
In cazul in care simptomele sunt severe poate fi indicata realizarea unei endoscopii digestive superioare. Aceasta investigatie, pune diagnosticul de esofag Barrett (modificari ale celulelor esofagiene ca urmare a expunerii indelungate la secretiile acide) si stricturile esofagiene (ingustarea unei portiuni a esofagului). Esofagul Barrett creste riscul de aparitie a cancerului esofagian.
O componenta importanta a tratamentului bolii de reflux gastroesofagian este reprezentata de evitarea alimentelor ce agraveaza simptomele. Aceste alimente pot fi: condimente, alimente bogate in grasimi, ciocolata, bauturi ce contin cafeina sau alcool. De asemenea anumite comportamente de genul fumatului si administrarea de antiinflamatoare nesteriodiene sau alte medicamente pot agrava simptomele bolii de reflux gastroesofagian.

Tratament de intretinere

Daca medicamentele si schimbarea stilului de viata amelioreaza simptomele bolii de reflux gastroesofagian, aceste masuri vor fi aplicate in continuare. Este importanta continuarea terapiei dupa indicatiile medicului, datorita faptului ca la intreruperea administrarii medicamentelor simptomele pot reveni.
Initial, simptomele se incearca a fi controlate prin modificari ale dietei si administrarea de antiacide, blocanti ai aciditatii ce nu necesita reteta, pentru ca in cazul in care ameliorarea nu se va produce sa se treaca la medicamente ce necesita reteta. Fiecare metoda terapeutica trebuie incercata timp de 2 luni inainte de a trece la alta metoda. Abordarea terapiei optime se face in functie de cauza bolii, de severitatea simptomelor si de starea fizica a pacientului. Trebuie de asemenea stabilit un echilibru intre eficacitatea terapiei si siguranta si costul ei.
Persoanele diagnosticate cu esofag Barrett vor necesita monitorizare continua. Poate fi indicat consultul unui medic specialist gastroenterolog si efectuarea unei endoscopii la un an dupa diagnostic. Tratamentul va fi instituit in functie de rezultatul endoscopiei.

Tratament in cazul agravarii bolii

In cazul in care in timpul terapiei simptomele se agraveaza sau apar complicatii, pot fi indicate administrarea unor doze mai mari de medicamente sau schimbarea acestora cu altele mai puternice. Medicul specialist va evalua de asemenea dieta si stilul de viata.
In cazul agravarii bolii se pot indica de asemenea efectuarea unei endoscopii digestive superioare si ecografie abdominala. Ecografia poate da detalii asupra structurilor si organelor abdominale si poate exclude alte afectiuni (de exemplu afectiuni ale vezicii biliare) ce pot determina simptomele.
Procedeele chirurgicale pot fi considerate o optiune terapeutica atunci cand:
– terapia medicamentoasa nu amelioreaza simptomele si se demonstreaza ca simptomele sunt produse de refluxul sucului acid din stomac
– nu se doreste sau este contraindicata administrarea medicamentelor pentru o perioada mare de timp pentru a controla simptomele bolii de reflux gastroesofagian si pacientul este dispus sa-si asume riscurile interventiei chirurgicale
– au aparut complicatii de genul astm, raguseala sau tuse, impreuna cu refluxul ce nu este ameliorat de medicamente.

De retinut!

Majoritatea persoanelor care au dezvoltat boala de reflux gastroesofagian vor avea simptome toata viata. In functie de severitatea simptomelor, tratamentul va fi de intretinere, continuu sau numai in anumite ocazii in care apar simptomele bolii de refux. Tratamentul de lunga durata, uneori pentru toata viata este indicat in cazurile in care simptomele sunt severe, deoarece acestea tind sa revina dupa oprirea tratamentului. Chiar si cand simptomele sunt ameliorate doar prin schimbarea stilului de viata sau terapia cu antiacide ce nu necesita prescriptie, aceste metode terapeutice trebuiesc continuate toata viata pentru a preveni recurenta simptomelor.
Tratamentul chirurgical poate fi o optiune pentru controlul simptomelor bolii de reflux gastroesofagian, dar riscul de a esua operatia, frecventa complicatiilor sau efectele secundare asociate procedeelor chirurgicale le fac sa fie mai putin preferate.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Tratamentul la domiciliu cum ar fi, schimbari ale stilului de viata sau administrarea de agenti medicamentosi ce nu necesita reteta, poate fi util in tratarea simptomelor usoare ale bolii de reflux gastroesofagian.
Modificarile stilului de viata includ:
– renuntarea la tutun. Trebuie renuntat la fumat sau la consumul altor produse ce contin tutun. Nicotina din produsele cu tutun relaxeaza sfincterul gastro-esofagian. Acest lucru va permite sucurilor acide gastrice sa reflueze in esofag si va produce o senzatie neplacuta de arsura, caldura sau durere retrosternala
– modificarea alimentatiei. Trebuie renuntat la cafea si la alcool si se indica mesele frecvente si cu o cantitate mica de alimente. Acest lucru va scadea frecventa pirozisului
– scaderea ponderala la persoanele supraponderale. Supraponderalitatea creeaza o presiune mai mare asupra stomacului si creste riscul de aparitie al pirozisului. Chiar si scaderea in greutate cu doar cateva kilograme poate fi utila
– evitarea expunerii stomacului la presiuni crescute. Acest lucru va scadea frecventa aparitiei pirozisului
– adoptarea unei pozitii cu capul putin ridicat in timpul somnului. Acest lucru se poate realiza prin punerea unei paturi sub spate si sub umeri sau inaltarea saltelei in partea capului. Aceasta masura va preveni curgerea sucului gastric in esofag in timpul somnului.
In cazul simptomelor severe de boala de reflux gastroesofagian este putin probabil ca schimbarea stilului de viata si antiacidele fara prescriptie sa aduca o imbunatatire semnificativa si sa controleze simptomele.

Optiuni de medicamente

Schimbarile stilului de viata, substantele ce reduc aciditatea, blocantii aciditatii – fie ce necesita reteta fie cei care nu necesita reteta sunt de obicei primele metode folosite pentru a trata simptomele ce pot fi cauzate de boala de reflux gastroesofagian.
Agentii medicamentosi folositi in boala de reflux gastroesofagian sunt utili pentru a:
– ameliora simptomatologia (pirozisul, gustul acid sau durerea)
– permite vindecarea leziunilor esofagiene
– preveni complicatiile bolii de reflux gastroesofagian
Agentii terapeutici ce nu necesita reteta sunt folositi in cazul simptomelor usoare sau care nu apar cu frecventa mare. In cazul in care simptomele sunt severe poate fi nevoie de agenti terapeutici mai puternici ce necesita prescriptie.
In functie de severitatea simptomelor medicatia trebuie administrata zilnic sau intermitent.
Urmatorii agenti medicamentosi sunt folositi in tratamentul bolii de reflux gastroesofagian:
– antiacidele ce neutralizeaza acidul gastric si reduce pirozisul. Schimbari ale stilului de viata si administrarea de antiacide sunt metodele terapeutice utilizate in cazul in care simptomele apar cu intermitenta sau sunt usoare
– reducatorii aciditatii gastrice de genul nizatidinei, famotidinei, cimetidinei, ranitidinei, reduc cantitatea de acid in stomac. In cazul in care agentii slabi nu reduc aciditatea poate fi indicata administrarea unor agenti mai puternici. Administrarea de agenti medicamentosi ce reduc aciditatea si schimbari ale stilului de viata sunt utilizate in cazul bolii de reflux gastroesofagian cu simptomatologie mai frecventa
– inhibitorii de pompa de proton, de genul esomeprazol, lansoprazol, omeprazol, pantoprazol, rabepazol sunt medicamente care se elibereaza cu reteta si reduc aciditatea gastrica. Acesti agenti sunt de obicei utili in cazul in care antiacidele au esuat. Ei sunt de asemenea foositi si in cazurile in care simptomele bolii de reflux gastroesofagian sunt severe sau apare esofagita
– agentii prokinetici de genul metoclopramidului se insotesc de efecte adverse. Acestia pot favoriza inchiderea sfincterului esofagian inferior si astfel impiedica refluxul continutului gastric in esofag. De asemenea favorizeaza golirea stomacului. Agentii prokinetici sunt administrati uneori in asociere cu antiacidele, dar folosirea lor e limitata de efectele adverse ce pot fi uneori severe.

De retinut!

Terapia este astfel aleasa incat sa contina destule medicamente pentru a ameliora simptomele, dar in acelasi timp sa nu produca efecte adverse.
Terapia chirurgicala este uneori utila in cazurile recurente de boala.
Aproximativ 80% dintre gravide au simptome de reflux gastroesofagian. Pirozisul este frecvent in timpul sarcinii deoarece hormonii din timpul sarcinii produc o incetinire a tranzitului intestinal, cu golire incetinita a stomacului. Muschii esofagieni responsabili de inaintarea alimentelor in esofag pot de asemenea sa aibe o activitate incetinita. In plus, uterul creste in dimensiuni si impinge stomacul si uneori forteaza trecerea continutului acid gastric in esofag. Anumiti agenti terapeutici folositi in tratamentul bolii de reflux gastroesofagian, nu sunt indicati in timpul sarcinii. Medicamentele permise sunt majoritatea inhibitorilor de pompa de proton si blocantii H2.

Tratament chirurgical in boala de reflux gastroesofagian

Procedeul chirugical ce implica fundoplicatura este cel mai folosit pentru tratamentul simptomelor bolii de reflux gastroesofagian cauzate de hernia hiatala si care nu pot fi controlate medicamentos. Procedeul implica infasurarea fundusului gastric (portiunea superioara a stomacului) in jurul esofagului pentru a intari sfincterul esofagian. Acest procedeu poate fi folosit si la persoanele care nu au hernie hiatala.
Tratamentul chirurgical este o optiune atunci cand:
– tratamentul medicamentos nu opreste simptomele si simptomele restante sunt datorate refluxului acidului gastric
– nu se doreste sau este contraindicata administrarea medicamentelor pentru o perioada mare de timp pentru a controla simptomele bolii de reflux gastroesofagian si pacientul este discpus sa-si asume riscurile interventiei chirurgicale
– au aparut complicatii de genul astm, raguseala sau tuse, impreuna cu refluxul ce nu este ameliorat de medicamente
Tratamentul chirurgical este rar efectuat la persoanele:
– cu varsta inaintata, in special la cei cu alte afectiuni in afara de boala de reflux gastroesofagian
– care au tulburari de motilitate esofagiana (peristaltica incetinita). Miscarile esofagiene sunt importante pentru a tranzita alimentele. Procedeele chirurgicale pot inrautati aceste tulburari, cauzand blocarea alimentelor in esofag
– cu alte simptome ce pot afecta tratamentul chirurgical.

Procedee chirurgicale

Fundoplicatura reprezinta procedeul chirurgical cel mai frecvent folosit pentru tratamentul bolii de reflux gastroesofagian. Prin acest procedeu se realizeaza intarirea sfincterului esofagian inferior si se previne astfel refluxul acid in esofag. In cazul in care exista si hernie hiatala aceasta va fi corectata chirurgical in timpul acestei interventii.
Alte procedee folosite in tratamentul bolii de reflux gastroesofagian sunt:
– fundoplicatura partiala (procedeul Toupet) implica prinderea stomacului numai pe o portiune a esofagului. Fundoplicatura completa implica inconjurarea completa a esofagului cu portiune din stomac. Majoritatea interventiilor folosesc fundoplicatura completa
– gastropexia implica fixarea stomacului la diafragm, asa incat stomacul sa nu poata trece prin hiatusul diafragmatic (deschiderea din diafragm) si astfel sa ajunga in torace. Procedeul ce implica fundoplicatura este mai frecvent utilizat decat gastropexia.
Anumite procedee nechirurgicale pentru tratamentul bolii de reflux gastroesofagian sunt inca in studii pentru a li se determina eficacitatea. Acestea sunt:
– procedurile cu radiofrecvente Stretta. Procedeele Stretta utilizeaza radiofrecventa emisa cu ajutorul unui endoscop pentru a diminua deschiderea sfincterului esofagian inferior. Procedura Stretta este relativ nou introdusa si produce complicatii la mai putin de 1% din pacienti
– procedeul EndoCinch. Acest procedeu implica realizarea unor serii de suturi cu ajutorul unui dispozitiv endoscopic pentru a ajusta dimensiunile sfincterului esofagian inferior asa incat sa se impiedice refluxul acid. Studiile au demonstrat ca acest procedeu se insoteste de complicatii ce pot fi problematice
– injectarea de enteryx. Enteryx-ul este o solutie ce poate fi injectata in sfincterul esofagian inferior in timpul endoscopiei. Injectarea acestei solutii produce formarea unei mase spongioase ce va intari sfincterul si va impiedica refluxul acid in esofag. Acesta este un tratament nou, iar efectele pe termen lung nu sunt inca determinate.

De retinut!

In cazul in care este realizata de un chirurg experimentat, fundoplicatura este insotita de succes in 50-90% din cazuri. Succesul interventiei este insotit de disparitia simptomelor si inflamatiei esofagiene (esofagita). Nu este inca demonstrat daca fundoplicatura este un procedeu stabil si eficient pe o perioada lunga, iar multi pacienti necesita administrarea de medicamente chiar si dupa interventie.
Fundoplicatura poate fi realizata si printr-o interventie endoscopica. Aceasta metoda implica introducerea unui tub subtire (laparoscop) in cavitatea abdominala printr-o incizie mica in peretele abdominal. Laparoscopul permite vizualizarea organelor intraabdominale fara realizarea unei incizii largi. Instrumentele chirurgicale pot de asemenea sa fie introduse prin mici orificii in peretele abdominal. Refacerea si perioada de spitalizare sunt mai mici dupa interventia laparoscopica decat dupa cea clasica ce necesita o incizie mai mare. In alegerea medicului chirurg, experienta este cea mai importanta caracteristica. Este important ca pacientul sa stie cate operatii de acel gen a mai facut si ce rata de succes are medicul.
Inainte de interventia chirurgicala pot fi efectuate mai multe analize pentru a stabili daca procedeul chirurgical va fi util pentru persoana respectiva sau pentru a diagnostica alte afectiuni pe care interventia chirurgicala le poate inrautati.

Alte tratamente

Au fost incercate mai multe tratamente experimentale, dar pana in acest moment nu s-a dovedit eficacitatea nici unui alt tratament pentru boala de reflux gastroesofagian.

Profilaxie boala de reflux gastroesofagian

Simptomele bolii de reflux gastroesofagian pot da disconfort sau pot fi dureroase. Aparitia simptomelor poate fi prevenita prin realizarea unor schimbari in stilul de viata de genul, scaderii ponderale, renuntarea la fumat, consumul de alcool si evitarea anumitor alimente ce favorizeaza simptomele bolii de reflux gastroesofagian.
Anumite medicamente (de exemplu progesteronul aflat in anticonceptionale) pot avea ca efect secundar reflux gastroesofagian si pirozis. In cazul in care anumite medicamente par a fi implicate in producerea simptomelor de boala de reflux gastroesofagian este indicat consultul medicului pentru a schimba acele medicamente. Nu este indicata oprirea administrarii de anumite medicamente pana la consultul medicului.