Raguseala
Raguseala este modificarea permanenta sau provizorie a vocii, care se traduce printr-un timbru surd, aspru sau harait.
Printre cele mai frecvente cauze de raguseala se numara:
- inflamarea laringelui (laringita) avand atat caracter acut cat si cronic
- ganglioni limfatici inflamati ce apasa pe corzile vocale
- hipotiroidism (glanda tiroida hipoactiva)
- traumatisme – orice tip de traumatism ce include corzile vocale sau laringele (inclusiv interventii chirurgicale in sfera cervicala ce au putut afecta nervii laringieni sau sistemul fonator)
- paralizie de corzi vocale
- edemul laringian Reinke (manifestat prin tumefactia corzilor vocale)
- stresul psihic – modificarea vocii apare destul de frecvent in perioadele in care pacientii sunt stresati
- chisturi de corzi vocale (formatiuni sacciforme pline cu lichid ce se localizeaza la nivelul corzilor vocale)
- papilomatoza laringiana (boala ce apare ca urmare a infectiei cu virusul HPV, localizata la nivelul gatului)
- boala de reflux gastro-esofagian
- miastenia gravis
- sinuzita
- cancer laringeal, pulmonar
- inhalarea de substante cu actiune iritanta asupra aparatului fonator
- consum excesiv de tutun, alcool
- alergii, bronsite
- vorbit / cantat excesiv
- tuse permanenta
- plans prelungit (in cazul copiilor)
- infectii virale.
Raguseala care dureaza mai mult de 3 saptamani necesita investigatii urgente pentru-a exclude carcinomul laringian.
Raguseala apare si atunci cand o coarda vocala nu realizeaza o opozitie optima cu vecina sa. Cauzele pot fi reprezentate de o paralizie de cauza musculara sau neurologica a corzilor vocale sau de afectiuni intrinseci ale corzilor vocale. La adult afectiunile laringiene se prezinta de obicei cu raguseala dar pot provoca si probleme respiratorii.
Laringoscopia trebuie realizata obligatoriu pentru a observa miscarea corzilor vocale, pentru a inspecta mucoasa si pentru a exclude cauzele locale.
De obicei laringita este virala si auto-limitanta. Se pot produce infectii secundare cu streptococi si stafilococi. Raguseala se insoteste de o stare generala de rau, fatigabilitate si febra. Mai poate exista durere hipofaringiana, disfagie si durere la fonatie. Laringoscopia directa evidentiaza edemul laringian.
Daca este necesar, se administreaza fenoxi-metilpenicilina (penicilina V) 500 mg/6 h PO timp de o saptamana.
Abcesul laringian este destul de rar si apare secundar de obicei traumatismelor (ex: intubatie endotraheala). Se manifesta ca o durere severa, febra, odinofagie (durere la deglutitie) si chiar detresa respiratorie. Poate fi prezenta o limfadenopatie cervicala. Miscarea laterala a laringelui este dureroasa. Examenul radiografic al gatului din incidenta laterala poate evidentia un nivel de lichid sau un laringe deformat. Laringoscopia cu fibre optice evalueaza deschiderea orificiului glotic.
Microorganismele frecvent implicate in laringita sunt Pseudomonas, Stafilococcus sau Proteus; tratamentul trebuie sa acopere acest spectru ex: netilmicin 2-3 mg/kg/12 h IV (monitorizeaza nivelele sanguine) cu flucloxacilin 500 mg/6 h IV. Daca ameliorarea nu se produce in 24 h, se realizeaza drenajul chirurgical.
Nodulii cantaretului sunt produsi de utilizarea exagerata a corzilor vocale. Sunt noduli fibrosi care apar la jonctiunea treimii anterioare cu cele doua treimi posterioare ale corzilor vocale.
Tulburarile functionale produc paralizia abducto-rilor ambelor corzi vocale aflate in fonatie. De obicei apar la femeile tinere in momentele de stres emotional. Vocea poate disparea complet (afonie). De cele mai multe ori ea este redusa la o soapta. In cursul tusei corzile realizeaza o adductie, de aceea, desi pacientul nu poate vorbi, el poate insa tusi. Cel mai eficient tratament este cel logopedic.