Emisie de gaze intestinale

Emisia de gaze intestinale numita si flatulenta reprezinta evacuarea frecventa, abundenta si necontrolata a gazelor din intestine.

Flatulenta este un act fiziologic normal prin care gazele din tractul digestiv din surse exogene (aer inghitit) sau endogene (gaze produse in intestin, din actiunea normala a bacteriilor – Methane bacteria; Methane bacteria Smithy – asupra substantelor nedigerate din colon) se elimina la exterior. Flatusul este eliberat sub presiune prin anus, de obicei insotit de miros si sunet. Este normal sa treaca gaze de 6-20 de ori pe zi, depasindu-se aceasta frecventa poate duce la balonari, meteorism.

Gazele intestinale sunt formate din oxigen, azot, hidrogen, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, amoniac si metan. Mirosul gazelor este cauzat de obicei de cantitati mici de hidrogen sulfurat, amoniac si metan. Gazele provenite in urma ingestiei de carne si oua miros mai urat, in timp ce gazele provenite din carbohidratii vegetali sunt de obicei inodore.

Tratament pentru flatulenta

• Se recomanda consumarea alimentelor cat mai incet, cu masticatie prelungita, pentru a evita inghitirea de aer;
• Se evita mancarea in exces;
• Evitarea constipatiei;
• Bauturile se consuma incet, eventual de poate folosi un pai;
• Se renunta la fumat, la mestecat guma;
• O dieta bogata in fibre, care duc la evitarea balonarii care produce spasm intestinal;
• Consumarea de ceai de menta dupa mese;
• A se evita alimentele bogate in sulf (oua, carne, conopida, mazare, fasole etc);
• Eliminarea grasimilor, cafelei, ciocolatei, bauturilor carbogazoase;
• In caz de intoleranta la lactoza, se evita alimentele care o contin;
• Evitarea temperaturii prea reci sau prea calde a alimentelor, pentru a scadea incidenta aerofagiei;
• Evitarea purtarii de haine stramte;
• Activitate fizica mai intensa;

Se incearca eliminarea posibilelor cauze organice daca tratamentul igieno-dietetic nu este eficient.

Daca pacientul se prezinta cu dureri abdominale, constipatie care alterneaza cu diaree, flatulenta, rectoragii si scaderi in greutate importante trebuie exclus diagnosticul de cancer de colon!

Tratamentul poate fi inceput cu probiotice cum ar fi iaurtul sau kefirul, care rebalanseaza flora intestinala normala prin continutul in Lactobacillus acidophilus. Acesta intervine in procesul fermentatiei, reducand flatulenta.

Carbunele medicinal poate reprezenta o optiune de tratament, el absorbind gazele din intestin. Se administreaza o capsula de 3 ori pe zi dupa fiecare masa.

Farmacologic, se pot administra diferite enzime digestive, care reduc cantitatea de gaze din intestin prin digestia componentelor alimentare neasimilate. Faciliteaza atat digestia, cat si transportul gastric al nutrientilor. Pepsina, alfa galactozidaza digera complexe zaharidice, lactaza pentru produse lactate, enzime pancreatice.

Se poate administra si rifampicina pentru diareea provocata de E. Coli care produce frecvent flatulenta.

Simeticona este folosit ca surfactant, care nu intervine in productia de gaze dar reduce senzatia dezagreabila solubilizand gazul in lichid si fecale, usurand tranzitul intestinal.Medicamente pe baza de simeticona ce pot fi luate fara prescriptie medicala sunt Gas-X si Mylicon.

Mirosul neplacut poate fi inlaturat prin folosirea de preparate cu bismut.

Flatulenta nu ar trebui sa fie considerata ceva rusinos, deoarece nu este altceva decat un banal act final si absolut natural al digestiei prin care organismul elimina gazele care rezulta in urma proceselor sale.

Daca gazul este eructat, se recomanda efectuarea unui test pentru hemoragie oculta si explorarea radiologica a tubului digestiv superior. Aceste investigatii ar putea evidentia hernia hiatala, esofagita, ulcer gastro-duodenal si alte afectiuni ale tractului digestiv superior. Explorarea radiologica a vezicii biliare poate fi facuta, daca explorarea radiologica digestiva superioara nu a adus rezultate remarcabile. Poate fi necesara si gastroscopia sau esofagoscopia, la fel si analiza sucului gastric.
Daca gazul in exces trece mai departe in intestinul gros, se poate face un test pentru hemoragie oculta, un examen coproparazitologic sau o coprocultura. Daca aceste investigatii sunt negative se poate face un tranzit baritat sau o clisma baritata sau colonoscopia. Poate fi facuta analiza gazelor pentru volum si compozitie.
Determinarea cantitativa a grasimilor din scaun poate indica steatoreea.
Un test de toleranta la lactoza poate fi facut in cazurile suspecte de deficit de lactaza. Determinarea hidrogenului din aerul respirat este utila pentru evidentierea deficitului de lactaza si a altor compusi carbohidrati si pentru evidentierea inmultirii florei bacteriene.
Cand toate testele sunt negative se poate apela la un psihiatru.